284 matches
-
în visteria tării, care le consulta ori de câte ori primea propuneri de noi hirotonii, spre a se încredința dacă și câți preoți mai sunt în slujbă la biserica în discuție și dacă „cei ceruți de preoți” nu fac cumva parte din rândul birnicilor. Catagrafiile bisericești păstrate din secolele 18 și 19 formează o importantă sursă documentară în istoria Țărilor Române.
Catagrafie () [Corola-website/Science/324158_a_325487]
-
Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Inventar 1610 ). V. ÎNVĂȚĂMÂNTUL , ȘTIINȚA ȘI TEHNICA Învățământul grădiștean există din anul 1840 la Băești ( candidat de învățător de la 10 mai 1940, Nicolae Popescu, 35 ani, fiu de preot) și din 1842 la Grădiștea ( Ioan Niculescu, 16 ani, fiu de birnic), Obislavul ( Ioan Bugărescu, 17 ani, fiu de birnic)și Străchinești (Constantin Culeanu, 19 ani, fiu de birnic ). ( Fondul Ministerului Instrucțiunii, dosar nr.2129/1843). În anul 1857, la sfârșitul lunii aprilie, în urma rezultatelor obținute de elevi la examenul de sfârșit
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
grădiștean există din anul 1840 la Băești ( candidat de învățător de la 10 mai 1940, Nicolae Popescu, 35 ani, fiu de preot) și din 1842 la Grădiștea ( Ioan Niculescu, 16 ani, fiu de birnic), Obislavul ( Ioan Bugărescu, 17 ani, fiu de birnic)și Străchinești (Constantin Culeanu, 19 ani, fiu de birnic ). ( Fondul Ministerului Instrucțiunii, dosar nr.2129/1843). În anul 1857, la sfârșitul lunii aprilie, în urma rezultatelor obținute de elevi la examenul de sfârșit de an școlar, învățătorul Preda Barbu , de la școala
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
învățător de la 10 mai 1940, Nicolae Popescu, 35 ani, fiu de preot) și din 1842 la Grădiștea ( Ioan Niculescu, 16 ani, fiu de birnic), Obislavul ( Ioan Bugărescu, 17 ani, fiu de birnic)și Străchinești (Constantin Culeanu, 19 ani, fiu de birnic ). ( Fondul Ministerului Instrucțiunii, dosar nr.2129/1843). În anul 1857, la sfârșitul lunii aprilie, în urma rezultatelor obținute de elevi la examenul de sfârșit de an școlar, învățătorul Preda Barbu , de la școala Băești, a primit, pe lângă mulțumirile sătenilor, un inel de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Grigore Al. Ghica (1857). Primul procedeu al metodei sale de lucru este ancheta orală, printre boierii mai bătrâni, însă documentarea arhondologului a cuprins și izvoare scrise. Paharnicul a consultat " pe la 1826" condica vistieriei de la domnul Mihai Suțu din 1793, cu birnicii timpului. Uneori a consultat și documente de moșie, ca "Băloșeștii Voinescului, de la ținutul Vasluiului", sau "manuscripte istorice despre țara noastră și familia Cantimirească". Ioan Tanoviceanu prețuia mult valoarea istorică și originalitatea acestei scrieri.Alte opinii exprimate despre "Arhondologie" au fost
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
Pasul Vâlcan, fiind ocupat de forțele Diviziei 41 Infanterie germană - în sectorul vest Pasul Vâlcan-Valea Jiului și Divizia 109 Infanterie germană - în sectorul Valea Jiului-Dealul Molidviș. Până la sfârșitul primei zile de luptă Divizia 41 Infanterie ajunge pe aliniamentul Dealul Leșului-Vălari-Schela-nord - Birnici, iar Divizia 109 Infanterie ajunge pe aliniamentul Postaia-Urma Boului-Molidviș. În aceste condiții, comandamentul german renunță la introducerea în front a celorlalte două divizii - Divizia 11 Infanterie bavareză și Divizia 301 Infanterie rezervă - direcționându-le prin marș spre sud, pe căile de
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]