605 matches
-
partea de sud-est a statului Costa Rica și în nord-vestul statului Panama (unde se găsește de fapt cea mai mare parte a acestui parc). Munții Talamanca (3820m) reprezintă unicul loc din America Centrală modelat de glaciația cuaternară. Zona prezintă un mare interes biogeografic datorită faptului că aici se găsesc atât specii de floră și faună caracteristice Americii de Nord cât și Americii de Sud. În Parcul Național La Amistad se remarcă marea biodiversitate, mai ales în pădurea tropicală umedă din zonele joase, unde se întâlnesc 250 specii
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
215 specii de mamifere, 360 specii de păsări. II.3.2. Guatemala dispune de un imens potențial turistic cultural, cu numeroasele situri mayașe din Yucatan, dar și de un bogat potențial natural dat de particularitățile reliefului, ale hidrografiei sau învelișului biogeografic. Zona platoului înalt, închis de Sierra Madre, include mai multe atracții turistice, atât naturale cât și culturale. Aici sunt localizați vulcanii: Tajumulco, Aqua, Fuego, Acatenango, Santa Maria, precum și lacurile: Atitlán și Amatitlán, situate la peste 1000m altitudine. Între așezările cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
populată cu un mileniu înainte de Hristos, dar ulterior, suprapopularea a pus o presiune mare asupra naturii locurilor. Astfel, între cauzele care au dus la colapsul societății se numără și despăduririle masive. Multe specii de plante au dispărut complet din harta biogeografică a insulei, între care și un endemism: Palmierul Rapa Nui. Parcul Național Rapa Nui, care a fost creat pentru conservarea statuilor monolitice realizate de populația Rapanui în perioada 1250-1500, face parte din Patrimoniul mondial UNESCO din anul 1995. Aceste statui
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
patrimoniu cultural semnificativ. Slovenia este un benficiar al acestor comori naturale, dispunând de 43km de țărm, la care se adaugă și zonele adiacente interioare cu o mare varietate de peisaje (de la Alpii Iulieni la coasta Adriaticii), cu un bogat fond biogeografic, forestier în principal, cu un climat plăcut. Perla coastei adriatice slovene este Piran, care reprezintă una dintre cele mai căutate destinații turistice din Slovenia. Este un oraș muzeu, cu o bogată moștenire culturală, cu arhitectură medievală, cu străduțe înguste și
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
numită “Anglia în miniatură”. Foarte spectaculoase sunt falezele calcaroase ce dau aspect dramatic unor sectoare de coastă, prelungite cu vestitele Needles - care au devenit simbolul insulei Wight. Turismul în Insula Wight este axat așadar pe patrimoniul natural (ce include aspecte biogeografice și geologice), devenind tot mai mult o alternativă la turismul litoral britanic ce a intrat în declin în a doua jumătate a secolului XX , ca urmare a alternativelor ieftine de turism în destinații exotice. Între destinațiile turistice cele mai cunoscute
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Elveția, Germania, Liechtenstein, Slovenia. Condițiile naturale din arealul alpin european (morfologia reliefului, expoziția versanților, prezența unor forme de relief spectaculoase, particularități climatice favorabile atât turismului estival cât și a turismului hivernal, prezența unor frumoase lacuri montane, aspecte variate ale învelișului biogeografic și prezența unor parcuri și rezervații naturale) au reprezentat factori ce au impulsionat dezvoltarea timpurie a turismului montan în Europa. La aceste elemente naturale se mai adaugă și aspecte ale patrimoniului cultural din cadrul așezărilor omenești din zona alpină. Toate aceste
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al geografiei, Terra, 1. BARBU N. (1983), Clasa solurilor hidromorfe, Geografia României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R., București. BARBU N. (1984
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Șipote a fost realizat în anul 1978 de cercetătorii ieșeni: M.Schram,M. Pantazică, I.Ungureanu în lucrarea, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipotejud.Iași”. Studiul cuprinde și o hartă a regionării hidrogeologice a teritoriului comunei Șipote . Cercetările biogeografice Lipsa unor studii care să se refere în mod special la zona Șipote se explică prin faptul că vegetația și fauna de aici sunt puțin spectaculoase. Lucrările de sinteză la nivel teritorial (jud. Iași,Moldova,România) sunt în măsură să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se refere în mod special la zona Șipote se explică prin faptul că vegetația și fauna de aici sunt puțin spectaculoase. Lucrările de sinteză la nivel teritorial (jud. Iași,Moldova,România) sunt în măsură să ofere o imagine asupra particularităților biogeografice ale regiunii. Începutul sec. al XIX-lea se remarcă prin ample (și prime)cercetări științifice efectuate de către I.Cihac și I.Szabo, care în 1836 elaborează lucrările, ,Flora Moldovei” și apoi, ,Flora județului Iași”. Alte studii asupra vegetației României au
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
actual al regiunii în care se află comuna Șipote este rezultatul unei evoluții îndelungate, desfășurate în Pliocen și Cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile oferite de acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna dependentă sunt amplu prezentați în monografii de peșteri (Dumitrescu e et. al. 1955, 1958, 1963, 1963, 1967), monografia speciei Miniopterus schreibersi (Barbu, 1958 - 1967) 1967) și catalogul bionomic și biogeografic al c celor 25 de specii din România (din care lipsesc, față de cuno de cunoștințele actuale Myotis brandti, Hypsugo savii, Plecotus austriacus, Pipistrelus kuhlii și P Pipistrelus pygmaeus), identificate în peste 200 adăposturi (majoritatea cavități subterane), care reprezintă cea mai
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
orașul Huși, cum este harta Moldovei 1: 50000 și harta Basarabiei 1: 42000, constatăm că în topografia luncii Prutului se poate distinge o serie întreagă de forme de relief, fiecare din ele având geneza, evoluția și caracterul său fizic și biogeografic bine definit. Așa de exemplu, din cauza pantei reduse, firul actual al apei râului Prut are un curs foarte sinuos, descriind de-a lungul albiei majore un șir nesfârșit de coturi, care de cele mai multe ori au înfățișarea de meandre rătăcitoare tipice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bazin din beton cu latura de 2 m și adâncimea de 4 m (la Recea). În cazul Dealului Buda ar mai putea fi vorba și de o "cocioabă de lemn în vechea pădure, în care locuiau lemnarii"; Toponime specifice învelișului biogeografic ce acoperă relieful: - Plopâia- vale care și- a luat numele tot de la vegetația specifică locului respectiv, în prezent defrișată;"Cornișul de lângă Gruieț"- pădurea de corn menționată în documentele secolului al XV-lea, situată în trecut la S de Palanca; - Huciul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
principiul prevenirii, reducerii și controlului integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitățile care pot produce poluări semnificative; b) principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor; ... c) principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; ... d) principul "poluatorul plătește"; ... e) înlăturarea cu prioritate a poluanților care periclitează nemijlocit și grav sănătatea oamenilor; ... f) crearea sistemului național de monitorizare integrată a mediului; ... g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; ... h) menținerea, ameliorarea calității mediului și reconstrucția
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151220_a_152549]
-
subordinea Ministerului Apelor și Protecției Mediului; - arie naturală protejată - zona terestră, acvatică și/sau subterană, cu perimetru legal stabilit și având un regim special de ocrotire și conservare, în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită; - atmosferă - masă de aer care înconjoară suprafață terestră, incluzând și stratul protector de ozon; - autorizare - parcurgerea etapelor procedurale având drept scop obținerea avizului, acordul și
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151220_a_152549]
-
îndeplinească un sit pentru a fi desemnat ca arie naturală protejată În procesul de selecție a unor areale, pentru ca acestea să fie protejate, se stabilesc o serie de cerințe, condiții pe care trebuie să le îndeplinească zonele, și anume: - Arealul biogeografic: ● existența unor specii de floră și faună, caracteristici naturale rare sau reprezentative etc. pentru o "regiune" biogeografică (de exemplu, o pădure de stejar în zona de câmpie); ● existența unor elemente de unicat sau a unor trăsături geologice/naturale extraordinare. - Calitățile
ORDIN nr. 1.710 din 1 noiembrie 2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
areale, pentru ca acestea să fie protejate, se stabilesc o serie de cerințe, condiții pe care trebuie să le îndeplinească zonele, și anume: - Arealul biogeografic: ● existența unor specii de floră și faună, caracteristici naturale rare sau reprezentative etc. pentru o "regiune" biogeografică (de exemplu, o pădure de stejar în zona de câmpie); ● existența unor elemente de unicat sau a unor trăsături geologice/naturale extraordinare. - Calitățile ecologice: ● procese ecologice sau sisteme de susținere a vieții; ● integritatea sau gradul în care arealul cuprinde un
ORDIN nr. 1.710 din 1 noiembrie 2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
îndeplinească un sit pentru a fi desemnat ca arie naturală protejată În procesul de selecție a unor areale, pentru ca acestea să fie protejate, se stabilesc o serie de cerințe, condiții pe care trebuie să le îndeplinească zonele, și anume: - Arealul biogeografic: ● existența unor specii de floră și faună, caracteristici naturale rare sau reprezentative etc. pentru o "regiune" biogeografică (de exemplu, o pădure de stejar în zona de câmpie); ● existența unor elemente de unicat sau a unor trăsături geologice/naturale extraordinare. - Calitățile
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 1 noiembrie 2007 al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
areale, pentru ca acestea să fie protejate, se stabilesc o serie de cerințe, condiții pe care trebuie să le îndeplinească zonele, și anume: - Arealul biogeografic: ● existența unor specii de floră și faună, caracteristici naturale rare sau reprezentative etc. pentru o "regiune" biogeografică (de exemplu, o pădure de stejar în zona de câmpie); ● existența unor elemente de unicat sau a unor trăsături geologice/naturale extraordinare. - Calitățile ecologice: ● procese ecologice sau sisteme de susținere a vieții; ● integritatea sau gradul în care arealul cuprinde un
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 1 noiembrie 2007 al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
zonă definită geografic exact delimitată; 6. arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică și/sau subterană, cu perimetru legal stabilit și având un regim special de ocrotire și conservare, în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită; ------------- Pct. 7 al art. 2 a fost abrogat de lit. b) a art. 57 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 , publicată
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191991_a_193320]
-
2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 6 iulie 2006. b) principiul precauției în luarea deciziei; ... c) principiul acțiunii preventive; ... d) principiul reținerii poluanților la sursă; ... e) principiul "poluatorul plătește"; ... f) principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; ... g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; ... h) informarea și participarea publicului la luarea deciziilor, precum și accesul la justiție în probleme de mediu; ... i) dezvoltarea colaborării internaționale pentru protecția mediului. ... Articolul 4 Modalitățile de implementare a principiilor și a elementelor
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191991_a_193320]
-
Articolul 1 Se instituie regimul de arie naturală protejată ca situri de importanță comunitară pentru ariile prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 2 (1) Delimitarea regiunilor biogeografice de pe teritoriul României, realizată la scara 1:100.000, este prevăzută în anexa nr. 2*). ... (2) Hărțile cu limitele siturilor de importanță comunitară, delimitate la scara 1:100.000, sunt prevăzute în anexa nr. 3*). ... (3) Hărțile prevăzute la alin
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
a) în cazul introducerii deliberate în mediu, în orice alt scop decât introducerea pe piață, a unui organism modificat genetic (OMG), dacă: (i) a fost aprobată deja, în cadrul național de reglementare al părții respective, o astfel de introducere în condiții biogeografice comparabile; și (îi) există o experiență suficientă legată de introducerea OMG-ului în cauză în ecosisteme comparabile; (b) în cazul introducerii pe piață a unui OMG, dacă: (i) a fost deja aprobat în cadrul de reglementare al părții respective; sau (îi
DECIZIE nr. II/1 din 27 mai 2005 adoptată la cea de-a doua Reuniune a părţilor, desfăşurată la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195675_a_197004]
-
beneficiul generațiilor prezente și viitoare; ... d) arie naturală protejată - zona terestră, acvatică și/sau subterană, cu perimetru legal stabilit și având un regim special de ocrotire și conservare, în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită; ... e) sit de conservare - sinonim cu arie naturală protejată; ... f) arie specială de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar și/sau
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
dispariție în arealul lor natural; (îi) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafata restrânsă; sau (iii) reprezintă eșantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpina, continentală, panonica, stepică și pontica; ... s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenințat, pentru a cărui conservare există o responsabilitate deosebită; ... s) stare de conservare favorabilă a unui habitat - se considera atunci cand: (i) arealul său natural și suprafețele
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]