2,857 matches
-
abandonat vechile metehne, înce-pînd să adopte obiective similare cu întreprinderile private. Mai mult, s-au adoptat soluții mai radicale constînd din transferul activelor, infrastructurii și exploatării întreprinderilor publice către sectorul privat. Prețul, calitatea, concurența au venit să înlocuiască arbitrariul politic, birocrația și monopolul. Așa a început privatizarea serviciilor publice. Există puține servicii publice pure, care nu pot fi produse decît în întreprinderi publice. Pentru celelalte, s-a convenit că sectorul privat poate fi un cadru mai eficient. După decenii de experiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în întreprinderi publice. Pentru celelalte, s-a convenit că sectorul privat poate fi un cadru mai eficient. După decenii de experiență, între-prinderile publice au făcut demonstrația unor costuri ridicate, inovare slabă, furnizare defectuoasă, ineficientă, gestionare politică, în avantajul unor privilegiați, birocrație și afectarea gravă a mediului economic. Intervenția neînfrînată a Statului în economie a dus la politizarea dezastruoasă a acesteia. Desigur, rentabilitatea întreprinderilor publice a fost diferită de la țară la țară, dar obiectivele obscure ale gestiunii lor, contradicțiile și "responsabilitatea limitată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la controlul administrativ asupra economiei, mai cu seamă în țările în curs de dezvoltare, unde întreprinderile publice exercită în continuare un efect de monopol ce lovește atît în bugetele statelor respective, cît și în interesele consumatorilor. Peste tot în lume birocrații și politicienii sunt interesați, în primul rînd, să-și mențină puterea, iar dacă aceasta costă mai mult sau mai puțin nu are atîta importanță, importantă este menținerea structurilor necesare slujirii puterii. Pe de altă parte, în timp, s-a format
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
exclusiv de a servi nevoi-le individului, în detrimentul bunei funcționări a ansamblului. Pentru a evita acest tip de derapaj, organizațiile și în particular administrațiile, stabilesc reguli constrîngătoare. Dar un alt risc apare atunci, pe care M. Crozier îl califică drept birocrație. El constă în a obstacula relațiile pentru a evita jocurile de putere. Regăsim astfel abordarea curentă a birocrației, lipsită de suflet și de imaginație. Dar în această optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
derapaj, organizațiile și în particular administrațiile, stabilesc reguli constrîngătoare. Dar un alt risc apare atunci, pe care M. Crozier îl califică drept birocrație. El constă în a obstacula relațiile pentru a evita jocurile de putere. Regăsim astfel abordarea curentă a birocrației, lipsită de suflet și de imaginație. Dar în această optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
imaginație. Dar în această optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea ce-l caracterizează pe homo oeconomicus, chiar dacă acesta pare un model prea reducționist. Dar aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai mare interes. Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de credință religioasă, dar și al numeroaselor poziții filosofice sau ideologice. Or, deciziile politice sunt inspirate de multe ori de această din urmă categorie. Deci trebuie ținut cont de ea pentru a înțelege funcționarea birocratică. Același Max Weber a definit birocrația ca instrumentul autorității Statului. Eficacitatea sa este asigurată prin ierarhizarea strictă a funcțiilor după reguli impersonale, eliminînd orice incertitudine. În această perspectivă, birocrația ar apărea ca o valoare în sine, semnul concret al autorității. Chiar cu mijloacele lui Weber putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
categorie. Deci trebuie ținut cont de ea pentru a înțelege funcționarea birocratică. Același Max Weber a definit birocrația ca instrumentul autorității Statului. Eficacitatea sa este asigurată prin ierarhizarea strictă a funcțiilor după reguli impersonale, eliminînd orice incertitudine. În această perspectivă, birocrația ar apărea ca o valoare în sine, semnul concret al autorității. Chiar cu mijloacele lui Weber putem sesiza limitele analizei sale. Pentru aceasta e destul, și economia birocrației ne invită la aceasta, să ne întrebăm dacă stabilirea de reguli de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
strictă a funcțiilor după reguli impersonale, eliminînd orice incertitudine. În această perspectivă, birocrația ar apărea ca o valoare în sine, semnul concret al autorității. Chiar cu mijloacele lui Weber putem sesiza limitele analizei sale. Pentru aceasta e destul, și economia birocrației ne invită la aceasta, să ne întrebăm dacă stabilirea de reguli de funcționare este suficientă pentru a adapta mijloacele puse în operă la finalitățile dorite. Există disfuncții ce arată că această întrebare nu este fără fundament. Dar putem să-i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
efectiv numeroase domenii unde se aplică raționalitatea substanțială a calculului economic ghidat de prețurile relative, caracteristica organizațiilor este, din contra, de a urma o raționalitate procedurală bazată pe reguli. 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice Sociologia organizațiilor și economia birocrației subliniază amîn-două anumite particularități ale funcționării birocratice. Reținem totuși faptul că ele au viziuni opuse privind originea disfuncționalităților: pentru un sociolog, acestea provin dintr-o insuficiență a marjelor de manevră și de inițiativă lăsată indivizilor în relațiile lor cotidiene. Excesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
faptul că ele au viziuni opuse privind originea disfuncționalităților: pentru un sociolog, acestea provin dintr-o insuficiență a marjelor de manevră și de inițiativă lăsată indivizilor în relațiile lor cotidiene. Excesul de reguli înăbușă creativitatea și în final eficiența; economia birocrației, din contra, consideră drept birocrat pe oricine dispune de un buget discreționar și de competențe suficient de largi pentru a adapta obiectivele organizației la maximizarea propriei utilități. Să nu ne grăbim însă a vedea aici neapărat o contradicție, o observație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
înscrie diversele forme de evaluare în două categorii, ținînd cont, pe de o parte de caracterul normativ sau pozitiv al analizei, iar pe de altă parte de tipul de problematică reținut. În rîndul abordărilor normative se înscriu analiza cost-beneficiu, economia birocrației și știința politicilor publice, iar în domeniul abordărilor pozitive reținem: marketingul public, teoria organizațiilor și analiza politicilor publice. Ne aflăm deci în prezența a trei problematici, trei perspective, din ce în ce mai înglobatoare, ale acțiunii publice de evaluat. Pentru fiecare există un versant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se aproprie de o politică comercială. Se va stabili o gamă de produse în încercarea de a se răspunde unei cereri, apoi se va organiza distribuția lor, fără a se uita recursul la tehnicile moderne informatice și de comunicații; economia birocrației indică limitele producției non comerciale, datorită existenței obiceiurilor birocratice, vizînd supracosturi, su-pracalitate sau supraproducție. La aceasta, H. Simon și teoria organizațiilor răspund că trebuie ținut seama de specificitatea contextului și de principiul raționalității limitate. Acestea, prezente în toate organizațiile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se lovesc de contradicții sociale fundamentale, mulți se mulțumesc adesea cu niveluri inferioare. Încercarea este, oricum, delicată. Simpla comparație între realizări și obiective reprezintă deja o muncă indispensabilă pentru a verifica buna funcționare a administrațiilor. Într-adevăr, învățăturile de economia birocrației obligă ca un control eficient să fie aplicat, fără de care disfuncționalitățile se pot multiplica: denaturarea obiectivelor, diversiunea resurselor, prelungirea termenelor etc. Dar un control eficient nu trebuie să fie unul rigid. De aceea se încearcă azi să se aplice administrațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
informare suplimentare ale mandantului. Toate aceste proceduri vor antrena apariția de "costuri ale agentului", zise de supraveghere sau de obligare. La prima vedere totul se petrece ca și cum disocierea dintre proprietate și management în societățile de capitaluri, dintre controlul politic și birocrație în administrații ar conduce la o situație suboptimală. Costurile agentului, legate de asimetriile informaționale nu determină o reunire a celor două funcții? Nu, e suficient să avansezi această idee ca să-ți dai seama de caracterul său inoportun. Dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu dispune decît de un drept de proprietate degradat. El nu poate, într-adevăr, să amenințe cu vînzarea unui serviciu public non rentabil și ideea de a face apel la un concurent iese adesea din discuție. Regăsim deci concluziile economiei birocrației și existența birocratului aflat în poziție de forță și autorizînd alegeri suboptimale pentru colectivitate. Dar aici, o perspectivă mai curînd juridică decît economică face să derive ineficiența potențială a naturii contractului. De unde ideea de a reînnoi serviciile publice prin modificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de producție. Dar, de obicei, Statul nu este cel mai bun administrator, cel mai eficient organizator ș.a.m.d. Și atunci, încet-încet, întreprinderile respective cunosc o stagnare sau chiar o regresiune, departe de obiective-le urmărite. Se dezvoltă o întreagă birocrație în jurul lor, influențele poli-tice își fac simțită prezența, de aceea aceste măsuri trebuie limitate și extrem de bine justificate. De obicei, puterile publice se comportă ca un fel de stat major al grupurilor industriale, producînd restructurări, cedări de active, concentrări de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
energiei, al combustibililor, al materiilor prime și materialelor de bază; politicile sectoriale practicate ș.a. În domeniul dezvoltării regionale, la noi, situația actuală se caracterizează prin: centralizare excesivă; lipsa unei autonomii reale și efective, în special de natură financiară; fragmentarea resurselor; birocrație ridicată; potențial de dezvoltare regională redus; utilizarea puțin eficientă a factorilor de producție; competențe reduse acordate autorităților locale alese; risipirea resurselor; corupție; mari disparități de dezvoltare și de potențial între actualele județe; eșuarea în obținerea efectului de sinergie scontat. Se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
entități administrativ teritoriale. Criteriile-obiectiv ce vor sta la baza stabilirii concrete a noilor regiuni vor fi: tradiția istorică, administrativă și culturală; datele demografice; omogenitatea teritorială; posibilitatea concentrării resurselor în direcția unei susținute dezvoltări economico-sociale (efect de sinergie); eficiența economico-socială; reducerea birocrației; reducerea cheltuielilor administrative; creșterea autonomiei, a posibilităților de autoguvernare; asigurarea unei dezvoltări comunitare organice și durabile; administrarea mai eficientă a fondurilor de dezvoltare, inclusiv a celor europene; existența rețelelor de utilități, a infrastructurii economice și sociale la nivel regional; asigurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
diversificarea modalităților de transport, cu protejarea mediului înconjurător; diseminarea informației, a inovației și a progresului tehnic; extinderea și aprofundarea colaborărilor internaționale. Avantajele sistemului propus se regăsesc în: concentrarea în direcția dezvoltării a unor resurse mai numeroase și mai diverse; reducerea birocrației și a risipei; creșterea eficienței economico-sociale la toate nivelurile; reducerea disparităților prea mari de dezvoltare dintre regiuni; optimizarea alocării factorilor de producție; descentralizarea reală și efectivă și autonomia locală; intensificarea cooperării interregionale; creșterea responsabilităților; creșterea omogenității spațiale a teritoriului; reducerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cei mici și moi:/ Când e soare, nu sunt ploi./ Urmează taxe, impozite, scumpiri șuvoi,/ o mlaștină de nevoi." Știutor, înțelegător și bine informat, Charon se implică patern în restul nostru de viață, în amintirile noastre cu cai troieni și birocrație. Stă omul trecător la taine cu bătrânul. Dar și personajele din lecturi au probleme și povești demne de pus pe tapet. Charon vâslește și ascultă și trece Stixul ca pe-o memorie adâncă, încăpătoare să capteze și să prelucreze evenimente
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
în plus, fiind foarte înalt,/ avea permanent situația și evenimentele sub control,/ Ceea ce era un avantaj, pentru un eventual șantaj.../ -informațiile erau stocate, dar orice are un preț./ Așa că, abătut, dar optimist, straniu,/ cu nota de lichidare în perfectă stare,/ - birocrația de rigoare -/ Calul troian își consultă blogul și mobilul./ - Sunt sigur că la multe partide ar fi o pâine albă de mâncat!/ Mare păcat, mi-ar mai fi trebuit zece frați de ajutor,/ Pentru a face schimb de informații calde
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
singură referință la teroarea stalinistă din anii ’50 într-unul din filmulețe, însă ea poate trece neobservată spectatorului neavizat care va fi atent la spectacolul unde ca un fel de Asterix și Obelisc cei doi fotografi ai Partidului antrenați de birocrații sistemului se plimbă pe scările Casei Scânteii de la un etaj la altul, pentru că liftul nu funcționează. Este vorba despre invocarea mașinii negre care vine să te salte la miezul nopții, pântecoasele Volga rusești utilizate de Securitate ca mașini oficiale. Este
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
său colaborator. A fost un memento pe care Leonte Răutu l-a luat în serios. Drept rezultat, s-a ploconit cu augmentată slugărnicie față de noul stăpîn, simulînd a-i însuși toate "indicațiile prețioase", a-și face "autocritica", așa cum pretindea tipicul birocrației de partid. La cîteva luni după Tezele din iulie 1971, la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, cînd Ceaușescu lansase aluzii la abuzurile din politicile culturale ale anilor '50, Cameleonea proba că nu-și epuizase excepționalele resurse de
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
postul public RAI 1. "Este un mesaj de pace", a spus primarul din Gubbio, Diego Guerrini. În cei șase ani de mandat, papa Benedict al XVI-lea a militat în mod constant pentru îmbunătățirea comunicării, afectată de multe ori de birocrația internă de la Vatican. Astfel, în iunie anul acesta, Benedict al XVI-lea a scris primul său tweet, pentru a lansa portalul de știri al Vaticanului. Acesta a fost, totodată, primul tweet redactat vreodată de un papă.
Câți metri are cel mai mare brad de Crăciun din lume. Papa i-a aprins luminiţele cu ajutorul unei tablete () [Corola-journal/Journalistic/67934_a_69259]