41,971 matches
-
dispoziția marelui public acele texte care au avut o circulație subterană, limitată, în anii de dinaintea „revoluției de catifea” și care se numesc cu un termen generic samizdat, nefiind vorba însă în colecția noastră doar de acest tip special de scriere. Biblioteci de acest fel există în Rusia, una mare se află de pildă la Muzeul Saharov, din Moscova, în RDG, în Polonia. La Varșovia este cea mai bogată, dar acolo există cred mai multe asemenea biblioteci. În ce ne privește, imediat
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
acest tip special de scriere. Biblioteci de acest fel există în Rusia, una mare se află de pildă la Muzeul Saharov, din Moscova, în RDG, în Polonia. La Varșovia este cea mai bogată, dar acolo există cred mai multe asemenea biblioteci. În ce ne privește, imediat după 1990, am început demersurile pentru înființarea bibliotecii ca instituție independentă, la adăpost adică de tutela și de controlul statului, socotind că acest statut este singurul cere-i convine. Scopul nostru a fost acela de
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
mare se află de pildă la Muzeul Saharov, din Moscova, în RDG, în Polonia. La Varșovia este cea mai bogată, dar acolo există cred mai multe asemenea biblioteci. În ce ne privește, imediat după 1990, am început demersurile pentru înființarea bibliotecii ca instituție independentă, la adăpost adică de tutela și de controlul statului, socotind că acest statut este singurul cere-i convine. Scopul nostru a fost acela de a umple una din „petele albe” ale istoriei noastre recente. Sîntem convinși că
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
unul din stîlpii de susținere ai democrației este accesul liber la informație, fără îngrădire și manipulare și am încercat să contribuim la realizarea acestui drept. Î. A fost greu s-o înființați? R. Demersurile legale, birocratice, financiare au durat ceva, biblioteca devenind accesibilă publicului abia în octombrie 1990. Dar am fost sprijiniți de „Fundația Cehoslovacă a Cartei 77” și de numeroși oameni de cultură, printre care însuși președintele de atunci, Václav Havel. Î. Cu ce ați început efectiv colectarea? R. Am
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
mine în aceeași perioadă. Aveam, la început, aproximativ 2000 de volume și un fond reprezentativ de reviste, ziare, alte documente. În paralel, din 1991, am înființat Fundația LIBRI PROHIBITI, cu scopul de a asigura susținerea financiară pentru funcționarea și dezvoltarea bibliotecii. Printre membrii fondatori se află numeroși scriitori, artiști, politicieni, cehi și slovaci, iar activitatea lor este în întregime benevolă. Î. Citați-mi cîțiva din membrii fondatori ale căror nume ar putea spune ceva și în România... R. Václav Havel, Ivan
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Preèan, directorul Institutului de Istorie Contemporană al Academiei de Știință din Republica Cehă, fostul ministru al Culturii, Pavel Tigrid ș.a. Azi findația numără 182 de membri, dar lista este deschisă, astfel încît oricine vrea să ne ajute contribuind la dezvoltarea bibliotecii este bine primit. Î. S-a îmbogățit biblioteca în cei aproape 13 ani de funcționare? R. Avem astăzi peste 22.000 de cărți și 1700 de titluri de periodice, obținute prin achiziții, schimburi, împrumuturi și donații. Noi înșine copiem aici
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de Știință din Republica Cehă, fostul ministru al Culturii, Pavel Tigrid ș.a. Azi findația numără 182 de membri, dar lista este deschisă, astfel încît oricine vrea să ne ajute contribuind la dezvoltarea bibliotecii este bine primit. Î. S-a îmbogățit biblioteca în cei aproape 13 ani de funcționare? R. Avem astăzi peste 22.000 de cărți și 1700 de titluri de periodice, obținute prin achiziții, schimburi, împrumuturi și donații. Noi înșine copiem aici exemplarele unice și prețioase, pentru a le putea
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de titluri de periodice, obținute prin achiziții, schimburi, împrumuturi și donații. Noi înșine copiem aici exemplarele unice și prețioase, pentru a le putea pune la dispoziția cititorilor. Î. Puteți să-mi faceți o prezentare mai sistematică a acestui patrimoniu? R. Biblioteca este compusă din mai multe secțiuni: 1. Colecția de samizdat ceh propriu-zis, între anii 1970-1980, numărînd mai bine de 10.500 de exponate, atît lucrări editate în acea perioadă de edituri clandestine (fiindcă au existat mai bine de 100 asemenea
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
în 1993, din inițiativa lui Aleš Opekar și azi avem 1790 de casete, 199 CD-uri și 89 de înregistrări de gramofon cu lecturi și seminarii underground înregistrate sau filmate, cu muzică interzisă, cu alte manifestări nonconformiste din epocă. Î. Biblioteca dvs. este și un foarte activ atelier de lucru, aici se citește, se copiază, se înregistrază și chiar se cercetează în vederea elaborării unor lucrări științifice, biografii de scriitori disidenți, monografii tematice. R. Biblioteca este deschisă patru zile pe săptămână, de la
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
cu alte manifestări nonconformiste din epocă. Î. Biblioteca dvs. este și un foarte activ atelier de lucru, aici se citește, se copiază, se înregistrază și chiar se cercetează în vederea elaborării unor lucrări științifice, biografii de scriitori disidenți, monografii tematice. R. Biblioteca este deschisă patru zile pe săptămână, de la ora 1 la ora 5, și oamenii vin să studieze, să facă copii după documente, să pregătească lucrări academice. Sala de lectură are 18 locuri. Î. Aseară, aici la Praga, la emisiunea „Vrei
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
aici la Praga, la emisiunea „Vrei să fii milionar?”, un tînăr care știa multe a ezitat o vreme înainte de a spune de ce origine poate fi cuvîntul samizdat. Are vreun impact munca dvs. asupra marelui public? R. Anul trecut, cel puțin, biblioteca s-a bucurat de o atenție constantă din partea presei cehe și străine, s-au scris articole, s-au făcut emisiuni de radio și televiziune, atît aici cît și în străinătate. Primim zilnic vizitatori, dăm consultații prin telefon și e-mail, reproducem
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
s-au scris articole, s-au făcut emisiuni de radio și televiziune, atît aici cît și în străinătate. Primim zilnic vizitatori, dăm consultații prin telefon și e-mail, reproducem și copiem pentru cei ce ne solicită mii de pagini. Pentru o bibliotecă fără salariați permanenți, este o activitate destul de intensă. Numeroase instituții din țară și străinătate, cum ar fi Institutul pentru literatură cehă, Institutul de Istorie contemporană, Muzeul literaturii, Muzeul și Arhiva muzicii populare din Praga, dar și Central State Archive sau
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
interdicție și în orice caz nu se tipărea oficial. Circula deci în samizdat. Circula astfel Lordul inelelor a lui Tolkien, pentru simplul motiv că țara imaginară de acolo amintea vag de Cehoslovacia sovietizată. Am să vă arăt una din raritățile bibliotecii, care în mod sigur vă va interesa: Mircea Eliade, Pe Strada Mîntuleasa, copiată de Havel pentru prieteni. E o ediție din 1967. mai avem, în traducerea unui necunoscut, Mitul eternei reîntoarceri. Avem, de pildă, editată clandestin, întreaga operă a lui
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
cu o personalitate fascinantă, sinteză între Candid și Iov, Ion D. Sârbu merită această monografie care, așa cum afirmă Eugen Negrici într-o notă pe ultima copertă, “îi consolidează abia acum locul în canonul literar românesc postbelic”. Când Noe are o bibliotecă Șerban Tomșa, pe numele său adevărat Ioan Șerban, a debutat cu versuri în revista Luceafărul, în 1974. Publică încă din studenție poeme și eseuri prin diferite reviste și, după o îndelungată absență, termină primul său roman, Biblioteca lui Noe. Proza
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
Noe are o bibliotecă Șerban Tomșa, pe numele său adevărat Ioan Șerban, a debutat cu versuri în revista Luceafărul, în 1974. Publică încă din studenție poeme și eseuri prin diferite reviste și, după o îndelungată absență, termină primul său roman, Biblioteca lui Noe. Proza de debut a lui Șerban Tomșa pare o versiune ultraconcentrată a unui roman de proporții, unul complex, o polifonie care, în ansamblu, tolerează individualitatea unor lumi reductibile la un singur numitor comun: supraviețuirea în cadrele unui spațiu
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
apariția antipodică a doi outsideri, Tehur și Eli, foști colegi în facultate, întâlnindu-se acum pentru „a epiciza”. Prin chestionarea propriei identități în raport cu universul concentraționar comunist, eminamente nivelator, Pădurea lui Noe se metamorfozează, sub imperativul unei nevoi fundamentale - libertatea - în Biblioteca lui Noe. Sensul acestei schimbări este vehiculat, cam tezist câteodată, în discuțiile lor de-a lungul întregului roman. Subiectele predilecte o demonstrează: statutul și condiția intelectualului/creatorului, forța compensatorie a universului fucțional, fetișizarea carților prin utopia unui spațiu paradiziac format
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
chip o mască. Ea le imprimă o originalitate mai mult sau mai puțin pronunțată. Această mască exprimă, nu ascunde. Ea transformă pe orice ins dintr-o persoană într-un personaj”. Întreaga semnificație a romanului este ilustrată de opoziția dintre Marea Bibliotecă și Biblioteca lui Noe. Prima este un simbol al cenzurii comuniste care consideră că „oamenii trebuie tratați ca niște potențiali bolnavi”, și, în consecință, „trebuie apărați de ei înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
mască. Ea le imprimă o originalitate mai mult sau mai puțin pronunțată. Această mască exprimă, nu ascunde. Ea transformă pe orice ins dintr-o persoană într-un personaj”. Întreaga semnificație a romanului este ilustrată de opoziția dintre Marea Bibliotecă și Biblioteca lui Noe. Prima este un simbol al cenzurii comuniste care consideră că „oamenii trebuie tratați ca niște potențiali bolnavi”, și, în consecință, „trebuie apărați de ei înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte al țării
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
ilustrată de opoziția dintre Marea Bibliotecă și Biblioteca lui Noe. Prima este un simbol al cenzurii comuniste care consideră că „oamenii trebuie tratați ca niște potențiali bolnavi”, și, în consecință, „trebuie apărați de ei înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte al țării, cu o singură excepție, Programul de dezvoltare a Republcii. În opoziție, Biblioteca lui Noe este un simbol al supraviețuirii (numele celebrului personaj biblic face superfluă orice nuanțare în plus), atât prin cultură, cât
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
că „oamenii trebuie tratați ca niște potențiali bolnavi”, și, în consecință, „trebuie apărați de ei înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte al țării, cu o singură excepție, Programul de dezvoltare a Republcii. În opoziție, Biblioteca lui Noe este un simbol al supraviețuirii (numele celebrului personaj biblic face superfluă orice nuanțare în plus), atât prin cultură, cât și printr-un spațiu de rezonanță a libertății interioare, prin ficționalizarea realului. Antonio Patraș, Ion D. Sârbu - de veghe
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
nuanțare în plus), atât prin cultură, cât și printr-un spațiu de rezonanță a libertății interioare, prin ficționalizarea realului. Antonio Patraș, Ion D. Sârbu - de veghe în noaptea totalitară, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași,2003, 303 pag. Șerban Tomșa, Biblioteca lui Noe, Ed. Mondocart Pres, 142 pag.
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
pat, ar contempla-o „prin deschizătura îngustă/ a măștii care ne-acoperă fața și în care suflăm zgomotos” - un vis de adolescent, sau de adult care-și regăsește adolescența. Răpitorul (conjugal?) coboară treptele scării interioare, cu adormita în brațe, spre bibliotecă. Deodată se regăsește singur, cu paharul în mână și cu aspirația lui spre ea. Este vorba de o falsă trezire (dacă poate exista ceva fals și ceva adevărat în aceste imagini de tip oniric!). Conștient de asta, Eul liric se
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
dezamăgește și de aceea are nevoie de scenarii laborioase ca s-o facă așa cum și-o dorește. Rareori procedarea poetică e mai „la vedere” ca la poetul Mircea Ivănescu. Intenția lirică ne este permanent comunicată; în jurul nostru se constituie o bibliotecă frecvent evocată, pe ale cărei rafturi Hegel stă lângă romane polițiste. Locurile de excepție, propice poeziei, nu-l ispitesc pe autor - în afara unor zgârcite indicații asupra „orașului de sub munte”, Sibiul de adopțiune unde locuiește de trei decenii. Pe lângă vechea casă
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
cărei rafturi Hegel stă lângă romane polițiste. Locurile de excepție, propice poeziei, nu-l ispitesc pe autor - în afara unor zgârcite indicații asupra „orașului de sub munte”, Sibiul de adopțiune unde locuiește de trei decenii. Pe lângă vechea casă cu scară interioară și bibliotecă - ea s-a mai extins, cu anii, până în fundul curții -, trebuie amintit bufetul (căci: „bufetul termita este de departe cel mai mare bufet/ spune mopete când vine vorba...”). E vorba tot de o bibliotecă, unde M. Ivănescu în neuitata sa
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
vechea casă cu scară interioară și bibliotecă - ea s-a mai extins, cu anii, până în fundul curții -, trebuie amintit bufetul (căci: „bufetul termita este de departe cel mai mare bufet/ spune mopete când vine vorba...”). E vorba tot de o bibliotecă, unde M. Ivănescu în neuitata sa ipostază de mopete se întreține cu personaje pe măsura sa, măști străvezii ale unor prieteni intelectuali: v. înnopteanu, i. negoescu, el midoff, dr. cabalu, bruna rowena, tânăra nefa... Nu există evoluție, nici scădere în
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]