441 matches
-
Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania), bâtlanul (Ardia cinerea), pescărușul (Larus) etc. Cândva, bogăția faunistică prilejuia o plăcută deconectare prin practicarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întrerupt în partea sa antemediană. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite, orientate spre exterior. Capul maroniu, iar pronotul este maroniu-roșcat. Elitrele galben-maronii cu pete negre extinse. Umerii elitrelor ascuțiți, baza elitrelor fiind lipsită de o bordură vizibilă. Specie fitofagă, întâlnită în biotopuri umede pe crucifere. l=4,5-5 mm. 4 Helophorus nubilus Fabricius (costatus Goeze, striatus Geoffr.) Corpul roșcat sau galben-maroniu, cu marginile laterale ale pronotului de nuanță mai deschisă. Antenele și palpii maronii, adesea cu baza roșcată, mai rar ele pot
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric (câțiva braconieri au murit electrocutați, dar practica este continuată). Foarte rar se mai aude de câte un exemplar de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
specii cu valoare cinegetică de pe teritoriul comunei Șipote este mai puțin diversificată, datorită spațiului limitat ocupat de vegetația arborescentă și înlocuirii pajiștilor de silvostepă cu culturi agricole. Cu toate acestea, vânatul este destul de abundent, datorită menținerii în bună măsură a biotopurilor naturale ale faunei de terenuri agricole, de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Fondul de vânătoare e constituit din Fondul nr. 16 Șipote (3675 ha) și Fondul nr. 17 Chișcăreni (6725 ha), fiind gestionat de A.J.V.P.S. Iași. Suprafața fondului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
etica mediului necesită o nouă metodă de cercetare. În locul metodei științifice obiective care izola și individualiza obiectul cercetat, este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natură și care permite intervenții reciproc profitabile"97. Pe scurt, cu o altă expresie a filosofului francez, "Pământul depinde de omul care depinde de Pământ". Chiar termenul ecosistem este conceput holistic. Ecosistemele sunt auto-organizate și organizaționale. Termenul înglobează mediul fizic, biotopul, și totalitatea viețuitoarelor, biocenoza, dintr-un spațiu, adică nișa ecologică. Ecosistemele se auto-organizează spontan, asemenea unei ființe vii. Ecosistemele sunt sisteme deschise, care realizează schimburi cu mediul extern, sunt dependente, dar și independente, pentru că se autoorganizează. Dar, la fel cum
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unui sistem care are ca proprietate principală existența unei structuri relativ stabile a unui ansamblu de elemente interconectate dinamic pe baza relațiilor funcționale între acestea și restricțiile de compatibilitate dintre ele. În structura unui sistem ecologic, în afara componentelor de bază (biotop, biocenoză), se includ și resursele genetice, patrimoniul creat de societatea umană, precum și sistemul social, industrial și urban<footnote Botnariuc, N., Vădineanu, A. (1982), Ecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. footnote>,<footnote Ioan, Ildikó, Bran, Florina, Rădulescu, Carmen Valentina (2010), Dimensiunea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
înțelegere mă pun chezaș! cît de respingător mă aflu, licență pentru una din ele! ora 6,00, Răcăciuni frig, ipoteze confirmate peste tot, lumea a luat ființă prin confirmarea ipotezelor în alcătuirea ei, Orbeni somn. Ora 7,00, Adjud, grotescul biotop, cuibărit între fierătanii, fiare și nume ale Fiarei, vagonul cît un deal, coamă înclinată ca și el, tenta albastră a depărtării în el, nu i se vede capătul într-un cadru de geam prea aproape, lucrurile omenești prea aproape, distanța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ecologia. Pe care, evident, o voi nuanța, transpunând-o În planul ideatic. Un popor, adică o comunitate umană unită prin limba și tradiția culturală comune, poate fi asociat noțiunii ecologice de biocenoză, adică asociației de organisme ce trăiesc Într’un biotop, adică un loc cu caracteristici chimice, fizice, geografice anumite. În cazul nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm că mai există și popoare fără țară și care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
popor, adică o comunitate umană unită prin limba și tradiția culturală comune, poate fi asociat noțiunii ecologice de biocenoză, adică asociației de organisme ce trăiesc Într’un biotop, adică un loc cu caracteristici chimice, fizice, geografice anumite. În cazul nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm că mai există și popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fi asociat noțiunii ecologice de biocenoză, adică asociației de organisme ce trăiesc Într’un biotop, adică un loc cu caracteristici chimice, fizice, geografice anumite. În cazul nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm că mai există și popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e alcătuită din fel de fel de organisme, atât autotrofe, cu acces direct la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați, precum caracterul redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu Își poate croi un nou drum taman prin mijlocul ecosistemului. Dar, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu Își poate croi un nou drum taman prin mijlocul ecosistemului. Dar, În fiecare parte, viața continuă neschimbată, iar un factor favorizant, precum secarea râului ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu Își poate croi un nou drum taman prin mijlocul ecosistemului. Dar, În fiecare parte, viața continuă neschimbată, iar un factor favorizant, precum secarea râului ori un arbore căzut peste apă, va fi imediat exploatat, reîntregind vechiul ecosistem. E
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Capriciile istoriei - a se Înțelege interesele geo-politice ale celor din jur - au fragmentat de timpuriu ecosistemul ideatic al națiunii române, dar n’au putut Înnăbuși tendința de unificare. Timp În care „biocenoze“ străine și deloc puține, ce-au Încercat acapararea biotopului românesc, au dispărut, nefiind compatibile cu acesta. În 1859 arborele căzut peste râu s’a chemat Congresul de la Paris, ce urma războiului Crimeii. O stemă e și ea un ecosistem, conținând un biotop - scutul - și o biocenoză - mobilele, imaginile de pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și deloc puține, ce-au Încercat acapararea biotopului românesc, au dispărut, nefiind compatibile cu acesta. În 1859 arborele căzut peste râu s’a chemat Congresul de la Paris, ce urma războiului Crimeii. O stemă e și ea un ecosistem, conținând un biotop - scutul - și o biocenoză - mobilele, imaginile de pe scut. În 1859, scutul a adăpostit zimbrul moldovean și vulturul muntean. Aveau să intre mai apoi, pe același scut, delfinii Dobrogei, leul bănățean și un alt vultur, dar ardelean. Numai simboluri animaliere deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Brumă, m’a Îndemnat la o gură de apă (!?). Dar nu din oricare, căci apa e atât de diversă pe cât e de universală. Universală, adică elementul de unitate și - Încă - majoritar În orice ecosistem, comun și pentru biocenoză și pentru biotop. Dar am să mă opresc doar la una dintre hainele bogatei sale garderobe, anume apa tisulară. Mărturisesc că termenul Îmi aparține și, dacă cineva l’a mai Întâlnit altundeva, În fiziologie de pildă, e vorba de altceva. În definiția mea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În Natură. Sau, printr’o imagine dragă mie, cei doi ar alcătui un lichen, În care autotrofa algă e bărbatul, iar heterotrofa ciupercă e femeia. Miau Atunci negrul, a treia culoare Cucuteniană, n’ar fi nimic altceva decât pământul, adică biotopul, Întregind astfel un ecosistem. Asta mai zic și eu ecologie, avant la lettre. Dreptu-i, Moti. Și mai adaug ceva, vânzând castraveți grădinarului, adică ție, acela cu al 6-lea simț atât de ascuțit: Planta și animalul, mai general autotroful și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
folcloric consacratele zile fripte; poate de el Însuși... Și-am să fac o voltă spre pământ, Înainte de a cerca cerul. Păi Focul Înseamnă energie, de care n’ar fi. Și atunci, el ar reprezenta pentru ecosistem sursa de energie primară, biotopul fiind simbolizat de Pământ și Apă, Elemente primordiale, dar și de altul, Aerul. Și ar mai trebui ceva, informația ordonatoare a relațiilor biotopului cu biocenoza, care este cel de-al cincilea element, Eterul. Biocenoză? Desigur, iar aceea e, În aceeași
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
energie, de care n’ar fi. Și atunci, el ar reprezenta pentru ecosistem sursa de energie primară, biotopul fiind simbolizat de Pământ și Apă, Elemente primordiale, dar și de altul, Aerul. Și ar mai trebui ceva, informația ordonatoare a relațiilor biotopului cu biocenoza, care este cel de-al cincilea element, Eterul. Biocenoză? Desigur, iar aceea e, În aceeași simbolistică, Omul. Dar, ca orice sursă de energie primară, Focul rămâne mereu În exteriorul ecosistemului; Însă legat de acesta. Și se spune că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
proprietățile unui individ mediu al unei specii. 2.Populația studiază proprietățile unui grup de organisme din punct de vedere static sau dinamic. 3. Comunitățile de organisme studiază biocenozele, care reprezintă biocenotica și care luată în relațiile sale funcționale intime cu biotopul, formează biogeocenoza sau ecosistemul. 4. Biosfera. Pentru problemele de combatere integrată, fără a minimaliza problemele de autoecologie sau ale biosferei, cea mai mare importanță o prezintă totuși cunoașterea aprofundată a populațiilor și biocenozelor. Un rol important în desfășurarea tuturor fenomenelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
problemele de autoecologie sau ale biosferei, cea mai mare importanță o prezintă totuși cunoașterea aprofundată a populațiilor și biocenozelor. Un rol important în desfășurarea tuturor fenomenelor ecologice îl au factorii ecologici. Aceștia reprezintă elemente ale mediului ocupat de fiecare organism (biotop sau habitat) capabile să acționeze mai mult sau mai puțin direct asupra ființelor vii. În biocenoză se creează o piramidă trofică și energetică în cadrul căreia cantitatea de materie organică scade treptat de la producătorii primari la consumatorii de diferite ordine. În
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
automat pe baza unor agregate naturale. Dacă se pune accentul pe populație, factorii ecologici pot fi grupați în trei grupe: mediul abiotic care cuprinde factorii pur fizici și chimici în care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul; mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; din punctul de vedere al unui individ, mediul exterior include nu numai biotopul și biocenoza ci și pe ceilalți membrii ai populației. În cadrul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ecologici pot fi grupați în trei grupe: mediul abiotic care cuprinde factorii pur fizici și chimici în care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul; mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; din punctul de vedere al unui individ, mediul exterior include nu numai biotopul și biocenoza ci și pe ceilalți membrii ai populației. În cadrul relațiilor care se stabilesc între factorii ecologici și organisme, un rol important îl
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul; mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; din punctul de vedere al unui individ, mediul exterior include nu numai biotopul și biocenoza ci și pe ceilalți membrii ai populației. În cadrul relațiilor care se stabilesc între factorii ecologici și organisme, un rol important îl au factorii limitativi, care se referă, la oricare din factorii ecologici, atunci când se manifestă sub o valoare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]