8,109 matches
-
de veghe în Capela ”Înălțarea Domnului” din Galați. Parte a istoricei clădiri zidită între 1898-1901 și sfințită la 8 septembrie 1901, de Vlădica Partenie Clinceni (1866-1902), capela - distrusă în totalitate după 1963, în vremea fostului regim - impresionează acum prin pictura bizantină de mare rezistență. Sub privire ni se dezvăluie o Grădină a Raiului în miniatură, cu Pantocratorul, cu Treimea Sfântă, cu Maica Domnului, cu smeriți Sfinți care par că îți vorbesc. Lumina tainică din ochii Sfinților, dinamismul și verticalitatea ce însuflețesc
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
Palatului Episcopal din Galați nu s-au găsit cine știe ce informații, am dorit să aflăm cum s-a alcătuit programul iconografic? ”Am refăcut programul iconografic cu sprijinul și binecuvântarea Arhiereului locului - Înalt Prea Sfințitul Părinte Casian. Am avut în vedere erminia bizantină referitoare la pictarea bisericilor ortodoxe și am ținut cont de cele două hramuri, primul - Întâmpinarea Domnului și - al doilea, dat în acest an - Sfinții Martiri Brâncoveni. A contat și faptul că Galațiul îl are ocrotitor pe Sfântul Apostol Andrei”, ne
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
două hramuri, primul - Întâmpinarea Domnului și - al doilea, dat în acest an - Sfinții Martiri Brâncoveni. A contat și faptul că Galațiul îl are ocrotitor pe Sfântul Apostol Andrei”, ne explică Ioan Moldoveanu. Ucenicia Maestrului Pictorul Ioan Moldoveanu a îndrăgit icoana bizantină în vremea copilăriei. Cred că aveam vreo 16 ani, eram la mine la Codlea și profesoara de desen ne-a dus la biserica din sat să vedem cum se pictează. Acolo l-am întâlnit pe maestrul meu, pictorul Toma Lăscou
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
metri pătrați; numai pridvorul are 377 metri pătrați. În cei aproximativ patru ani, am încercat să facem totul, ca pentru Dumnezeu”, mărturisește doamna Dana Moldoveanu. Biruitorul Mucenic Gheorghe Discreți, evlavioși și deloc dornici de publicitate, povestea de dragoste pentru icoana bizantină a soților Ioan și Dana Moldoveanu - absolventă a Liceului de Artă ”Nicolae Tonitza” din București - stă sub semnul harului, sub aripa Duhului Sfânt. O povestea care s-a înfiripat discret și în mare taină, în vremea regimului ateist. Noi ne-
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
cu talent la desen, am constatat că ceea ce desenam eu nu avea nimic în comun cu icoana Marelui purtător de biruință - Gheorghe! Desenul meu era un eșec, nu aducea cu nimic a icoană. Atunci mi-am dat seama că pictura bizantină e mai mult decât un simplu desen!”, mărturisește cu o sinceritate debordantă Maestra. Cauza acelei neputințe? ” Firește că nu mă puteam împăca cu ideea unei nereușite. Simțeam că ceva îmi scapă. Încet, încet, mi-am dat seama că e nevoie
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
de calitatea de muzician a Sfântului Ioan Damaschin, respectiv de faptul că lucrarea sa Octoihul, care cuprinde cântările din fiecare zi a săptămânii, intonate succesiv pe cele opt glasuri (ehuri), a intrat în mod definitiv în tezaurul cântării liturgice ortodoxe, bizantine și răsăritene. Părintele Dumitru Stăniloae a fost nu numai un mare teolog și filosof al culturii, ci și un scriitor care a dat esteticii literare românești o nouă strălucire. O dovadă grăitoare și emoționantă, în acest sens, îl constituie lungul
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
în standul României, pe 27 martie 2014 cea de-a doua lansare a romanului la Galeria de Artă Aréa din Paris precum și premiera piesei de teatru cu același nume care a avut loc la Ambasada României din Franța, în sala bizantină a Palatului Béhague pe 31 martie 2014, iar la Pitești, Teatrul ,,Al Davila’’, sâmbătă 5 aprilie 2014, au marcat un experiment pilot reușit care, cu siguranță se va bucura de un succes deosebit. Însă cel mai singur dintre cei de
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
inginerilor germani. Helmuth von Moltke (1800-1891), viitor mareșal al armatei prusace, vizitează Bucureștiul în 1835, în drum spre Istanbul și remarcă: „La București se văd cele mai păcătoase cocioabe pe lângă palatele în stilul cel mai modern și bisericile cu arhitectură bizantină; cea mai amarnică sărăcie domnește alături de luxul cel mai extravagant; Asia și Europa par să se întâlnească în acest oraș”. Perioada de după Regulamentele Organice este cea mai fecundă în proiecte arhitecturale, urbanistice și peisagistice, multe dintre ele realizate de specialiști
Arhiva de arhitectură: casele arhitecților din București [Corola-blog/BlogPost/94250_a_95542]
-
vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități. Astfel, se pare că există o zeitate traco-dacică chiar a sănătății, pe nume Derzis, Derzeles
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste referitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
la ființă’’, întorcând, așadar, știința promovată de el cu fața spre ontologie. Pornind de la galaxia de concepte din filosofia lui Martin Heidegger (,,Originea operei de artă’’, Ed. Univers, București, 1982), dar și de la studiile de rafinament benedictin și de subtilitate bizantină ale lui Constantin Noica dedicate Limbii Române (,,Sinele și sinea’’, ,,Ciclul ființei’’, ,,Ciclul rânduielii’’, ,,Viață și societate în rostirea românească’’ - din celebrul său volum: ,,Rostirea filozofică românească’’, Editura Științifică, București, 1970) -, Mariana Didu realizează un salt evident în ascensiunea sa
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
a răspuns că aici se discută numai de Transilvania, începând cu perioada de când a primit acest nume de la unguri, în secolul al XI-lea (!) I-am replicat că Laonic Chalcocondil (1423—1490)[1], unul dintre cei mai de seamă istorici bizantini din secolul al XV-lea (sic!), numește “Transilvania”, Dacia peonilor, dovedind o cunoaștere exactă a realităților etnice (populația predominant „dacă”) dânsul nu părea să-și aminteacă numele de Dacia Peonică, dar a ținut, academic, să-mi corecteze pronunțarea numelui lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum că aici ar fi existat o formațiune prestatatală românească, condusă de Terten, fiul lui Dobrotici. Iar cea mai solidă probă o constituie miile de monezi bizantine din bronz, având drept efigie pe însuși Terten... Dar să-l lăsăm pe Petre Diaconu în universul său de istorie și frumusețe sufletească pentru a ne întoarce la tristețea în care a căzut acest imperiu de la Gura Borcei. Știam că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
poetului călăuză pe drumul vieții, a adormit zdrobit de oboseală la o răscruce, încolțit de „Arhanghelul Durerii”. Volumul „Poeme cu îngeri” umple lumea poetului cu prezențe angelice. O lumină mângâietoare cade asupra acestei lumi, scăldând-o cu sclipiri de icoană bizantină. Soarele poleiește cu aur juncanii, iar văcarul se preface într-un înger, fulgii sunt albine care au părăsit roiurile, topindu-se pe pământ de dorul Paradisului, poetul devine un Fra-Angelico al cuvântului, divinizând totul, chiar și pe Dumnezeu: „Vedeam aievea
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
învățământ, pictură, literatură, cinematografie. Este autorul a peste 60 de lucrări de muzică de teatru liric, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, pentru pian, vocală, de film. În muzicologie a fost atras, în mod deosebit, de studierea și valorificarea melosului popular și bizantin. A fost profesor la Academia Religioasă de Muzică și la Conservatorul din București. În dimineața zilei de 20 iunie 1963, după o nemiloasă și necruțătoare suferință, a părăsit lumea pământeană și s-a îndreptat spre cea eternă unde s-a
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
profesorului Al.I. Bădulescu pentru buna cunoaștere și omagiere a valorii compozitorului Paul Constantinescu. Profesorul Nelu Stan a recitat din poeziile lui Paul Constantinescu și a citit din cartea „Restituiri” a Sandei Hârlav Maistorovici. Au fost audiate fragmente din Oratoriul Bizantin „Nașterea Domnului” de Paul Constantinescu, „Noapte de decembrie” - concert de colinde și poezii, Corul Național de Cameră „Madrigal”, dirijat de Marin Constantin; versuri recitate de actorul Ștefan Iordache. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: IN MEMORIAM - PAUL CONSTANTINESCU, 2016 / Elena
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
în viața culturală a țării: prozatorii Gala Galaction și Ion Agârbiceanu, arheologul Constantin Mătasă, întemeietorul Muzeului din Piatra Neamț, istoricii Gheorghe Ciuhandu, Candid Muslea, Constantin Bobulescu, Dumitru Furtuna s. a., folcloriștii Teodor Balașel din Vâlcea, Gheorghe Dumitrescu din Bistrița-Mehedinți, specialistul în muzică bizantină Ioan Petrescu de la biserica Visarion din București etc. Au apărut o serie de noi periodice bisericești, pe lângă cele vechi: „Biserica Ortodoxă Română” și „Studii Teologice” la București, „Candela” la Cernăuți, „Revista Teologică” la Sibiu, „Luminătorul” și „Misionarul” la Chișinău, buletine
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
în fața unor provocări noi. În ceea ce privește configurația religioasă din România, potrivit recensământului din anul 2002, în țara noastră, dintr-un total de 21.698.181 locuitori, 86,7% sunt ortodocși, 4,7% romano-catolici, 3,2% reformați, 0,9% catolici de rit bizantin (greco-catolici), 1,5% penticostali, 0,6% baptiști, restul cultelor având sub 0,5% (ateii reprezintă sub 0,1%). Între evenimentele importante de după 1989, menționăm reînființarea unor eparhii desființate în anul 1948: Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Sucevei, Arhiepiscopia Târgoviștei, Episcopia Argeșului, Episcopia
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
1992. 32. „Biserica Frații Domnului” din Olomouc (Cehoslovacia), septembrie 1992. 33. Simpozion organizat de Fundația „Pro Oriente”: Religiile și Bisericile din vechea Austrie, Saltzburg (Austria), noiembrie 1992. 34. Dialogul Vechi Catolic-Ortodox, Frankfurt (Germania), iunie 1993. 35. Dialogul Ortodox-Catolic de rit bizantin/greco-catolic, Mödling-Viena (Austria), septembrie 1993. 36. Ziua eroilor români de la Viena (Austria), 1 noiembrie 1993. 36. Sfințirea catedralei din Sommerein (Austria), 9 ianuarie 1994. 37. Simpozion ortodox-greco-catolic organizat de Fundația „Pro Oriente”, Viena (Austria), 27 mai-1 iunie 1996. 38. Conferința
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
oare, din Mateiu al nostru, un soi de nou duplicitar Procopius, scriind nu două, ci o singură istorie, dar în registru dublu: de panegiric și pamflet, alimentat, acesta, de zvonuri și de bârfe, cu dedesubturi prea puțin disimulate sub purpuri bizantine scumpe sau borangicuri dulci, cronicărești... Pirgu, în fond, sau autorul însuși, îl ține, oare, de "ruină" pe Pașadia Măgureanu, - această fostă "măgură", prin nume, și care, ciclic, pleacă la un... "munte" (ceea ce poate să însemne, totuși, un soi de revenire
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
interpretare se bucură piesele de pe acest CD. Observăm la Rodica Anghelescu o elevată pătrundere în esența muzicii lui Anton Pann și putem vorbi și despre o notă de originalitate pe care solista o imprimă cântecelor de lume inspirate din melosul bizantin și otoman, precum și cântecelor din folclorul orășenesc și romanțelor. Vocea sa comunică, prin înălțime, timbru și intonație, informații despre starea afectivă de moment pe care interpreta o transmite auditoriului. Recitalul său este așadar complet sub raportul armoniei inter- pretării. Talentul
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
o viață întreagă, contribuind la prestigiul lor național și internațional. Semicentenarul morții lui Paul Constantinescu descins din orașul considerat „al aurului negru”, a fost pregătit de apariția a două cărți, una consacrată materialelor muzicologice și autobiografice semnate de autorul Oratoriilor bizantine, prima realizată de Sanda Hîrlav - Maistorovici{\cite 4}, cea care ne pregătește un necesar catalog al creației autorului celei mai importante dintre versiunile corale ale Mioriței și alta a preotului Stelian Ionașcu, ce și-a propus analiza creației religioase a
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
favorabil dezvoltării unei vieți muzicale, în care va crește însuși tânărul „școler” al Liceului Sfântul Petru și Pavel - Paul Constantinescu. Viitorul compozitor va fi atras nu numai de formațiile instrumentale ale urbei, aflate în expansiune muzicală, dar și de intonațiile bizantine ce răsunau în mănăstirile Ghighiu, Târgușor, Zamfira, Sinaia și în unele biserici ale orașului, aspecte asupra cărora Al. Bădulescu și N. Dumbravă se aplecaseră într-o lucrare anterioară, din 2008{\cite 8}. Am făcut referiri la aceste momente marcante din
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora, întâlnită la George Enescu{\cite 9}, trecând la studierea ei sistematică. Într-o scrisoare adresată în 1928, lui George Breazul, el preciza: „Am simțit
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
un demn cirac al domeniilor lor de compoziție”. Într-un interviu din anul 1943 autorul Oratoriului bizantin de Crăciun declara: „Am căutat muzica psaltică, la început muzica bisericească a secolelor XVIII și XIX. După aceea am trecut înapoi la muzica bizantină lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația bizantină despre care spune că „este extrem de interesantă. Am studiat-o îndelung. Ea deschide noi perspective gândirii și aduce o nouă sistematizare muzicală, în ceea ce privește combinațiile
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]