490 matches
-
relevante și cu o puternică valoare simbolică: efigia lui Chistos este montată pe poarta centrală a palatului imperial, dovadă incontestabilă a deciziei autocratului de a recunoaște și de a proteja religia creștină; deasupra chipului christic, este așezată crucea (numită ulterior) "bizantină", un semn al relației dintre împăratul însuși și divinitate, dat fiind visul său premonitoriu din noaptea de dinaintea înfruntării armate de la Pons Milvius, Roma. Se adaugă hotărârea ca fiecare emisie monetară să reconfirme iconografic puterea delegată a autocratului, chiar de către Iisus
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Europe College, 2001. Guțu, Gh. Dicționar latin-român. București: Humanitas, 2003. Guyon, Gérard. Le choix du royaume. La conscience politique chrétienne de la cité (Ier - IVe siècle). Genève: Ad Solem, 2008. Kraut, Richard. Aristotle. Oxford: Oxford UP, 2002. Impellizzeri, Salvatore. La letteratura bizantina da Costantin a Fozio. Milano: Accademia/Rizzoli, 1993. Jaeger, Werner. Early Christianity and Greek Paideia. Harvard: Harvard UP, 1961. ---. La naissance de la théologie. Essai sur les présocratiques. Paris: Cerf, 1966. [1936] ---. Paideia. The ideals of Greek Culture. Oxford: Oxford UP
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
politica la începuturile evului mediu european. București: EUB, 2001. Maltese, Enrico Valdo. Dimensioni bizantine. Donne, angeli e demoni nel Medioevo greco. Torino: Paravia, 1995. ---, Umberto Albini (a cura di). Bisanzio nella sua letteratura. Milano: Garzanti, 2004. Maffei, Fernanda. L'arte bizantina nell'éta di Giustiniano. Firenze: Giunti, 1988. Mango, Cyril. La civiltà bizantina. Roma-Bari: Laterza, 1998. [1980] Marin, Louis. Le portrait du roi. Paris: Minuit, 1981. ---. Des pouvoirs de l'image. Gloses. Paris: Seuil, 1993. Matsoukas, Nikolaos. Istoria filosofiei bizantine. Cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Dimensioni bizantine. Donne, angeli e demoni nel Medioevo greco. Torino: Paravia, 1995. ---, Umberto Albini (a cura di). Bisanzio nella sua letteratura. Milano: Garzanti, 2004. Maffei, Fernanda. L'arte bizantina nell'éta di Giustiniano. Firenze: Giunti, 1988. Mango, Cyril. La civiltà bizantina. Roma-Bari: Laterza, 1998. [1980] Marin, Louis. Le portrait du roi. Paris: Minuit, 1981. ---. Des pouvoirs de l'image. Gloses. Paris: Seuil, 1993. Matsoukas, Nikolaos. Istoria filosofiei bizantine. Cu o anexă despre scolasticismul Evului Mediu. București: Ed. Bizantină, 2003. [1981] Mazilu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Cyril. La civiltà bizantina. Roma-Bari: Laterza, 1998. [1980] Marin, Louis. Le portrait du roi. Paris: Minuit, 1981. ---. Des pouvoirs de l'image. Gloses. Paris: Seuil, 1993. Matsoukas, Nikolaos. Istoria filosofiei bizantine. Cu o anexă despre scolasticismul Evului Mediu. București: Ed. Bizantină, 2003. [1981] Mazilu, Dan-Horia. Recitind literatura română veche. București: Ed. Universității din București. Vol. I. 1992. Mesina, Laura. "Războiul celor două Rome. Imaginea puterii: scriitură și spațiu urban, sub privirile a patru scriitori". Orașul și literatura. Coord. Dumitru Chioaru. București
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
3 vol. ---. Memoria, istoria, uitarea. Trad. Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik. Timișoara: Amarcord, 2001. [2000] Rist. J. M. Stoic Philosophy. Cambridge: Cambridge UP, 1969. Rizzeiro, Laura. "Plotin et la notion d'"imagination"". Lorries et Rizzeiro. 79-103. Runciman, Steven. La teocrazia bizantina. Firenze: Sansoni, 1988. [1977] ---. Le schisme d'Orient. La papauté et les Églises d'Orient XIe et XIIe siècles. Paris: Les Belles Lettres, 2005. [1955] Santoto, Rodo. Palermo. La "Martorana" e San Cataldo. Palermo: Arnone, 2005. Skinner, Quentin. Les fondements
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
operato l'adattamento del pensiero storico pagano alla nuova realtà data dalla vittoria del cristianesimo, creando la storia ecclesiastica, e ha posto I fondamenti di una teologia politica cristiana, derivata da quella pagana, che fu alla base dell'ideologia imperiale bizantina. (61). Vezi și 11-71. 42 Înaintea lui Platon, Xenofan (B XXIII, în Filosofia greacă până la Platon. Vol. I, partea II) și Anaximandru (comentat în Jaeger, La naissance de la théologie 38) criticaseră antropomorfizarea divinului, impunând astfel o viziune teologică negativă. Din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
liber, în incinta unui amfiteatru nou situat în șaua unei vai între dealurile ce străjuiesc de departe golful portului Samos. Pe scenă, în lumina mirifica a amurgului, se îngemănau culorile mării, ale cerului, pe fundalul cupolelor unei mici biserici medievale bizantine străjuite de lumânările semețe ale chiparoșilor; aici, i-am întâlnit pe câțiva dintre muzicienii originari din România, actualmente - de aproximativ zece ani - membri ai colectivelor simfonice și camerale din Grecia, anume pe harpista Mariana Bâldea, violoncelistul Sergiu Nastase, violistul Laurențiu
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere reprezentative) prefigurarea tendințelor artistice ulterioare. 5. Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-Iea în
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
adecvată a limbajului specific; - operarea cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectiva interdisciplinara. 1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE Conținuturi: 1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
CLASE DE PATRIMONIU 1. Construcția figurii umane prin linie și valoare aplicată la portret în canon bizantin. 2. Linia și pată, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, îmbrăcată, așezat într-o ambianța compusă. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, îmbrăcată, așezat într-o ambianța compusă. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor și sugerarea expresiva a volumelor prin pată valorica. Tratare în viziune bizantina 5. Construcția și valoarea
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor și sugerarea expresiva a volumelor prin pată valorica. Tratare în viziune bizantina 5. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanțării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin. 6. Linia de construcție, linia expresiva și valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compozițional cu mâini. ISTORIA ARTEI
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere reprezentative) prefigurarea tendințelor artistice ulterioare. 5. Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-Iea în
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
adecvată a limbajului specific; - operarea cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectiva interdisciplinara; 1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE Conținuturi: 1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
CLASE DE PATRIMONIU 1. Construcția figurii umane prin linie și valoare aplicată la portret în canon bizantin. 2. Linia și pată, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, îmbrăcată, așezat într-o ambianța compusă. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, îmbrăcată, așezat într-o ambianța compusă. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor și sugerarea expresiva a volumelor prin pată valorica. Tratare în viziune bizantina 5. Construcția și valoarea
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor și sugerarea expresiva a volumelor prin pată valorica. Tratare în viziune bizantina 5. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanțării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin. 6. Linia de construcție, linia expresiva și valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compozițional cu mâini. ISTORIA ARTEI
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
adecvată a limbajului specific; - operarea cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectiva interdisciplinara; 1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE Conținuturi: 1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
CLASE DE PATRIMONIU 1. Construcția figurii umane prin linie și valoare aplicată la portret în canon bizantin. 2. Linia și pată, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, îmbrăcată, așezat într-o ambianța compusă. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, îmbrăcată, așezat într-o ambianța compusă. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor și sugerarea expresiva a volumelor prin pată valorica. Tratare în viziune bizantina 5. Construcția și valoarea
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
formelor folosite în vestimentația bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor și sugerarea expresiva a volumelor prin pată valorica. Tratare în viziune bizantina 5. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanțării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin. 6. Linia de construcție, linia expresiva și valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compozițional cu mâini. ISTORIA ARTEI
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la Galați format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din vremea împăratului Mihail IV Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperii demonstrează că Galații datează din perioada anterioară întemeierii statului moldovean. Cele mai vechi urme arheologice datează
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
dicționar al limbii grecești și publicând lucrări despre lumea bizantină ca „Imperiul de Constantinopol în timpul împăraților francezi”, Despre familiile Bizantine și „Istoria Bizantină”. A publicat primul dicționar al limbii grecești și al limbii latine medievale ce au pus bazele diplomaticii bizantine și paleografiei grecești. În epoca Iluminismului, în secolul al XVIII-lea, monarhia absolută și biserica erau criticate și s-a încercat astfel demolarea modelului bizantin, imaginea iluminiștilor despre Bizanț căpătând trăsături negative, considerând perioada bizantină ca una de declin a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
rang în funcție de meritele sale. În secolul IV, Imperiul Roman parcurgea o perioada de criză spirituală. Păgânismul se ciocnise cu creștinismul recunoscut oficial de împăratul Constantin cel Mare. Dar ulterior, creștinismul și păgânismul s-au suprapus, formând cultura răsăriteană greco-creștină, denumită “bizantină”, al cărei centru era Constantinopolul, noua capitală a Imperiului Roman creștin. Constantin, născut la Naissus, aparținea unei familii ilire, iar mama sa, Elena, se convertise la creștinism. Aceasta chiar a întreprins un pelerinaj în Palestina, găsind presupusa cruce pe care
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]