905 matches
-
cadrul derulării lor, dar În esență ele aparțin familiei și numai familiei. De-a lungul timpului istoric aceste evenimente nu și-au schimbat semnificația, ele Îmbrăcând să zicem eticheta timpului sau modei, fără să i se altereze esența. Dacă timpul biotic pentru om este dominat de cele trei momente importante ale existenței sale (nașterea, căsătoria, moartea), evoluția lui este determinată de un alt triptic, material de data aceasta, care se suprapune acestor evenimente și care tradițional (chiar În structurile arhaice ale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de-a lungul timpului, cea de a treia (contextul social) au evoluat În timp pe măsura progresului social. Dar și acest aspect numai dacă ne referim la cadrul social oferit, pentru că dacă plasăm aici căsătoria ca un corolar al timpului biotic, observăm că nici aici nu s-au produs În timp modificări importante, pentru că În principal căsătoria este momentul esențial al constituirii unei noi celule sociale al cărei rol, destinație și esență biologică nu s-au modificat În timp. Locul adolescenței
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În principal căsătoria este momentul esențial al constituirii unei noi celule sociale al cărei rol, destinație și esență biologică nu s-au modificat În timp. Locul adolescenței În epoca modernă Față de acest moment crucial al vieții de om ca timp biotic, Întrebarea care se pune este; În ce măsură adolescentul timpurilor noastre este pregătit pentru viața concretă? Am văzut că la baza acestei tendințe stă un puternic impuls biologic, cu o finalitate precisă la scara evoluției omului și a speciei sale, și că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
familiei În care se năștea, iar colectivitatea percepea acest fapt ca o certitudine a persistenței În timp. O ilustrare elocventă găsim dacă facem o incursiune În trecut, În tradiția populară, În viața colectivităților arhaice de aici și de pretutindeni. Timpul biotic care reprezintă În fapt durata viețuirii omului pe pământ, cunoscut În tradiția populară sub sintagma „O viață de om” este strict delimitat de două evenimente existențiale cruciale: nașterea și moartea cu un intermezzo, maturitatea, În care omul Își Îndeplinește destinul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un intermezzo, maturitatea, În care omul Își Îndeplinește destinul biologic prin nașterea copiilor și destinul social În funcție de calitățile pe care le are și oportunitățile pe care viața i le oferă (vezi Adolescența din perspectiva familiei). Dacă la scara astronomică timpul biotic nu este decât o clipă În planul existenței concrete, individuale, acest timp este suficient pentru ca omul să parcurgă cele trei etape; copilăria, maturitatea și bătrânețea, jalonate de cele trei evenimente importante: nașterea, căsătoria și moartea. Pentru fiecare din aceste momente
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
valoare de simbol cu Întreaga conotație socială și biologică pe care o poartă. Și aceasta cu atât mai mult cu cât actul căsătoriei corespunde momentului de maturitate În evoluția ființei umane, pentru că În „Viața de om” (sintagmă care rezumă timpul biotic, cu alte cuvinte existența pământeană a individului) maturitatea și căsătoria reprezintă apogeul tripticului existențial (copilăria, maturitatea și bătrânețea), În care se Încadrează rostul biologic al fiecărei ființe umane pe parcursul existenței sale pământene. Pentru că prin prisma familiei acestui triptic i se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tip. Întâmpl]tor, etică vieții poate lua o form] radical] conform c]reia viet]țile sunt toate valoroase din punct de vedere moral și egale din acest punct de vedere. (vezi Naess, 1979). Dac] ar putea fi explicat, acest egalitarism biotic ar face greu de justificat moralmente intervenția uman] asupra mediului. Aceasta ar l]să loc doar unor argumente de natur] cantitativ]; spre exemplu: dou] viet]ți sunt mai valoroase decât una. Mare parte a eticilor vieții propuse permit o diferențiere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este evident]. Referințe: Attfield, R.: The Ethics of Environemental Concern (Oxford: Blackwell, 1983). Baxter, W. F.: People or penguins: the Case for Optimă Pollution (New York: Columbia University Press, 1974). Callicott, J.B.: ‘Elements of an environmental ethic: moral considerability and the biotic community’, Environmental Ethics, I (1979), 71-81. Goodpaster, K.: ‘On being morally considerable’, Journal of Philosophy, 75 (1978), 308-325. Naess, A.: ‘Self realisation în mixed communities of humans, bears, sheep and wolves’, Inquiry, 22 (1979), 231-42 Norton, B.:Why preserve Natural
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ne induc] ideea respectului pentru toate viet]țile? Sugerez c] etică respectului vieții își g]sește susținerea în preocup]rile ecologice și estetice. Distrugerea viet]ților afecteaz] adesea ceea ce Aldo Leopold a numit „integritatea, stabilitatea și frumusețea comunit]ții biotice”. Protejarea comunit]ții biotice de daune nedorite reprezint] un imperativ moral, nu doar pentru binele umanit]ții, dar și pentru c] lumea natural] neafectat] de factorul antropic merit] apreciat] de dragul ei. Venerarea vieții sugereaz] c], toate celelalte fiind egale, este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectului pentru toate viet]țile? Sugerez c] etică respectului vieții își g]sește susținerea în preocup]rile ecologice și estetice. Distrugerea viet]ților afecteaz] adesea ceea ce Aldo Leopold a numit „integritatea, stabilitatea și frumusețea comunit]ții biotice”. Protejarea comunit]ții biotice de daune nedorite reprezint] un imperativ moral, nu doar pentru binele umanit]ții, dar și pentru c] lumea natural] neafectat] de factorul antropic merit] apreciat] de dragul ei. Venerarea vieții sugereaz] c], toate celelalte fiind egale, este întotdeauna mai bine s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este o coroziune după un mecanism - să spunem - electrochimic, într’un mediu - să spunem - umed, localizată, microscopică, dar favorizată de factori abiotici mecanici, putem vorbi și de o coroziune, de exemplu după mecanism electrochimic, evident umedă, să spunem uniformă, favorizată biotic, pe care s’o numim coroziune biologică. Pentru că expresia corectă „coroziune electrochimică uniformă favorizată biotic“ este mai greu de întrebuințat decât aceea, chiar nefericită, de „coroziune biologică“, o vom folosi în continuare pe cea de-a doua, dar vom înțelege
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
localizată, microscopică, dar favorizată de factori abiotici mecanici, putem vorbi și de o coroziune, de exemplu după mecanism electrochimic, evident umedă, să spunem uniformă, favorizată biotic, pe care s’o numim coroziune biologică. Pentru că expresia corectă „coroziune electrochimică uniformă favorizată biotic“ este mai greu de întrebuințat decât aceea, chiar nefericită, de „coroziune biologică“, o vom folosi în continuare pe cea de-a doua, dar vom înțelege întotdeauna că facem o simplificare/simbolizare. Și, pentru că organismele doar facilitează apariția coroziunii, o clasificare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
energia primară este fie una exterioară Pământului pe care-l alimentează continuu (energia solară), fie una fosilă care a fixat starea energetică a Pământului dintr’o epocă trecută, deci mai bogată în energie, dar nu ca rezultat al unor procese biotice, ci al unora abiotice, din care au rezultat roci/substanțe reducătoare. Energia secundară este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ordin chimic), pH-ul crește și invers, astfel încât valoarea rH-ului să rămână constantă. 2.2.2. Implicații ale rH-ului O analiză și implicit o soluție corectă a problemei de față, în care se implică atât abioticul cât și bioticul, presupune abordarea fiecărui aspect conform specificului său, dar într’un cadru unitar. Mai mult, așa cum s’a arătat mai sus (§2.1), coroziunea biologică este de fapt una electrochimică favorizată biologic astfel încât cheia abordării problemei aparține factorului biotic, căruia îi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cât și bioticul, presupune abordarea fiecărui aspect conform specificului său, dar într’un cadru unitar. Mai mult, așa cum s’a arătat mai sus (§2.1), coroziunea biologică este de fapt una electrochimică favorizată biologic astfel încât cheia abordării problemei aparține factorului biotic, căruia îi este proprie fiziologia. Așa cum este abordată în prezent, fiziologia poate fi intuitiv modelată ca o seamă de funcții stabilite între cauze și efecte (fig. 15). Se pot defini o multitudine de funcții de tipul, mai precis. Complexitatea unui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
degradante ale manifestărilor biologice dar și ale altora, integrate de biologic sau care integrează biologicul, nu poate fi decât acea curbă gaussiană cu maximul situat în domeniul biologic, căci formele suprabiologice de viață nu pot folosi ca substrat abioticul, ci bioticul. În Univers nu există linie dreaptă; ea are tendința de a se închide în sine, nu ca cerc însă, ci ca un fragment de spirală, căci trebuie lăsat loc și evoluției. La fel atitudinea umană: politică, unde extremele se apropie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediul exterior predomină procesele biologice, zona de confluență va deveni un hibrid biochimic, biofizic, după cum procesul tehnologic este chimic ori de altă natură, de exemplu (termo)energetic. Mai mult, ca spațiu smuls naturii, incinta tehnologică este supusă permanent unei presiuni biotice (manifestarea hegemonă actuală a naturii) recuperatorii, căreia suntem obligați a-i răspunde printr’o forță cel puțin egală pentru a conserva starea negentropică a incintei, mai mare decât aceea a mediului exterior. Și, ca o paranteză, o posibilă concluzie: dacă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
elementele de generalizare care, așa cum s’a arătat în §2.2.4, nici nu sunt prea greu de găsit. Este de la sine înțeles că fenomenul denumit generic fouling biologic presupune existența a doi factori: abiotic (mediul și instalația), respectiv cel biotic (organismele). 2.3.1. Abioticul Abioticul, adică sediul foulingului biologic, înseamnă o incintă care conține sau este conținută într’o cantitate de apă cu anumite proprietăți. Așa cum am arătat puțin mai sus, vom apela, exemplificator, la o instalație de răcire
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de prelucrare a suprafeței, cât și ca material de construcție) parte a suprafeței instalației. Din punct de vedere biologic, segmentul în discuție oferă cele mai constante condiții, fapt ce permite desfășurarea proceselor de compatibilizare organism- mediu pe care le inițiază bioticul. b. Turnurile de răcire constituie, fără discuție, un sistem deschis față de mediul exterior; la nivelul lor se fac aporturi atât tehnologice (apa de adaos/completare, curentul de aer) cât și accidentale (ploi, praf adus de vânt) de substanță. Se înregistrează
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și foulingului biologic exterior cu cazul b, sunt susținute/confirmate și folosind drept criteriu de analiză mediul lor caracteristic; evident, și aici trebuie puse în discuție și unele deosebiri de nuanță care definesc fiecare caz în parte. 2.3.2. Bioticul Bioticul, adică foulingul biologic propriu-zis, constituie cea mai complexă și dinamică componentă a acestui ecosistem, atât compozițional cât și comportamental, contribuind în cea mai mare măsură la variabilitatea manifestării efectelor negative din punct de vedere tehnologic, fapt datorat prezenței unui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
foulingului biologic exterior cu cazul b, sunt susținute/confirmate și folosind drept criteriu de analiză mediul lor caracteristic; evident, și aici trebuie puse în discuție și unele deosebiri de nuanță care definesc fiecare caz în parte. 2.3.2. Bioticul Bioticul, adică foulingul biologic propriu-zis, constituie cea mai complexă și dinamică componentă a acestui ecosistem, atât compozițional cât și comportamental, contribuind în cea mai mare măsură la variabilitatea manifestării efectelor negative din punct de vedere tehnologic, fapt datorat prezenței unui nivel
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
atât compozițional cât și comportamental, contribuind în cea mai mare măsură la variabilitatea manifestării efectelor negative din punct de vedere tehnologic, fapt datorat prezenței unui nivel superior de organizare a materiei, anume nivelul biologic. 2.3.2.1. Considerațiuni generale Bioticul, adică ceea ce se depune pe pereții instalației, este departe de a fi exclusiv biotic. El are și o componentă abiotică pe care, deși o consecință exclusivă a activității organismelor, o vom trata mai întâi, pentru simplul motiv că nu mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
efectelor negative din punct de vedere tehnologic, fapt datorat prezenței unui nivel superior de organizare a materiei, anume nivelul biologic. 2.3.2.1. Considerațiuni generale Bioticul, adică ceea ce se depune pe pereții instalației, este departe de a fi exclusiv biotic. El are și o componentă abiotică pe care, deși o consecință exclusivă a activității organismelor, o vom trata mai întâi, pentru simplul motiv că nu mai intervine în tratarea subiectului. a. Componenta abiotică are un dublu caracter, anume anorganic și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fouling ca urmare a activității organismelor, cum sunt formațiunile gelatinoase, calcaroase ori feruginoase discutate mai sus. Nu există deosebiri principiale în ceea ce privește alte genuri de fouling, ci doar de nuanță. întrucât rolul determinant în manifestarea efectelor foulingului biologic îl joacă componenta biotică, cea abiotică fiind o consecință, măcar pentru că are nevoie de prima ca substrat de aderare, ne vom referi în continuare aproape doar la „componenta biotică a foulingului biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ci doar de nuanță. întrucât rolul determinant în manifestarea efectelor foulingului biologic îl joacă componenta biotică, cea abiotică fiind o consecință, măcar pentru că are nevoie de prima ca substrat de aderare, ne vom referi în continuare aproape doar la „componenta biotică a foulingului biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3.2.2. Componența foulingului biologic Organismele implicate în procesele de coroziune aparțin mai multor categorii: autotrofe (alge, bacterii [16]) și heterotrofe (bacterii, protozoare, fungi (ciuperci
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]