1,076 matches
-
vostru! Ce fleșcăiți mai sînteți! Nu vă place spermanțetul? Trei mii de dolari, atîta face, băieți - o întreagă bancă! Banca Angliei! Hai, trageți, băieți, trageți! Ce naiba face neamțul ăla? în clipa aceea Derick se pregătea să-și arunce polonicul și bidonul spre ambarcațiunile care înaintau, cu scopul de a-i face pe rivalii săi să întîrzie și, în același timp, de a-și accelera propria viteză prin opinteala lui. Ă Porcul de neamț! strigă Stubb. Trageți, băieți, trageți vîrtos la rame
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
veșnica slavă a profesiunii noastre, prima balenă atacată nu a fost ucisă din vreun motiv josnic. în acea eră cavalerească a profesiunii noastre, vînătorii de balene ridicau armele doar pentru a-i ajuta pe năpăstuiți, nu pentru a-și umple bidoanele cu ulei. Cunoașteți cu toții frumoasa poveste a lui Perseu și a Andromedei; vă mai aduceți aminte cum încîntătoarea Andromeda, fiică de rege, a fost legată de-o stîncă la malul mării și cum, în clipa cînd leviatanul se pregătea s-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și-a revenit a fost din nou chinuit la camera 98, unde Livinschi și Pușcașu l-au fixat pe niște scânduri și l-au agățat cu un cârlig de un belciug de fier din perete, după care au fixat un bidon de apă deasupra lui și l-au torturat după metoda picătura chinezească. S-au uitat la el să vadă cum reacționează, după care l-au scuipat și înjurat. În urma acestei torturi a înnebunit din nou pentru o lungă perioadă, revenindu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o mitralieră pe trei picioare având În jurul ei un cuib de cartușe goale, cartușiere Întregi ieșind din cutii, cutia frigorifică, golită Într-o parte pentru că-i zburase capacul, echipajul zăcând În poziții ciudate și, În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vei merge la biban, Să nu prinzi unul într-un an, Să-ți rupă crapul undița și acul, Să te încerce la momeală numai racul. Eu poezie nu-ți mai scriu De s-ar preface petrosinul în rachiu, Iar de bidon eu nu-ți mai spun Și am să spăl parchetul cu săpun.
Blestem by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83201_a_84526]
-
a găsit numai apă caldă. A căutat prin tot soarele, dar n-a mai găsit rece. Și atunci și-a spus să se ducă acasă și, data viitoare când mai să vină în excursie pe soare, să-și ia un bidon mare de apă cu el - cât ar vrea el să exploreze, atât de mare să fie să-i ajungă. Asta e tot. Hai în parc la soare să o citim. 4 ani și 6 luni Omul care s-a urcat
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
nu au mai găsit-o acolo, în parc. Dar ce s-au gândit ei, atunci? Au pus o placă / scândură foarte, foarte lungă - și s-au urcat pe ea și au văzut. Toți aveau un costum și aveau toți un bidon mare cu apă la ei. Da, și când au ajuns acolo, pe suprafața Soarelui, soția s-a întrebat: - Ce e cu groapa asta, aici? - Eu am săpat-o, când am fost data trecută, ca să-mi găsesc apă. - Uite! - a
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
voi săpa până ce voi face o gaură acolo și toți veți sări prin acea gaură cu parașutele, de pe Soare, pe Pământ înapoi! Și au aterizat direct pe Primărie! Și Primarul s-a întrebat: - Ce-i cu voi aici, și cu bidoanele astea mari cu apă pe care le purtați cu voi?... Haideți să vă ajut, că sunt grele. Cum ați ajuns voi aicea? - Am fost pe Soare. De acolo venim. - Nu... Doar nu ați căzut din cer?... - Nu, am fost pe
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
toată ziua, până se întoarce el. Și au călătorit mult, mult, mult, pe cămilele lor, până au ajuns la școala din deșert. Dar copilul din Omânia, cum a ajuns în curtea școlii de acolo, a început să se joace cu bidonul pe care-l avea și să stropească pe copii și pe cămile cu apă. Dar repede și-a terminat apa și după aia i-a fost sete. Foarte sete. Și tot se uită pe sus după omul cu balonul care
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
ceața din mintea sa cu un ceai tare de dimineață și cu un spălat zdravăn pe dinți sau dacă ar putea umple vreodată golul din burta sa. Coborând treptele înapoi în casă, se întâlni cu Ammaji care tocmai pornea cu bidonul de lapte, cu sariul alb mototolit în jurul ei. Semăna cu o creatură marină palidă, eșuată pe țărm, însemnată de maree, ridată și încrețită. Ammaji se uită la ochii obosiți ai nepotului său. — N-ai dormit? întrebă. Cum o să reziști peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
clădiri, până începură să urce șerpuit pe la poalele dealurilor, iar Sampath simțea aerul rarefiat în jurul său și prospețimea vegetației în floare în oasele sale ostenite. Urcau din ce în ce mai departe. O cotoroanță bătrână se mută ca să stea mai aproape de el. Avea atâtea bidoane cu ea că fu obligat să se aplece de-a dreptul pe fereastră și să se țină bine de dragul vieții sale. Și, mai mult decât atât, era o babă din cele care detestă liniștea. Deosebit de iritată de figura lui Sampath
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
imediat l-am auzit pe lăptar zbierând: — Vai, vai. Uite, vai, uite ce-a făcut nepotu-tău. În ziua aceea briza era puternică și, în timp ce lăptarul măsura laptele, își făcuse o bărcuță din bancnotă și-i dăduse drumul să plutească în bidon. Și, vai-vai, prin ce-am trecut când a ajuns la școală. Întotdeauna: ba pica la hindusă, ba pica la sanscrită, ba pica la matematică, ba pica la istorie. Niciodată nu se putea concentra la ce avea de învățat. — Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
care i-l înmână când se întoarse acasă cu același autobuz cu care mersese Sampath în urmă cu șase luni. „Prea puțin timp de irosit“, scrie în bilet, cu litere puțin scurse din pricina unui rest de lapte de bivoliță din bidon, unde îl pusese lăptarul. „Căsătoria e în lucru.“ În timp ce aștepta un răspuns, se plimba în lungul camerei sale din ce în ce mai repede. Din când în când, se oprea și își dădea părul pe spate cu un fior ce-l străbătea asemeni curentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
traistă, fiindcă astea nu țin de sete - a intervenit Dumitru... Când omul de la castelul de apă a văzut atâția oameni, i-a rugat să aibă grijă să nu lase apa să curgă fără rost. Când și ultimul și-a umplut bidonul, a remarcat râzând: ― Apoi cu apa pe care ați luat-o dumneavoastră o locomotivă mergea o sută de kilometri. Da’ nu-i nimic. Să fiți sănătoși și să vă fie bine și ușor unde îți merge... Uite că pe mine
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
căpitanul a ordonat oprirea. ― Scoateți hrana rece și mâncați. Plecarea, peste un ceas... Cei de la tunul lui Dumitru s-au adunat în jurul lui. Au început să cotrobăiască prin sacii de merinde. Tot ce aveau prin saci era aproape înghețat: conservă, bidonul cu apă... Până și coaja de pâine. Doar pesmeții au scăpat de îngheț. ― Mă fraților, eu merg la domnul căpitan, să cer voie să aprindem un foc zdravăn, ca să ne facem ceva apă de băut - s-a auzit un glas
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pentru toată bateria, nu numai pentru noi... Fiecare a alergat să aducă ce va găsi pentru a încropi un foc. Ion a avut dreptate. Când beldiile ardeau de zor, au luat foc și crengile verzi rupte din copaci. Au așezat bidoanele cu apa înghețată în jurul focului. Unii și-au pârlit mustățile încercând să încălzească conservele sau cojile de pâine... Nici nu au băgat de seamă că printre ei se înghesuia și căpitanul Coasă, încercând să dezghețe un colț de pâine... Venise
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în aplicare ordonanțe care interzic tăirea copacilor și păscutul. Așa se face că el este primul care înțelege ironia situației sale de acum. Nici în ultimul ceas, pe picior de plecare, nu scapă de munca sa. Soarbe o înghițitură din bidonul cu apă sălcie și se încordează în șa, în timp ce calul i se poticnește, se cabrează, apoi reușește să se îndrepte, provocând o adevărată avalanșă de pietre pe vâlceaua abruptă și uscată. Este după-amiază târziu și căldura a mai slăbit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
uită de insultă. Din cameră să aude un geamăt profund de plăcere, însoțit de trilurile profesioniste ale Terezei și de alte înflorituri. După câteva minute, apare și Bridgeman extaziat. — Bei ceva, bătrâne? îl întreabă pe Bobby, luând o înghițitură din bidonul de la șold. Femeile par impresionate de acest ton familiar. Pretty Bobby e atât de agreabil încât și europeanul îl consideră unul de-al lui. Ia o înghițitură mică, de formă, simțind cum lichidul îi alunecă pe gât. Îi vine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Old Malt Tisky? Nu, n-a mai fost produs de mulți ani. Asta este rețeta mea. Bobby nu e prea sigur. Oricum, Bridgeman se simte foarte bine. De parcă nici nu observă că este singurul care bea, dă pe gât tot bidonul și o întreabă pe Maria cu o privire scurtă estimativă dacă nu face vreo reducere pentru clienții speciali. Cu toate că vocea lui este atât de distorsionată încât femeia abia pricepe ce vrea să spună, înțelege în cele din urmă că englezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
acum roșie de sânge. Bobby îl examinează cu un fel de milă detașată. Băiatul alcoolic care trebuia să se ducă în Anglia. A avut o ultimă noapte de distracție. Ce ciudat! Deși a trecut prin acest calvar și-a păstrat bidonul de băutură la brâu. Bobby se apleacă și-l ia din mâna mortului. Când îl întoarce, observă inițialele J.P.B. gravate pe o parte, ceea ce-l face să se simtă încă o dată vinovat, dar nu mai mult de o clipă. Portmoneul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lungul generațiilor, raportând-o la formele botanice pure din care provine. Într-o după-amiază, Jonathan îl ajută pe director să îngroape sămânța microscopică în straturi de gelatină apoasă, apoi să le ambaleze și să le introducă într-un fel de bidoane, vorbindu-le plantelor, pe un ton total diferit de vocea stâlcită pe care o folosește în discuția cu semenii. Aceste viitoare orhidee sunt împărătesele, reginele nopții sunt houris și zeițe în același timp, uluitoare „Madone cu sâni negri ale junglei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și copii cu tot, Îi despărțeau pe bătăuși. Au vuit ziarele o săptămână pe seama acestor fapte. Jandarmii i-au cules pe cei câțiva morți și i-au trimis la morgă, au dus răniții sub escortă la spital și, Într-un bidon În care sfărâmaseră cu ciocanul un calup de gheață de la bufet, au adunat de prin țărână rămășițe: câteva degete, urechi, un vârf de nas, o bucată de piele cu păr de pe cap și chiar, tăvălit prin praf ca vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o padină dintre dealuri, unde se strânge apa de la ploi și nu crește grâul. Stă acolo cu a doua nevastă, nu are lumină electrică, nici apă de băut. În vechiul lui căruț cu care vindea Înghețată și țuică pune două bidoane și, trăgând un picior bolnav de reume, Își ia apă de la un izvor aflat la dracu-n praznic. Desigur, ați băgat de seamă că astăzi am fost ceva mai trist - mă potopește amărăciunea și nu-mi dă pace crunta slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la un izvor aflat la dracu-n praznic. Desigur, ați băgat de seamă că astăzi am fost ceva mai trist - mă potopește amărăciunea și nu-mi dă pace crunta slăbiciune: m-am Întâlnit ieri cu Tatapopii. Târâia căruțul În care bidoanele erau pline și se Îndrepta către casa lui de la padină. Îi căzuseră toți dinții din gură, Îi albise un ochi, iar celălalt era plin de urdori. Șchiopăta, era Îmbrăcat În zdrențe și se sprijinea Într-un arac. M-a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Vieru părea să nu aibă sfârșit. Deja, pentru neliniștea lui scormonitoare, Directorul Îi promisese două puncte În plus la următoarea notă. Vieru, Însă, era de neoprit. Întreba, iscodea, se prefăcea că ascultă lămuririle cu luare-aminte. Un inginer le arătase niște bidoane Înghețate, În care se păstra materialul seminal - după cum frumos și științific se exprimase gazda - pentru Însămânțările artificiale la bovine. În Vieru parcă intraseră o mie de draci: i se Înroșiseră obrajii, ochii Îi scăpărau În cap de nerăbdare. Directorul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]