440 matches
-
apucat, șoptește Sora stânjenită. Aseară, a sosit sol de la Sfântul Papă de la Roma. În odaia lui Ștefan a ars lumânarea toată noaptea, i-am văzut umbra pe pereți. Dimineață a ținut "Sfat de taină". Se întâmplă ceva. I-am dat binețe, mi-a zâmbit și s-a dus grăbit... Se aude glasul gălăgios al lui Țamblac, mai înainte de a-i apărea făptura. În urma lui, vine Isaia, căutându-și soața. Ohohooo! dă buzna Țamblac agitând cu entuziasm, două pergamente legate cu peceți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cetățile? Dărâmate! Scaunul Moldovei, Moldova scoasă la mezat pe tarabele zarafilor din mahalaua Fanarului: Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Aferim! Salamalec efendi!" "Prieten prietenului și vrăjmaș vrăjmașului!" Vor târî oastea Moldovei în războaiele de jaf și cotropire împotriva popoarelor pașnice... Casă, muiere, fiică, fiu... nimic din ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe frunte și mi-a tăiat cozile (ca să se mai îndesească părul). În timpul liber se așeza pe un scaun la poarta casei parohiale, ținea cârja între picioare și privea atent la trecători. Fiecare, copil sau adult, trebuia să-i dea binețe, spunând: "Sănătate, sărut mâna, părinte!". Noi, copiii, care ne grăbeam spre școală, ca să nu-l mai salutăm astfel, treceam pe cărarea de la marginea tolocii, peste șanț și-o luam la goană, când dădeam cu ochii de el. Apoi, la școală
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
te duci cu flori și să le depui la icoana Maicii Domnului, ca semn al respectului pentru credința creștină. Când mergi la Sf. Înviere a Mântuitorului să porți numaidecât haine noi, pentru că întreaga natură se reînnoiește. În sat să dai binețe celor mai în vârstă, în semn de stimă și prețuire. Cu vecinii să trăiești mai bine, decât cu neamurile! Un gospodar adevărat este acela care lasă ceva în urma lui: o casă, un pom, un fiu. Astfel știe că n-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
simțit parcă o mână caldă pe umărul meu, cu o ușoară strângere de încurajare. - Mergi sănătos, fiule! - Mulțumesc, mărite Spirit. Îndată voi fi și eu pe creasta Pietrăriei... Mergeam cu spor, deși urcam dealul Repedii. Din loc în loc, îmi dădeau binețe stejarii seculari din vechii codri ai Iașilor. Am intrat pe drumeagul satului. De departe se ivesc cu vârfurile spre soare doi brazi făloși. Când am ajuns aproape, am băgat de seamă că un al treilea brad își plângea jumătatea ruptă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
până la intrarea în șoseaua spre Pungești și pe dată îi năvăliră în minte treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache dacă a avut aprobare să-și pască juncanii în poiana de la Prisacă. Oarecum ofensat de întrebare, Costache îi răspunse: „Apăi domnule administrator, mata nu știi că cei din familia noastră suntem bine văzuți de boier
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a părinților. Maria luase cu dânsa și așternuturile de pat ce le cususe Emilia pentru bunici, întrucât de ceva vreme ea deprinsese croitoria de la un evreu din Pungești. Auzindu-le glasurile, Ion Gheorghiu le deschide ușa și după ce răspunse la binețe, îi pofti să se așeze pe scaune sau pe pat, cum lea fi voia. După câteva întrebări și răspunsuri privind mersul treburilor zilnice, Ion dă glas spunându-le de ce i-au chemat: „Apăi Costache și dumneatale Maria, noi suntem destul de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
când văzură apărând în ușă cel mult așteptat. Ieșind de la orele de clasă, profesorul Ion Costin avea obiceiul să treacă și el pe la han. Dând cu ochii de Costache și de cei cu care se așezase la masă, își dădură binețe, moment în care Negruș îl întreabă pe Costache cine este iar acesta îi răspunse, prezentându-l: „Domnul profesor Costin și neamurile mele, cumnatul Cocuz și cuscrul Negruș.” Noul venit este poftit să se așeze la masa lor, și-i puseră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ajunseră în vale, apoi după ce opriră din nou ca să despiedice roata, se sui lângă taică-su și plecară mai departe. încă de la intrarea în sat mai multe femei care îi cunoșteau, s-au adunat lângă căruță și, după ce le dădură binețe, prinseră a vorbi despre mama Elena, rostind vorbe de mângâiere și de regret pentru pierderea unei consătence atât de cunoscută și bună mamă de familie. Ajunși la casa părintească unde Maria copilărise și pe care o părăsise în urmă cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maicii Domnului, făcându-și cruce și rugându-se în gând s-o ajute să-și găsescă mieii. Văzând că se apropie de ea moș Cârciu, cel care ținea curat în curtea bisericii și vindea credincioșilor lumânări și tămâie , îi dădu binețe și-l întrebă de miei; acesta îi spuse fetei că i-a scos la drum, gândindu-se că s-au rătăcit de vreo turmă de oi ce o fi trecut pe acolo. Mulțumi moșului pentru deslușirile date apoi plecă, grăbită
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costache se trezi chemat lângă hat de vecinul Vasile Arghir, care, deși venise mai târziu la cules, având mai puțini struguri negri, terminase culesul. Costache lăsă pe seama lui Gheorghiță continuarea lucrului și veni lângă vecinul său, care după ce îi dădu binețe, zise: − Vecine, ai venit înaintea mea și încă n-ai isprăvit de cules, pesemne ai mai multă neagră ca mine; eu am umplut un coș de căruță și-s gata de plecare către casă; − Ai dreptate, vecine, dar poama cea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Săndel, mai întâi la Roman apoi la Sibiu, au continuat să vină propuneri de căsătorie pentru fetele Mariei Gheorghiu, precum se va vedea din povestirea de mai jos. într-o dimineață, la poarta casei se oprește Natalița și-i dădu binețe. Maria după ce îi răspunse, o întrebă: − Bun venit, Natalițo! Mergi la deal la mama soacră sau ai alte gânduri? Ce mai faci, cum te mai împaci cu viața? − Ia, ce să fac, mătușă Marie, nu mă mai duc la deal
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
atentă, cu un cuvânt bun la adresa unui pa cient pe care îl simte încordat, în defensivă, toată tensiunea va dispărea, și latura de disconfort fizicopsihic puse pe seama unor dureri atroce, greu de suportat, se va atenua vizibil. Vorbele calde, de binețe, salutul, toate spuse pe un ton familiar, la adresa persoanelor în vârstă vor salva o mare parte din complexitatea unui tratament chiar și la pacienții mai puțin dispuși să coopereze cărora acest tip de abordare „directă“ pare să le invadeze „zona
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
-ncet... Coboară... Bunica Zahiu, fecioru-i iubit trebuise să plece Să lupte alături de Crișan împotriva dușmanului. De-atunci bunica-i tristă, Ochii i-s numai lacrimi. Când vine vre-un vecin în curte, Ea-l privește Și nu-i răspunde la binețe. Cu gura amară oftează adânc : - «Zahiu, nădejdea mea, te-ai stins Cine știe unde. Și cine-a fost să te jelească ?... Doamne ! Sufletul mi-e pârjolit Sub teiul ei O văd și-acum. Așteptând și torcând. Până fusul din mâna-i Căzu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
născocească. Cu vorba-i dulce, cu-a ei înțelepciune împărțea blândețe celor plini deamărăciune. În verile cu soarele dogoritor La umbră deșira câte ceva de pe mosor. Cînd soarele își potolea arșița, Mătușa Nisia deschidea portița Și urmărea carul cu fân. Primea binețe dela al lui stăpân. 95 de primăveri trecut-au prin a ei viață, Până când pâcla de ceață întunecă a ei privire înțeleaptă. Și s-a stins ființa bună și dreaptă. CAPITOLUL V De la ocoșii satului, adunate Motto : Să râdem pentru că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ucea li se urcă în aceeași despărțitură un tovarăș de drum, un negru, african sadea, dar îmbrăcat întocmai ca pe la noi și agrăind, după cum vom vedea, cel mai neaoș dialect de pe Olt. Odată intrat în compartiment, harapul nostru a dat binețe după cuviință, și-a scos desagii de pe umăr și i-a aruncat fain frumos în cușeta de deasupra capului, și-a agățat recălul și căciula în cui și s-a așezat cuminte ca omul la drum. Consătenii noștri mureau de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Iași, călcând anevoie noroaiele sau nămeții. Iarna 1962-1963 era una foarte grea, cu temperaturi mult sub treizeci de grade și nămeți uriași. Într-o zi, mă întorceam de la Iași și mă pregăteam să urc dealurile către sat. I-am dat binețe cantonierului, care m-a informat, scurt, că ceva mai devreme, trecuse pe acolo un "lup bătrân", care își târa cu greu coada prin zăpada groasă. Știrea nu m-a bucurat defel, mai ales pentru că eram nevoit să înfrunt singur nămeții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tot în fața casei, niște borcane cu șerpi morți făcuți ghem într-un lichid transparent (alcool, mi s-a explicat ulterior, în timpul unei demonstrații live, și sunt buni pentru că alungă spiritele rele). Sunt întâmpinată de un cuplu tânăr care îmi dă binețe cu un zâmbet larg. Ne prezentăm, Alfonso, ceva mai înalt decât mine, slab, cu complexiunea măslinie a indigenilor sud americani, mă privește zâmbitor și îmi spune că are 34 ani și se ocupă cu turismul. Partenera lui, Sandra, de 39
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mă ridic și mă îndrept către casă. Toată familia este adunată, ca de obicei, în bucătărie. Trebuie să fie aproape ora prânzului deoarece văd un piranha prăjit arătându-mi un set impresionant de dinți dintr-o farfurie de pe masă. Dau binețe, îl văd pe Don Julio privindu mă cu un zâmbet într-un colț al camerei și activitățile în cameră se opresc ca să audă cum mi-a fost în timpul nopții. Mi-e greu să-mi explic până și mie ce am
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
astăzi cele două par separate și, deseori, chiar opuse. Revin, gânditoare, în hotelul primitor, unde sunt întâmpinată de un „Hola” răsunător din direcția unui tufiș, urmat de câteva foșnituri și apariția colorată a unui cap de papagal. Mda. Răspund la binețe, papagalul continuă să țipe netulburat și mă întind într-un hamac la umbră să-mi continui reflecțiile. Un pic mai încolo, la o masă de lemn, văd un blond slab, concentrat în fața unui laptop. Intrăm în vorbă, ne prezentam blondul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în fața unei porți mari, impozante, pe frontispiciul căreia scrie mare „Soncco Wasi Internacional” și este desenată o căsuță cu o inimă înăuntru. Intrăm într-o curte largă și suntem întâmpinați de un rotweiller bondoc care se repede să ne dea binețe. Mă bucur că sunt cu stăpânul lui, deși câinele dă prietenos din ciotul de coadă. „Casa inimii” cuprinde o curte largă, presărată cu copaci, câteva case din cărămizi de forme poligonale cu colțuri viu colorate și încă o clădire ceva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la post și dăduse o declarație din care reieșea că s-a descărcat arma accidental, cum se mai întâmplă uneori. Sătenii murmuraseră pe la colțuri sau pe lângă o cinzeacă, mai ales că Moș Zgârci și celălalt bărbat nu-și mai dăduseră binețe niciodată și se ocoleau atunci când li se intersectau pașii. Dar timpul care trece astupă toate găurile și de fiecare dată apar alte evenimente pentru a capta atenția tuturor, chiar și într-o comunitate rurală cu doar câteva sute de suflete
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fiii mei în timpul liber. Doar că aici, de regulă, vin altfel de persoane..., a mai spus el, privindu-mă meditativ. Mă miram ce cauți aici. M-am simțit cam prost, noroc că atunci a apărut Eduard, care mi-a dat binețe grăbit și m-a tras imediat la el în cameră. Intram pentru prima oară în camera lui. Apartamentul avea trei camere, dar am constatat cu această ocazie, spre surprinderea mea, că doar sufrageria era mare și lu minoasă. încăperea lui
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
el nu le caută compania. E șef de echipă la întreținerea liniei, vine câteodată și pe aici în control, dă bună ziua, stă pe scaunul de acolo doar cât să scrie câteva rânduri în registru apoi dând doar din cap a binețe pleacă pe linie cu pașii săi mari de urs abătut spre cantonul din pădure. Niciodată n-a scris ceva de rău în registru, e un om bun, așa-l consideră toți cei din echipă. Își plecă mai mult capul asupra
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Protopopul de, precum și foarte mulți preoți, femeile știu mai ales că un preot tânăr va fi sfințit la mănăstire, oamenii din sat au ieșit pe la porți minunându-se de atâta popor, îi recunosc pe unii dintre ei și le dau binețe, grăbit, părăsesc drumul obișnuit și o iau peste grădini, pe scurtătură, ceea ce mă face să mai câștig timp, foloseam același traseu cu Theo când ne întorceam de la școală la mănăstire, acum mai liber să respir aerul încă încins al verii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]