511 matches
-
păsările migratoare; ... c) situația privind supravegherea activă și pasivă specială pentru păsările migratoare; ... d) situația privind supravegherea activă și pasivă specială pentru palmipedele domestice din zonele respective; ... e) leziuni depistate la păsările migratoare și eventual la palmipedele domestice; ... f) schița biotopului și amplasarea populațiilor de păsări în cadrul biotopului; ... g) evidențierea unor relații între galinaceele și palmipedele domestice cu păsările sălbatice în cadrul biotopului; ... h) identificarea mișcărilor eventuale ale păsărilor migratoare în cadrul biotopului, în și din biotop (exteriorul acestuia). ... C. Eventuale afectări umane
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
și pasivă specială pentru păsările migratoare; ... d) situația privind supravegherea activă și pasivă specială pentru palmipedele domestice din zonele respective; ... e) leziuni depistate la păsările migratoare și eventual la palmipedele domestice; ... f) schița biotopului și amplasarea populațiilor de păsări în cadrul biotopului; ... g) evidențierea unor relații între galinaceele și palmipedele domestice cu păsările sălbatice în cadrul biotopului; ... h) identificarea mișcărilor eventuale ale păsărilor migratoare în cadrul biotopului, în și din biotop (exteriorul acestuia). ... C. Eventuale afectări umane (cazuri cu manifestări respiratorii acute la oamenii
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
pentru palmipedele domestice din zonele respective; ... e) leziuni depistate la păsările migratoare și eventual la palmipedele domestice; ... f) schița biotopului și amplasarea populațiilor de păsări în cadrul biotopului; ... g) evidențierea unor relații între galinaceele și palmipedele domestice cu păsările sălbatice în cadrul biotopului; ... h) identificarea mișcărilor eventuale ale păsărilor migratoare în cadrul biotopului, în și din biotop (exteriorul acestuia). ... C. Eventuale afectări umane (cazuri cu manifestări respiratorii acute la oamenii ce locuiesc în biotop, în special la cei care au venit în contact cu
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
la păsările migratoare și eventual la palmipedele domestice; ... f) schița biotopului și amplasarea populațiilor de păsări în cadrul biotopului; ... g) evidențierea unor relații între galinaceele și palmipedele domestice cu păsările sălbatice în cadrul biotopului; ... h) identificarea mișcărilor eventuale ale păsărilor migratoare în cadrul biotopului, în și din biotop (exteriorul acestuia). ... C. Eventuale afectări umane (cazuri cu manifestări respiratorii acute la oamenii ce locuiesc în biotop, în special la cei care au venit în contact cu păsări migratoare sau produse ale acestora) 25. Numele inspectorului
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
eventual la palmipedele domestice; ... f) schița biotopului și amplasarea populațiilor de păsări în cadrul biotopului; ... g) evidențierea unor relații între galinaceele și palmipedele domestice cu păsările sălbatice în cadrul biotopului; ... h) identificarea mișcărilor eventuale ale păsărilor migratoare în cadrul biotopului, în și din biotop (exteriorul acestuia). ... C. Eventuale afectări umane (cazuri cu manifestări respiratorii acute la oamenii ce locuiesc în biotop, în special la cei care au venit în contact cu păsări migratoare sau produse ale acestora) 25. Numele inspectorului veterinar care completează raportul
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
relații între galinaceele și palmipedele domestice cu păsările sălbatice în cadrul biotopului; ... h) identificarea mișcărilor eventuale ale păsărilor migratoare în cadrul biotopului, în și din biotop (exteriorul acestuia). ... C. Eventuale afectări umane (cazuri cu manifestări respiratorii acute la oamenii ce locuiesc în biotop, în special la cei care au venit în contact cu păsări migratoare sau produse ale acestora) 25. Numele inspectorului veterinar care completează raportul; 26. Semnătură; 27. Dată și ora completării raportului. FIȘA NR. 4 PRELEVAREA ȘI TRIMITEREA DE PROBE LA
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
cele migratoare a) Dată estimată a primei expuneri la virusul influenței aviare; ... b) A fost identificată sursă de infecție pentru păsările migratoare și cele sălbatice? ... c) Ce recoltare de probe s-a întreprins pentru păsările migratoare și palmipedele domestice din biotop? ... d) S-a efectuat analiza de risc pentru păsările migratoare în relație cu influență aviară? ... 21. Numele, adresa și numărul de telefon al persoanei ce a completat acest document; 22. Semnătură; 23. Dată. FIȘA NR. 7 PROCEDURI DE DIAGNOSTIC 1
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
cu aviz sanitar veterinar; ... h) vor fi interzise târgurile, piețele, expozițiile sau alte forme de aglomerare a păsărilor domestice sau a altor păsări; ... i) supravegherea activă specială a palmipedelor; ... j) supravegherea activă specială pentru păsările migratoare și păsările sălbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal. ... 4. Măsurile se vor menține cel putin 21 zile de la efectuarea măsurilor de curățenie și dezinfecție preliminară în zona infectată; după această perioadă zona de protecție va fi inclusă în
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
zonei; ... f) interzicerea târgurilor, piețelor, expozițiilor și altor aglomerări de păsări; ... g) se interzice transportul păsărilor cu exceptia tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate; ... h) supravegherea activă specială a palmipedelor; ... i) supravegherea activă specială pentru păsările migratoare și păsările sălbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal. ... 6. Măsurile se aplică cel puțin în 30 zile de la efectuarea operațiunilor de curățenie și dezinfecție în exploatația infectată. FIȘA NR. 10 PROCEDURI DE VACCINARE DE NECESITATE PENTRU INFLUENȚĂ AVIARĂ
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
2. Grupelor de experți la nivel național; 3. Laboratorului național de referință; 4. Centrelor locale de lupta contra influenței aviare; 5. Grupelor de experți locali; 6. Sucursalelor județene ale Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din județele care dețin biotopuri cu păsări migratoare. Fiecare din aceste structuri trebuie să fie instruită în sistem piramidal de către structura direct ierarhică pentru subiecte vizând responsabilitățile specifice în controlul influenței aviare. Structurile centrale se vor instrui lunar. Structurile teritoriale menționate sunt instruite trimestrial de către
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
geografică și referințele de grilă ale terenului/terenurilor (în cazul notificării conform părții C, terenul/terenurile de introducere va/vor fi ariile prevăzute pentru utilizarea produsului); 2. proximitatea fizică sau biologică a oamenilor sau a altor viețuitoare semnificative; 3. proximitatea biotopurilor semnificative sau a ariilor protejate; 4. mărimea populației locale; 5. activități economice ale populațiilor locale, care sunt bazate pe resursele naturale ale zonei; 6. distanță până la cele mai apropiate zone de protecție pentru apa potabila și/sau alte scopuri de
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Animalele sălbatice de interes vânătoresc, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, denumite în prezența lege vânat, împreună cu biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al României. Articolul 2 (1) Vânătul României, resursă naturală regenerabilă de interes național și internațional, este administrat și gestionat în scopul conservării biodiversității faunei sălbatice, menținerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii și al satisfacerii altor cerințe social-economice
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142052_a_143381]
-
2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001 . - raportul dintre teritoriul natural sau cel parțial antropizat și cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafețe construite), schimbări ale acestui raport; - impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea estetică a peisajului, inclusiv cel transfrontiera; - relația dintre proiect și zonele protejate (rezervații, parcuri naturale, zone-tampon etc.), impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protecție și stadiul folosirii lor; - relația dintre proiect și zonele naturale folosite în scop recreativ
GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147560_a_148889]
-
2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001 . - raportul dintre teritoriul natural sau cel parțial antropizat și cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafețe construite), schimbări ale acestui raport; - impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea estetică a peisajului, inclusiv cel transfrontiera; - relația dintre proiect și zonele protejate (rezervații, parcuri naturale, zone-tampon etc.), impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protecție și stadiul folosirii lor; - relația dintre proiect și zonele naturale folosite în scop recreativ
ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147558_a_148887]
-
dat vlagă vinului fără egal - vinul de Cotnari. Ștefan cel Mare a intuit cu mintea lui iscusită amestecarea soiurilor și a ales amplasarea lor în locurile cele mai potrivite. Ulterior acestea s-au adaptat în cele mai bune condiții la biotopul local. Această idee a concentrării și specializării podgoriilor a rămas până azi în picioare și d e aceea specialiștii în viticultură recunosc unanim că Ștefan cel Mare a fost precursorul viticulturii științifice din Româ nia.<footnote id=”31”> Gherasim Constantinescu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă viu, aceasta include și componenta nevie - biotopul. Diversitatea antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică, culturală și lingvistică a comunităților umane. Unii autori consideră diversitatea antropică ca fiind o componentă a biodiversității, care trebuie tratată separat datorită complexității și importanței sistemului socio-economic ca și componentă a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
unui nivel superior ecosistemului; diversitatea culturilor tradiționale și unul utilitarist, în care următoare componentă este dată de varietatea funcțiilor pe care un ecosistem le îndeplinește (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004). Diversitatea specifică (interspecificăă cuprinde totalitatea speciilor aflate într-un anumit biotop, o anumiăta regiune, privite și prin prisma importanței biogeografice, a efectivelor populațtiilor și a suprafețelor ocupate de acestea. Mulți autori apreciază că noi cunoaștem aproximativ 13% din biodiversitatea Terrei. Biodiversitatea nu este distribuită uniform în timp și în spatiu. Acest
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
grupate în trei mari categorii : 1. conceptul morfologic al speciei; 2. conceptul speciei biologice ; 3. conceptul evolutiv al speciilor. Prin conceptul morfologic al speciilor înțelegem cel mai mic ansamblu de populații naturale separate permanent de altele prin discontinuitatea clară a biotopului. Conceptul speciei biologice se referă la speciile care formează un ansamblu de populații naturale care se pot reproduce între ele, dar sunt incapabile să se încrucișeze cu alte grupuri similare ale populției. Prin conceptul recunoașterii specifice se susține că un
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
manual aceste aspecte. Trebuie însă să menționăm că diversitatea genetică este baza procesului evolutiv, fiind un factor de importanță capitală în menținerea biodiversității (la toate nivelurile). Diversitatea ecosistemică priveste mozaicul realizat de diversele comunități de organisme, integrate într-un anumit biotop, dar și complexul de relații funcționale care guvernează ecosistemele prezente. Acest tip de biodiversitate este, în mod cert, cel mai putin studiat, întrucât el nu priveste numai tipul de ecosistem și structura sa specifică, ci mai ales bogația și lungimea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fiecărui tip de ecosistem în parte. Cauza acestei situații este reprezentată de complexitatea unor astfel de cercetări. Au fost propuse astfel, o serie de criterii, de sisteme de clasificare, ce grupează ecosistemele în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică în: acvatice și terestre; după impactul antropic, ecosistemele se clasifică în: naturale, seminaturale și antropizate; după caracteristicile funcționale (capacitatea de stocare, fixare și transfer al nutrienților și apeiă ecosistemele se clasifică în: tundră, taiga, pășune, pădure temperată
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
surselor punctiforme și difuze de nutrienți; restrângerea zonelor umede cu rol de filtru; regenerarea internă a bazinelor acvatice prin mobilizarea rezervorului bental, care conține sedimente bogate în fosfor și azot. Efectele negative ale eutrofizării se manifestă prin modificarea condițiilor de biotop (modificarea regimului de lumină/oxigen); perturbarea productivității biologice; redimensionarea, anularea sau apariția de noi conexiuni între populațiile biocenozei. Procesul de eutrofizare determină scăderea calității estetice a apelor ca urmare a înfloririlor; deteriorarea calității organoleptice a apei; îngreunarea procesului de potabilizare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pajiști, stufărișuri și zăvoaie de sălcii. Prin îndiguire, a fost modificat regimul apelor superficiale și al apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor aluvionare din zonă, deci a fost modificată succesiunea 87 geomorfologică normală. Prin modificarea condițiilor de biotop, omul a modificat și modul de utilizare a terenurilor. De exemplu, suprafețele de pășuni și fânețe care au favorizat în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
specii cu valoare cinegetică de pe teritoriul comunei Șipote este mai puțin diversificată, datorită spațiului limitat ocupat de vegetația arborescentă și înlocuirii pajiștilor de silvostepă cu culturi agricole. Cu toate acestea, vânatul este destul de abundent, datorită menținerii în bună măsură a biotopurilor naturale ale faunei de terenuri agricole, de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Fondul de vânătoare e constituit din Fondul nr. 16 Șipote (3675 ha) și Fondul nr. 17 Chișcăreni (6725 ha), fiind gestionat de A.J.V.P.S. Iași. Suprafața fondului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
buteo), brumărița de stâncă (Prunella collaris), bufnița (Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai favorabile pentru p biotopuri din cele mai favorabile pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu ( (Salmo irideus), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoaca (Cottus gobio). Dintre speciile ocrotite de lege, în apele regiunii apare rar lostrița ( (Hucho hucho
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai favorabile pentru p biotopuri din cele mai favorabile pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu ( (Salmo irideus), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoaca (Cottus gobio). Dintre speciile ocrotite de lege, în apele regiunii apare rar lostrița ( (Hucho hucho). 4.2. Peștera Liliecilor din Culmea Hăghimișului
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]