441 matches
-
a ajuns la textul final al Constituției. S-a pornit de la patru proiecte, dintre care trei aparțineau oamenilor politici (liberalul I. C. Brătianu, țărănistul Constantin Stere și reprezentantul Partidului Național Român din Transilvania, Romulus Boilă), iar unul expertului Constantin Berariu. Parlamentul bicameral ales în martie 1922, dominat de liberali, și-a asumat cu de la sine putere revizuirea Constituției, chiar dacă acest lucru necesita convocarea unei adunări constituante (conform art. 129 al Constituției de la 1866). Liberalii nu au riscat să piardă majoritatea parlamentară de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a vârstei pentru exercitarea dreptului de vot, care era acum acordat doar știutorilor de carte (dar lucru bun și femeilor). Separația puterilor în stat era pusă între paranteze, regele concentrând în mâinile sale autoritatea legiurii și pe cea guvernamentală. Parlamentul bicameral a rămas un element de decor. Printre "performanțele" antidemocratice, Constituția carlistă reține faptul că ea l-a avut ca promotor pe un monarh cu proastă reputație politică și morală, că nu a îngăduit nicio dezbatere parlamentară prealabilă intrării în vigoare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Guvernul condus de Petre Roman; ea a durat de la sfârșitul anului 1989 până la alegerile din 20 mai 1990; b) faza Constituantei, în care instituțiile au rezultat, pe de o parte, din scrutinul de la 20 mai 1990 (alegându-se atunci Parlamentul bicameral, cu statut de Constituantă, și Președintele Republicii), iar pe de altă parte, din actele normative specifice elaborate de forul legislativ; c) faza statului constituțional pluralist, după adoptarea Constituției în Parlament și validarea ei prin referendum, la 8 decembrie 1991. După
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
care își au originea în comunism sau pe care analiștii le asociază spiritului balcanic. Prima fază a tranziției instituționale (aceea a instituțiilor provizorii legitimate revoluționar) s-a încheiat după alegerile parlamentare și prezidențiale din 20 mai 1990. Odată validat Parlamentul bicameral și odată cu depunerea jurământului de către Președintele Republicii, tranziția a intrat în "faza Constituantei". Actul normativ care a fixat reperele politice ale acestei etape a fost Legea electorală ("Decretul-lege nr. 92, pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României", elaborat de CPUN
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
prin tipul de scrutin adoptat, legea poate doar să modifice peisajul formațiunilor politice. În situația specifică a abrogării de facto a constituției comuniste, Legea electorală a trebuit să stabilească forma de guvernământ (republica semi-prezidențială) și tipul de adunare legislativă (parlamentul bicameral, cu statut de Adunare Constituantă), să proclame separația puterilor în stat și alegerea prin vot universal a parlamentarilor și a președintelui. Tipul de scrutin stabilit prin lege a fost cel pe liste de partid (partidele însele fiind create în baza
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
politic și de a participa la alegeri, acesta va decide să ofere puterea unui Comitet Provizoriu al Unității Naționale (CPUN) în cadrul căruia erau reprezentate și alte partide, însă în care FSN va avea rolul dominant. CPUN decide instituirea unui Parlament bicameral și introducerea funcției de Președinte al României, ambele structuri fiind alese prin vot universal și direct. Fiind practic unicul organizator al alegerilor generale din mai 1990, FSN le-a câștigat detașat (cu mai bine de două treimi din mandate). Liderul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
și lipsită de responsabilități, Președintele poate să participe după bunul său plac la ședințele guvernului (Art. 87) și poate consulta Guvernul în cazul unor întrebări urgente și importante (Art. 86), fără a fi responsabil pentru rezultatul acțiunii guvernamentale. Parlamentul este bicameral (Camera Deputaților și Senat), însă cele două camere, ai căror membrii sunt aleși în același fel, au aproape aceleași funcții și responsabilități (Art. 62 Art. 68). Pentru a servi intereselor private ale parlamentarilor, Constituția din 1991 copiază articolul Constituției franceze
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Modificările esențiale ale proiectului CESPRI vizează cadrul instituțional. Astfel, separarea efectivă a puterilor și clarificarea atribuțiilor instituțiilor au fost obiectivele primelor modificări propuse. În vederea păstrării unei relații de continuitate cu organizarea instituțională a statului, CESPRI a propus menținerea unui sistem bicameral și alegerea directă a Președintelui Republicii. Însă, luând în considerare că sistemul bicameral își justifică existența prin faptul că vizează separarea atribuțiilor și a modalităților de alegerea a celor două camere, CESPRI a propus transformarea Camerei Deputaților în cameră decizională
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
și clarificarea atribuțiilor instituțiilor au fost obiectivele primelor modificări propuse. În vederea păstrării unei relații de continuitate cu organizarea instituțională a statului, CESPRI a propus menținerea unui sistem bicameral și alegerea directă a Președintelui Republicii. Însă, luând în considerare că sistemul bicameral își justifică existența prin faptul că vizează separarea atribuțiilor și a modalităților de alegerea a celor două camere, CESPRI a propus transformarea Camerei Deputaților în cameră decizională, ai cărei membri să fie aleși direct de către popor și transformarea Senatului în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Camera Superioară a noului Legislativ cu un număr de maxim 200 membri aleși pe liste. Mai mult decât atât, atribuțiile fiecărei Camere trebuie menționate clar în noua lege fundamentală. 2. Andreea Ramona Rățoi Având în vedere faptul că actuala configurație bicamerală a Parlamentului este pusă sub semnul întrebării din punct de vedere al eficienței în aprobarea legilor, consider necesară trecerea la un Legislativ cu o singură Cameră pentru a fi în acord cu referendumul popular desfășurat în anul 2009. În primul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
1975 un cabinet conservator. Potrivit Constituției, intrate în vigoare la 1 ianuarie 1901 și modificată de mai multe ori, Australia este monarhie constituțională, șeful statului fiind regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general. Activitatea legislativă este exercitată de un Parlament bicameral (Parlamentul Federal), compus din Senat (60 membri, aleși pe o perioadă de 6 ani) și Camera Reprezentanților (125 de membri, aleși pe o perioadă de 3 ani). Activitatea executivă este exercitată de guvernatorul general, asistat de un Consiliu Executiv, condus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
președintelui Franței. Dilema a fost cu siguranță cum să i se dea lui Iliescu cât mai multă putere, fără a forța Însă lucrurile, Într-o Românie care nu uitase Încă tirania lui Ceaușescu). Odată cu președintele, românii aleg și un parlament bicameral, format din Camera Deputaților și Senat (În mod curios, cu atribuții aproape identice). Dacă Iliescu și Roman prezintă două dintre tipurile principale ale clasei politice românești de după 1989, Convenția Democrată oferea alte două tipuri caracteristice. Cel dintâi este simbolizat prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
of shelter for an animal, bird, etc. 8.the building in which a legislative or official deliberative body meets. 9.(initial capital letter INCLUDEPICTURE "http://cache.lexico.com/dictionary/graphics/luna/thinsp.png" \* MERGEFORMATINET ) the body itself, esp. of a bicameral legislature: the House of Representatives. 11.(often initial capital letter INCLUDEPICTURE "http://cache.lexico.com/dictionary/graphics/luna/thinsp.png" \* MERGEFORMATINET ) a commercial establishment; business firm: the House of Rothschild; a publishing house. 12.a gambling casino. 13.the management
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru a pune în practică guvernarea populară. Statele Unite au un sistem prezidențial, în timp ce majoritatea democrațiilor europene au sisteme parlamentare. Din cele nouă democrații noi analizate aici, unele au președinți aleși prin vot popular, iar altele nu; unele au sisteme parlamentare bicamerale, iar altele adunări reprezentative cu o singură cameră. Analiza politică comparativă folosește concepte generice pentru a diferenția dintre țări; se admite că țările au suficiente elemente comune spre a fi luate împreună, pentru analiza sistematică, dar că aceste grupări nu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
unicameral, în cadrul întâlnirii cu presa de limbă română organizată pe 14 septembrie, vorbind totodată despre posibilitatea declanșării unui referendum constituțional în acest sens, premierul Tăriceanu a ținut să declare, a doua zi, că nu este un partizan al modificării structurii bicamerale a forului legislativ. Reîntors în țară, Băsescu a contrat, anunțând consultări cu partidele parlamentare în vederea demarării procedurilor privind organizarea referendumului pe tema parlamentului unicameral. În replică, premierul a invitat partidele parlamentare la consultări pe tema convenirii unui calendar privind adoptarea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
le putem numi pe cele din Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Suedia. În Europa Centrală și de Est, tot fără pretenția de a le enumera pe toate, sînt monocamerale, de exemplu, parlamentele din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria. În schimb, sînt bicamerale parlamentele rus și polonez. Așadar, există parlamente monocamerale atît în democrațiile consolidate scandinave, cît și în relativ recentele democrații ale Europei de Sud [se poate consulta culegerea de analize originale, îngrijită de Liebert și Cotta 1990] și în cele mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
înlocuită nici de partide, nici de televiziune. Modul în care se poate îndeplini această funcție depinde nu numai de activitățile pe care le desfășoară parlamentul și de însemnătatea lor pentru sistemul politic, ci și de însăși structurarea parlamentului. Un parlament bicameral nediferențiat ca putere și atribuții, fragmentat în grupuri, prins în mod constant în activități mai puțin importante (cum ar fi elaborarea de acte normative de nivel redus), cu greu își va putea desfășura într-o manieră fermă și comunicativă atît
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea crizei impune dizolvarea parlamentului de către șeful statului. O asemenea măsură este posibilă numai în regimurile parlamentare. În statele în care parlamentul are o organizare bicamerală, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioară)<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 301. footnote>. În conformitate cu art. 89 din Constituția României, președintele poate să dizolve parlamentul, după ce se consultă cu președinții celor două Camere și cu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
voință al parlamentului ori pe cale constituțională în situații extraordinare. În ambele cazuri, transferul este limitat și condiționat. Potrivit art. 61, alin. 2, parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Prin această formulă, adunarea constituantă originară a instituit un parlament bicameral, avându-se în vedere tradițiile parlamentarismului românesc, care încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a cunoscut două Camere ale puterii legislative.<footnote Opțiunea pentru sistemul bicameral a fost decisă și de dubla competență legislativă exercitată la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Prin această formulă, adunarea constituantă originară a instituit un parlament bicameral, avându-se în vedere tradițiile parlamentarismului românesc, care încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a cunoscut două Camere ale puterii legislative.<footnote Opțiunea pentru sistemul bicameral a fost decisă și de dubla competență legislativă exercitată la adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative. footnote> Totodată, bicame ralismul a fost slujit de ideea unei duble reprezentări a populației în circumscripții electorale identice, dar care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ralismul a fost slujit de ideea unei duble reprezentări a populației în circumscripții electorale identice, dar care presupuneau un număr diferit de voturi pentru alegerea unui deputat sau senator. Până la revizuirea din 2003, Parlamentul României a funcționat ca un parlament bicameral în deplinătatea regulilor care determină funcționarea acestuia. Astfel, cele două Camere aveau aceeași legitimitate, exercitau aceleași atribuții în plan legislativ și, în ceea ce privește controlul parlamentar, aveau o organizare similară și competențele unei Camere nu puteau fi înfrânte prin voința proprie a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
legislativ, un proiect de lege era adoptat în versiuni diferite de cele două Camere, acordul dintre ele era realizat prin intermediul unei comisii de mediere paritare, formată din șapte deputați și șapte senatori. Revizuirea Constituției din 2003 a suprimat acest sistem bicameral, desființând procedura de mediere în cazul legilor organice și ordinare, urmând ca ea să fie aplicabilă doar în cazul legilor constituționale. Mai mult, a fost desființată procedura obligatorie a votului paralel în cele două Camere pentru finalizarea unui proiect de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cele două Camere pentru finalizarea unui proiect de lege. În doctrină<footnote C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 693-694. footnote>, se consideră că, în urma revizuirii constituționale, Parlamentul României s-a transformat dintr-unul bicameral în practic trei parlamente unicamerale. Actualul art. 75 din Constituție stabilește că fiecare Cameră are o anumită competență decizională, cealaltă Cameră fiind o simplă Cameră de reflecție, fără nicio putere de decizie în procesul legislativ. De asemenea, cele două Camere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
legătură cu funcția de membru al guvernului. D) Funcția de desemnare prin învestire, alegere sau numire a unor autorități publice Atribuțiile parlamentului subsumate acestei funcții sunt prevăzute expres în Constituție sau în legi speciale. Deoarece Parlamentul României are o structură bicamerală, această funcție va fi înfăptuită de cele două Camere reunite în ședință comună. Potrivit Constituției, parlamentul: a) acordă votul de încredere guvernului; b) numește membrii Curții de Conturi; c) numește directorul Serviciului Român de Informații; d) în diferite legi speciale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
spitale, pentru câștigarea respectului față de cetățean, pentru constituirea unei adevărate gherile împotriva instaurării iminentei dictaturi. Nici una, însă, nu a explicat oamenilor, pe înțelesul lor, ce înseamnă parlament unicameral, care sunt avantajele și dezavantajele lui - la fel și în cazul celui bicameral. Dincolo de perdelele de fum, să știe electoratul pentru ce votează la referendum. Nar fi fost bine? Mai ales că se punea în discuție actul fundamental al democrației noastre, constituția... Desigur, e mult mai profitabil din punctul de vedere al audienței
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]