674 matches
-
mamă albă care primește la ea toți copiii leneși și maronii Pe fiecare ce poate rupe din iarbă Tăpșanul cel cald gustă din vecinătatea astfel câștigată Vecinătatea a câștigat Vecinătatea este ogorul meu Ogorul meu a câștigat o mamă în birt Vacile din contravecinătate mor împreună cu vacile lor Antivecinul se ridică pe pământul de fân Orfan Furca de fân fără fânul de la pământul mamă se înfige cu coada de fag în pământul de argilă rupt Și antipierduta vecinătate zboară cu pântecele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
gros ciuruit, nu mai are parte de nici o buruiană sfântă Un maț gros ca ăsta nu are nevoie de nici o curățenie pentru cazanul de carne care-l așteaptă Că-i gol și curat Ca un maț de om pierdut la birt (gâfâie încă o bucată de drum) Această pădure Fiecare pădure e pădurea mea Un plan cadastral e un câine prost Un câine cu lanțul scurt pentru un câine e oricum prea lung Așa o pădure este peisajul de căpătâi al
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
PRIMUL POLIȚIST AL DOILEA POLIȚIST Spațiul Primul decor este un studio de înregistrare sonoră bine utilat, dar care oferă și suficient confort: fotolii, bar interior, loc pentru ziare... În spate, mai multe ieșiri. Al doilea decor este o tejghea de birt rudimentară, urâtă, comodă, unde din când în când se pot auzi și zgomote de la țară. Limbajul Discursul verbal prezent va fi folosit de către compozitor și pianistă în mod ironic, până la desființare. Celelalte personaje plutesc în "originalitatea" fluxului verbal. Actul întâi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Robend Brandul Mic, prin Lugosh. Nu era nici o primejdie să se plimbe pe acolo, pe unde trenurile nu mai circulau. S-a oprit în fiecare gară, în fiecare haltă (unele sunt gata să se prăbușească, altele au fost transformate în birturi sau magazine alimentare). S-a bucurat când mai întâlnea câte unul dintre puținii foști navetiști ce pierdeau vremea prin acele locuri. La Lugosh, ca pe vremuri, și-a scos mâncarea din vechea sa cutie din tablă și a rămas mai
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de varieteu din grădinile de vară, plecarea (la sfârșit de săptămână) la Sinaia ori la București (de 10 Mai), vizitele la amici / amice, dar și Întâlnirile amoroase, jocul de cărți ori de table, tovărășia amicilor În vreo berărie populară, cafenea, birt etc. Predispoziția spre chef pare inepuizabilă, la fel ca și resursele lor comunicative. Eroii lui Caragiale vorbesc despre orice, cu oricine și oricând. Au un neostoit chef de a vorbi. Cuvântul, cu sau fără rost, face parte din ființa lor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
trebuie să aibă răbdare, să aștepte cu demnitate până va fi detronat”, O conferență), iar viața - un mare chef. „Voi să beau, voi să beau...” S-a remarcat faptul că eroii lui Caragiale beau mult, oriunde și oricând. Berăria, cârciuma, birtul, cafeneaua, cafeneaua- cofetărie, café-chantant, bufetul, ospătăria, uneori și băcănia, sunt spații nu doar familiare lor, ci și parte integrantă din existența lor. Fiecare dintre ele devine adevărat centrum mundi; aici se pune Țara la cale și tot ce se Întâmplă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
intelectualii de la Începutul manifestării lor publice, dar În epoca deplinei maturități a acestei specii se practică un populism inedit: „... eclesia capuținistă a trecut din perioada clasică În perioada politică: de la revelațiune la apostolat. Iată-i... La orice masă de la berării, birturi, cafenele, dacă sunt trei mușterii, unul desigur este un intelectual...”. Și, bineînȚeles, În funcție de local, și băutura e alta, alta decât emblematicul capuțin. Mitică cere Țuică, băcanul conservator face cinste cu Țuică, Cetățenul turmentat bea de toate: „CETĂȚEANUL: [...] Ba că dă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fel de fel de mezeluri și o sticlă de marsala”, la care se adaugă icrele moi. „Vesela petrecere” Ține trei ceasuri, până spre ora unsprezece noaptea, când femeia are programată o vizită. Soțul și amicul lui Încep noaptea Într-un birt, unul cere tizană, celălalt preferă berea. Și petrecerea continuă. De fapt, Începe... Pentru Mița Baston vermutul e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
elevi care fac liceul la Luduș (un microbuz privat îi duce și îi aduce zilnic - abonamentul lunar fiind de 300.000 de lei) sau studiază la Târgu Mureș (vin doar sâmbăta acasă) Există și o bibliotecă comunală (cu sediul lângă birtul satului), dar nu există un cămin cultural. În ceea ce privește dispensarul, acesta funcționează într-o clădire modernă, construită recent, prin intermediul ajutoarelor primite din afară. Deși dispensarul include și locuință pentru medic, nimeni nu a dorit să devină doctor permanent al comunei. În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Casnicul Michel devine un personaj care asistă la intrigi, le provoacă, face planuri. Umilințele din copilărie pe care le dezvăluie într-o scrisoare adresată lui Boaz, acum par a fi răscumpărate. Copilul care odinioară spăla podelele ori mesele într-un birt, încasând de la colegi porecla Zdreanță pe Zdreanță, pare în sfârșit răzbunat. El, cel care na fost dintotdeauna un religios, pentru că semăna și era confundat cu un arab, simte nevoia să-și afirme identitatea de evreu acoperindu-și distinct capul. - Devenirea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
elementul inefabil ancestral alătură pe scriitor de I. Vinea, de I. Barbu, în genere de poeții fondului obscur.” În roman, cei trei crai, Pașadia, Pantazi și Pirgu, fac parte din boema Bucureștiului de odinioară. Noaptea mai ales, se reunesc prin birturi și taverne de mahala sau în case deocheate, ca aceea a „adevăraților Arnoteni”, unde se dedau beției, jocurilor de cărți și plăcerilor carnale. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei îmbinându-se josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
pătrundem în lumea naivilor, să luăm parte la activități din gospodăria tradițională, să glumim cu vreun personaj mai hâtru, să contemplăm natura zglobie, ea însăși personaj, să recompunem povești imaginate doar de geniul naiv, să ciocnim un pahar la numeroasele birturi deschise peste tot în această lume aparte, să descifrăm caractere puternice, bine conturate, care te fac să te apleci mai cu atenție asupra naturii umane în general... Credem în puterea acestei lumi naive de a supraviețui și de a ne
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
unul al necazurilor financiar domestice prilejuite de costurile neverosimil de mari ale Încălzirii. E firesc ca bătrîna să rămînă tablou În fața facturii. În al doilea poem, noaptea albă este o noapte de iarnă cu zăpadă și totodată noaptea petrecută n birt de bețivanii pentru care drumul este alunecos din două motive cumulate - ghețușul și ebrietatea. La fel ca În poemele de mai Înainte, sintagma cu dublu Înțeles este izolată prin cratimă de restul poemului, astfel Încît sensul prioritar să poată fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu știe dacă lucrurile se petrec aievea ori e numai vis. Spre miezul nopții, când sluga aprinse lumânarea de ceară ca să-l ducă-n odaie, el nu mai stete pe gânduri: tot era mai bine cu ușa încuiată. Ieșind din birt, ei trecură printr-o sală mare unde pașii sunau a gol, țiuia și huruia crivățul prin hornuri, se zgâlțâiau ușile și ferestrele de parcă te aflai într-o corabie purtată de valuri. Urâtă casă! Odaia era mare și goală: un pat
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în han, valoarea pozitivă: Cârciuma de la Sărărie era proastă, dar foarte bună. Lasă că trăgeau la ea plutașii și oamenii care veneau după sare și pe timp de târg lumea se înghesuia într-însa, dar era în ea și un birt pentru toată lumea mai bună și trei odăi pentru trecătorii ce voiau să mâie. Aici puteau, dacă erau oameni harnici și cu rânduială, nu numai să trăiască bine, dar să-și mai facă și avere frumoasă. Nimic nu stă în calea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era casa cu două etaje pe care el o văzuse de pe șoseaua cealaltă; își dete însă în curând seamă că se află în dosul clădirii care aici avea un singur etaj. Nimic nu este aici cum pare a fi. Bucătăria, birtul, holul de trecere, odaia de dormit sunt văzute prin ochii călătorului care marcat de pustiul lor exclamă prin vocea naratorială: Urâtă casă! De fapt stilul simpatetic și cel indirect liber sunt modalități tehnice ale unui scriitor care își vede și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
reflexe ale experienței urbane descrise de Ben jamin în scrierile sale despre Berlin. La acesta se adaugă un gest paralel, care se exprimă geografic: trecerea pragurilor, al căror sacerdot este, de data aceasta, Pirgu. „Ghid“ al crailor în mahalale, în birturile Bucureștilor și în universul încâlcit al Arnotenilor, Pirgu parcurge conturul marginalității sociale a orașului. Proxenet, parvenit, el joacă prin aceasta un rol „politic“, într-un sens similar celui despre care a fost vorba mai sus, în această carte: escapadele nocturne
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dublu gest, repetat în carte la nesfârșit: flanatul, pe de o parte, amintirea unui trecut incert, pe de alta. Povestitorul este o figură a intervalului (spectator și actor deopotrivă) pentru care orașul se luminează în orele nopții, ca mahala sau birt, în compania celor trei prieteni: de fapt, într-o triplă oglindire a oamenilor, străzilor, lucrurilor încărcate de amintiri. Materialitatea orașului ocupă un loc important în această reprezentare a Bucureștilor: fie ca materialitate apăsătoare, greoaie a mobilelor din saloanele lui Pașadia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
înclinație în acest sens, rememorările lui pariziene, din mirobolanta „împărăție a Boemei” de pe malurile Senei, mișunând de figuri aparte. Ratați, trăsniți, fanfaroni, firi melancolice și apariții funambulești, vagabonzi de geniu și alte ciudate, ieșite din comun specimene se perindă prin birturi, berării, cârciumi, cu iluziile și eșecurile lor, dispuși la spovedanii care mai că îi transformă în personaje de proză scurtă. Sunt prinse în ramă și personalități cum ar fi Georges Clemenceau, Aristide Briand, André Antoine, Jules Romains, Jean Moréas, Jules
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
cu toții ; Mihail cu încă un prieten, tot scriitor și el, poet și umorist, deși nu la fel de tânăr ca însoțitorul său, iar Cristi cu Mamutu’, cum obișnuia să i se zică lui Bildu, colegul său de la Conservator. Au mers la un birt din apropiere, la nici două străduțe distanță, o bodegă numai de-ai locului știută. Un loc numai bun de omorât ficatul și tristețile, fără prețuri piperate, fără figuri și fandoseli ca cele din centru. Sigur, lipsea burghezia, lipseau eleganța, mirosurile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Cristi încă de mic și s-au transformat, puțin câte puțin, an de an, în visele lui îndrăznețe. Erau oare aceste aplauze și urale la fel ca acelea de noaptea trecută de la Răcaru ? Purtau ele în spate aceeași măreție ? Putea birtul să-l transforme într-un Pagony, într-un Battistini, un Ruffo, un Caruso sau alți idoli, pe care îi purta în sufle- tul său ca pe cel mai de preț talisman ? În dimineața aceea blestemată, în care mintea și trupul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
miroseau a bunătățuri la grătar, a cârnăciori, a patricieni, mititei și mușchiuleți de vită sau de oaie, cotlete și cefe grase de porc, berbecuț sau pui ori curcan la ceaun cu usturoi. Și era plin de bodegi, de cârciumi și birturi ieftine, unde găseai mâncare caldă, de la ciorbe la tot soiul de tochituri, băuturi și dulciuri de casă. În centru, numai restaurantele de lux și marile grădini de vară se întreceau între ele, cu meniuri care mai de care mai sofisticate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
compus câteva piese pentru el, e abia începutul ! Cum să pleci tocmai acum ? Gândește-te numai câte putem face împreună. Gândește-te la primele seri de la Răcaru, gândește-te cum eram atunci, săraci și vai de mama noastră, anonimi de birt, neascultați de nimeni, și cum suntem acum, odată cu succesul lui Cristian. Gândește-te, pentru numele lui Dumnezeu, la Zaraza ! Că dacă nu erai tu, praful se alegea, ca de piesa lui Kirițescu. Cum să-l lași ? Cum să ne lași
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
stea la vorbă cu vreun amic nu-l mai încânta. În loc de vreun cântăreț sau vreun actor cu care să pălă- vrăgească, ca de obicei, la Capșa sau la o masă în dreptul unei vitrine de pe Victoriei, prefera să se ascundă în birturi din periferii întunecate, să asculte în gol poveștile unor oameni pe care îi cunoștea într-o seară, iar a doua zi îi și uita. Nopți la rând doar bea fără oprire, bea până nu mai putea nici să vorbească, până
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
limbă străină. Cuvintele sunt aceleași, dar rostul lor este al altui timp, al altei epoci. Eu spun iubire, ei mă scuipă în față, frustrați și satisfăcuți în mojicia lor. Eu le vorbesc despre amor, ei vor să le cânt despre birturi, despre chefuri și tăvăleli ieftine. Melodia unui tango e plictisitoare și deranjează, nu mai înduioșează pe nimeni, poate doar pe niște amărâți depășiți, ca mine, care vor dispărea cât de curând. Cât despre emblema unui partid, n-am sărutat vreuna
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]