321 matches
-
se fi adăugat alți soldați - după Diodorus, Hydarnes comanda 20.000 de oameni în această misiune. Cărarea ducea de la estul taberei persane de-a lungul crestei muntelui Anopaea prin spatele stâncilor care străjuiau trecătoarea. La un moment dat cărarea se bifurca, un drum ducând spre Focida și celălalt către golful Malis la Alpenus, primul oraș al Locriei. În zorii zilei, focienii care păzeau cărarea deasupra strâmtorii au sesizat prezența persanilor din cauza foșnetului frunzelor de stejar. Herodot spune că au sărit în
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
succesiune de rădăcini de aceeași valoare morfologică, pe când în cazul ramificației dicotomice, fiecare radicelă reprezintă numai o parte din rădăcina principală. Ramificația dicotomică este caracteristică rădăcinilor de plante din familia "Lycopodiaceae", "Selaginellaceae" și "Isoetaceae". Vârful vegetativ al rădăcinii acestora se bifurcă în două ramuri identice, (fiecare cu piloriza sa), care se bifurcă la rândul lor în alte două ramuri, etc. Ramificația monopodială se întâlnește la majoritatea plantelor și se caracterizează prin faptul că axa rădăcinii principale continuă să se alungească, iar
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
dicotomice, fiecare radicelă reprezintă numai o parte din rădăcina principală. Ramificația dicotomică este caracteristică rădăcinilor de plante din familia "Lycopodiaceae", "Selaginellaceae" și "Isoetaceae". Vârful vegetativ al rădăcinii acestora se bifurcă în două ramuri identice, (fiecare cu piloriza sa), care se bifurcă la rândul lor în alte două ramuri, etc. Ramificația monopodială se întâlnește la majoritatea plantelor și se caracterizează prin faptul că axa rădăcinii principale continuă să se alungească, iar pe această axă apar, (perpendicular sau oblic), ramificații de ordinul I
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
a două baterii, care au deschis focul asupra podurilor de la sud de Gross Enzersdorf și un atac timid, rapid respins, asupra capului de pod, Klenau nu a întreprins nimic. Către ora 10 dimineața, pozițiile austriece erau stabilite pe linia Aspern-Breitenlee-Aderklaa-Wagram, bifurcându-se apoi către est, cu Rosenberg în prima linie de-a lungul râului Russbach și Nordmann în linia a doua, iar cavaleria lui Nostitz prelungea linia până spre Obersiebenbrunn. În ciuda eșecului atacului lui Rosenberg, în ciuda absenței arhiducelui Ioan și a
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Bârsana, județul Maramureș. Primele atestări documentare ce fac referire la datează din 1390; într-un document din 21 iulie 1390, referitor la proprietățile familiei voievodale Dragoș, este menționat un drum care se bifurca, conducând pe un braț în satul Bârsana, iar pe celălalt la mănăstire. Tot în acest document sunt menționate și Valea Mănăstirii și Dealul Popii. Într-un act de proprietate, din 6 noiembrie 1405, se menționează un ""camp al mănăstirii"". Alte
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
lat, turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți puternici și ascuțiți, limba prevăzută și ea cu dinți. Înotătoarea dorsală deplasată spre coadă, deasupra înotătoarei anale, dând astfel corpului forma de săgeată. Înotătoarea codală este bifurcată, cu lobii egali. Coloritul corpului variază după ape, de la cenușiu-verzui la galben-verzui pe spate, abdomenul alb-gălbui, laturile cu pete mari, cafenii, măslinii sau negricioase, care se unesc uneori, dând benzi transversale. Înotătoarele neperechi sunt gălbui-cenușii, cu pete brune sau negricioase
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
Trece pe alături și pe sub Mănăstirea Tismana și se varsă, (odinioară se varsă în întregime) în cascadă, în râul Tismana, după câțiva zeci de metri. Stâncă de deasupra peșterii prin care se revarsă Gurnia, se numește Stârmina. Actualmente Gurnia se bifurca și numai o parte cade încă în cascadă. Înainte de construcția mănăstirii, Gurnia cădea în râul Tismana prin foarte multe mici cascade, locul fiind numit de locuitori "La Pișători". Sfanțul Nicodim a găsit locul sfânt unde visa să construiască o mănăstire
Râul Gurnia () [Corola-website/Science/309959_a_311288]
-
m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.). Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cu parametrii corespunzători. Adrien Douady formulează acest principiu în felul următor: Ară în planul dinamic și culege în spațiul parametrilor. Pentru fiecare număr rațional formula 44, unde formula 63 și formula 47 sunt coprime, există o componentă hiperbolică de perioadă formula 47 care se bifurcă din cardioida principală. Partea mulțimii lui Mandelbrot care se conectează la cardioida principală în acest punct se numește "membru-formula 44". Experimente computerizate sugerează că diametrul membrului tinde la zero precum formula 67. Cea mai bună estimare curentă este faimoasa "inegalitate Yoccoz", care
Mulțimea lui Mandelbrot () [Corola-website/Science/306349_a_307678]
-
OKW. Tot mai multe teatre de luptă au ajuns sub controlul direct al OKW. În final numai armatele de pe frontul rusesc rămăseseră sub controlul OKH. OKW conducea operațiunile militare pe frontul de vest, Africa și Italia. În vest operațiunile erau bifurcate mai departe între OKW și "Oberbefehlshaber West" (OBW, Comandantul suprem în vest), care era "Generalfeldmarschall" Gerd von Rundstedt (mai târziu mareșalul Gunther von Kluge). Cu timpul fragmentarea s-a mărit, deoarece operațiuni navale și aeriene aveau propriile lor comandamente ("Oberkommando
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
Euphorbia cadrilateri var. transitoria"), laptele cucului ("Euphorbia myrsinites"), scânteioara ("Gagea saxatilis"), scânteiuța de stâncă ("Gagea szovitsii"), ghiocel ("Galanthus elwesii, Galanthus plicatus"), vanilia sălbatică ("Heliotropium supinum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), lăptucă ("Lactuca viminea"), merinană ("Moehringia grisebachii"), coada racului de stâncă ("Potentilla bifurca"), talpa leului ("Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Aceste trosoane a văii sunt legate între ele prin cheile Via Mala. Regiunea superioară a văii este legat prin pasul San-Bernardino-Pass cu Tessin, iar din Splügen, prin pasul Splügenpass se poate ajunge în Chiavenna, provincia Sondrio. Din Thusis șoseaua se bifurca spre trecătorile Albulapass și Julierpass spre Davos.
Rinul Posterior () [Corola-website/Science/318467_a_319796]
-
adică: - practic fără nici o materie străină vizibilă dacă sunt spălați, - practic fără surplus de mizerie și impurități dacă nu sunt spălați, sau dacă sunt spălați și acoperiți cu turbă pură, - fermi, - practic fără paraziți, - nu lemnoși, - să nu încolțească, - nu bifurcați, fără rădăcini secundare, - fără umiditate externă anormală, i.e. suficient de uscați după spălare, - fără un miros și/sau gust străin. Dezvoltarea și condițiile morcovilor trebuie să fie în așa fel încât să le permită: - să reziste transportului și manipulării, și
jrc4200as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89364_a_90151]
-
post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea. Din 1403 datează cel mai vechi sigiliu muntenesc păstrat care prezintă așa numita „Nova plantatio”. El prezintă două capete încoronate redate în profil, despărțite de o tulpină bifurcată în partea superioară. Există opinia că cele două personaje ar fi Mircea și fiul său Mihail. În martie 1395 voievodul muntean semnează la Brașov un tratat de alianță cu regele ungar Sigismund. Neavând la el pecetea cea mare, Mircea confirmă
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
m permițând astfel accesul navelor fluviale și a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit de coline împădurite, care pleca dintre localitățile de azi Curtea de Argeș și Pitești, bifurcând-se, în afara provinciei, spre Câmpulung și spre sudul Munteniei. Această relativă izolare de restul lumii a oferit locuitorilor o anumită protecție naturală în fața năvălirilor; nordul Olteniei, neaflându-se în calea migratorilor, cum s-a întâmplat cu zonele joase din sudul
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
mării și lega orașele grecești de la Histria până la Dionysopolis, unindu-se apoi cu un drum dunărean de la miazănoapte de Halmyrisl; cel de-al treilea străbătea Dobrogea prin mijloc de la Abrittus, traversând prin Tropaeum Traiani, prin Ulmetum până la Ibida, unde se bifurcau, formând o ramură spre Aegyssus și cealaltă spre Noviodonum. Dacii (geții) s-au răsculat de mai multe ori. Prima răscoală începe după moartea lui Traian și începutul domniei succesorului său, împăratul Hadrian. Răscoală a antrenat și dacii liberi și neamurile
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
formează vârful sternului. Reprezintă segmentul inferior al sternului și se află în epigastriu. Este elementul cel mai mic și cel mai variabil al sternului, având forme și dimensiuni variate, poate fi ovalar sau triunghiular, larg sau subțire, ascuțit sau bifid (bifurcat), curbat sau deviat spre o parte; este adesea perforat la mijloc de un orificiu. Procesul xifoidian este cartilaginos la persoanele tinere și se de obicei se osifică la bătrâni. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998.
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
împreună de companiile naționale belgiene și olandeze cu trenuri V 250 ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Trenurile părăsesc Gara Bruxelles-Sud și traversează orașul Bruxelles în subteran până la Gara Bruxelles-Nord. În dreptul localității Schaerbeek linia se bifurcă separându-se de linia spre Louvain, Liège și Germania. Până la Antwerpen trenurile utilizează una din cele două magistrale paralele care leagă capitala belgiană de Antwerpen. Linia a fost modernizată pentru a permite viteze de până la 160 km/h, distanța scurtă
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
sifonul final și reușesc să-l treacă. Nu se opresc însă ca cei dinaintea lor și forțează un horn. Printr-o cățărare dificilă, după 8 m se pătrunde într-o galerie care promite continuare. În Sala de Mese, galeria se bifurcă. Echipa se divide și sunt explorate Galeria JP care se închide după 400 m și Galeria Cehilor care se termină pe malul unui mare lac, Minunea Mununii, al cărui mal opus nu se putea vedea. Aici se termină tura de
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
de zona viticolă de la poalele Munțiilor Zărandului. Această linie la deschidere a fost operată cu automotoare pe benzină, tracțiune dovedită ca ineficientă care a dus la electrificarea acestei linii în 1913. Linia se întindea de la Arad până la Ghioroc unde se bifurca în cele două direcții: Administrarea liniei a fost în grija unei societăți private până în anul 1919, când devine patrimoniu al CFR. În 1982 rețeaua a trecut din patrimoniul CFR în cel al companiei de transport din Arad. Serviciul de transport
TranSportul public din Arad () [Corola-website/Science/325340_a_326669]
-
inspecție tehnică a lucrărilor desfășurate la cale. Darea în exploatare a liniei a avut loc la 30 noiembrie 1906 pe trei secțiuni de cale în lungime totală de 58,318 km, cu cea mai importantă stație Ghioroc, unde linia se bifurca în cele două direcții: Pâncota și Radna. În Arad, capătul terminus al căii ferate beneficia de o stație situată în actuala Piață Podgoria, la o distanță foarte scurtă de Gara Centrală. Exploatarea liniei pentru transportul de călători se făcea cu
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
capătul său dințat se articulează cu procesul zigomatic al osului temporal prin sutura temporozigomatică ("Sutura temporozygomatica"), formând arcada zigomatică ("Arcus zygomaticus"). este străbătut de canalul zigomatic. Acesta ia naștere pe fața orbitară prin orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomaticoorbitale") și apoi se bifurcă în interiorul osului, formând 2 bifurcații ce se deschid pe fața laterală prin orificiul zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale") și pe fața medială a osului prin orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale"). Canalul zigomatic are forma unui Y inversat. Canalul zigomatic conține ramuri ale nervului
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
gaura mandibulei ("Foramen mandibulae") aflată pe fața medială a ramurii mandibulei, coboară oblic în jos și înainte străbătând ramura mandibulei, apoi merge orizontal înainte în interiorul corpului mandibulei, sub rădăcinile dinților molari cu care comunică prin niște orificii mici, și se bifurcă la nivelul primului sau al doilea dinte premolar în două ramuri: laterală - canalul mental și medială - canalul incisiv. Canalul mental (mentonier) este scurt, se termină cu gaura mentonieră ("Foramen mentale") de pe fața anterioară a corpului. Canalul incisiv continuă traiectul canalului
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi. Canalul mandibulei conține mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera și vena alveolară inferioară ("Arteria et vena alveolaris inferior") și nervul alveolar inferior ("Nervus alveolaris inferior"). Mănunchiul vasculonervos alveolar inferior se bifurcă în două ramuri: 1) mănunchiul vasculonervos mentonier care se află în canalul mental (mentonier) și este format de ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"); 2) mănunchiul
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]