10,418 matches
-
METAFORĂ EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RAPĂN « Îți mulțumesc, Juan Ramon, pentru că m-ai învățat să merg prin viață: nici grăbit, căci ,,timpul va zbura înaintea mea precum un fluture”, nici încet, căci ,,timpul va veni în spatele meu, ca un bou blând.” Așa stând lucrurile, am ales Calea mea!» (THEODOR RAPĂN) Celelalte sunt prelungiri ale trupului. Cartea e altceva, cartea e o prelungire a memoriei, a imaginarului, a ființei cosmice.” 2. Pe langă ziarul ,,Teleormanul” funcționa un Cenaclu Literar în care nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse niciodată, dar le vedea acum minunându-se de forță aceea necunoscută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
văzut la niște vecini gaițe care vorbeau, dar cea a familiei Rădulescu a întrecut orice măsură. Nu numai că vorbea, dar le și pară mamei lor când făceau prostii. Eu nu am prea crezut dar doamna Rica, cu vocea ei blândă mi-a spus: Zău Vali că așa e. Uite să spună și Lenuța. Când mama lor era plecată cu treburi în sat fetele, ca toți copii, umblau la gavanoasele cu dulceața din sobă. Vară stăteau la curent și reveneala. Când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care a recuperat manuscrisele de la Securitate. Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și regretele, căința. Din nou, asistăm la o asociere surprinzătoare și plastică a codurilor și limbajelor artistice: stilul cavaleresc, cu autoimpunerea amorului platonic (,Dragostea noastră-ncepe-abia acum?/ Desfă lin sufletul în vântul moale/ Ca pe un crin. Eu am sosit agale,/ Blând pelerin pe-ntortocheatul drum,// Să-i rup tulpina și să-l port în mână/ Prin forfota cetății și-n pustie/ Spre-a-i povesti parfumul fraged până/ Și oamenii și cerul o să-l știe." - Cântec pentru Absurdica), se alătură unuia
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
indecențe caste. Un arhanghel "putred/ în aripi, ci cu glob de rouă-n suflet" fâlfâie protector prin mai multe poezii, acoperind dragostea unor resuscitați Cătălina și Cătălin, purtând veșminte de in curat și înfățișați, îmbrățișați, în fața unui Dumnezeu trist și blând. Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii complotiști se evaporă, rămâne pe scenă numai perechea primordială, adamică, scăldată în raza înțelegătoare a ochiului divin. Sufletul "din carne
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
de rouă-n suflet" fâlfâie protector prin mai multe poezii, acoperind dragostea unor resuscitați Cătălina și Cătălin, purtând veșminte de in curat și înfățișați, îmbrățișați, în fața unui Dumnezeu trist și blând. Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii complotiști se evaporă, rămâne pe scenă numai perechea primordială, adamică, scăldată în raza înțelegătoare a ochiului divin. Sufletul "din carne scos" își găsește pacea pe un altar sui-generis, "de carne
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului, fiind înscrisă “mangusta”, cea care ucide Șarpele Înțelep ciunii: “Să fiți înțelepți precum șerpii și blânzi precum porumbeii”, se adresează Hristos, catre Sfinții Apostoli, trimiși intru Misiune!) - se produce catastrofă continuității generațiilor, cu automatisme fie tiranice, fie înregi mentat-iresponsabile: “Recrutarea elevilor se va face/prin grijă organizațiilor de partid/sindicate și a conducerilor de întreprinderi, instituții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care împletesc pământescul soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor noi nu știm să trăim. fiți mai blânzi prin atelierul divin că astfel din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași arca cioplita de un moș bătrân fricos, ce ne-a mințit că v-a-nfrunta potopul de pe-acest astru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
METAFORĂ EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RAPĂN « Îți mulțumesc, Juan Ramon, pentru că m-ai învățat să merg prin viață: nici grăbit, căci ,,timpul va zbura înaintea mea precum un fluture”, nici încet, căci ,,timpul va veni în spatele meu, ca un bou blând.” Așa stând lucrurile, am ales Calea mea!» (THEODOR RAPĂN) Celelalte sunt prelungiri ale trupului. Cartea e altceva, cartea e o prelungire a memoriei, a imaginarului, a ființei cosmice.” 2. Pe langă ziarul ,,Teleormanul” funcționa un Cenaclu Literar în care nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse niciodată, dar le vedea acum minunându-se de forță aceea necunoscută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
văzut la niște vecini gaițe care vorbeau, dar cea a familiei Rădulescu a întrecut orice măsură. Nu numai că vorbea, dar le și pară mamei lor când făceau prostii. Eu nu am prea crezut dar doamna Rica, cu vocea ei blândă mi-a spus: Zău Vali că așa e. Uite să spună și Lenuța. Când mama lor era plecată cu treburi în sat fetele, ca toți copii, umblau la gavanoasele cu dulceața din sobă. Vară stăteau la curent și reveneala. Când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care a recuperat manuscrisele de la Securitate. Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de obște<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 237. footnote>. Părintele Stăniloae tâlcuiește acest cuvânt astfel: Înviere nestricăcioasă numește pe cea din viața de față, venită din schimbarea moravurilor. Căci desfrânatul se face neprihănit și lacomul milostiv și cel aspru blând, a venit învierea încă aici, ca o arvună a celei viitoare. Și cum e această înviere? Prin faptul că păcatul a fost omorât și dreptatea s-a înălțat, că viața cea veche a încetat și cea a tot nouă și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fi neîndoielnic acuarela. Culorile se diluează, se varsă una într-alta, liniile șovăie, se frîng, se mixează, imaginile devin curgătoare în delicatețea lor melodioasă. Contează mai puțin preciziunile, "amănuntele" ce pot provoca reacția dureroasă a memoriei decît atmosfera unui peisaj blînd, evanescent: "Cum coboară ceața, pe munți/ cum mi-i stinge// dincolo de pădurea de lacrimi/ nu se mai vede nimic/ doar o latură a vieții/ aplecată spre stei// amănunte pe care vrei/ să le ștergi/ o uitare/ chiar dacă umbra-i rămîne
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
reconstitui, bazându-mă pe ceea ce am aflat de la nivel de organizații județene, un portret sumar al personajului, așa cum era el perceput de către propriii săi subordonați. Spre deosebire de Iliescu, pe care pesedeii îl simpatizau în mod natural - într-un amestec de fatalitate blândă și amiciție relaxată -, Adrian Năstase era temut. Dacă de vizitele în țară ale lui Iliescu se îngrijeau mai ales Serviciile secrete și trupele speciale, orice zvon privind trecerea, fie și meteorică, a lui Năstase prin capitalele de județ era tratat
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
mic, mic, mic/ de oțel// Dar/ nu va mai fi nici un Homer/ nici un Eneea/ nu va pleca spre Latium". Iar eminescianul Luceafăr ni se înfățișează coborît din slava-i celestă pentru a fi adus la treapta comizerației bacoviene: "Oho, Luceafăr blînd,/ de cîte ori am fost flămînd!/ cutreieram pustie străzi/ cătînd în lăzi niscaiva prăzi:// un muc, o coajă, un ziar/ să mai pot zice-o dată: iar!// Oho, Luceafăr bun/ de cîte ori am fost nebun// și nu m-au
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
plămada pentru crearea bărbatului și că nu-i mai rămăsese nimic. După ce se gândi, făcu precum urmează: luă rotunjimea lunii și întortochetura plantelor agățătoare, îndărătnicia cârceilor volburii și tremurul firelor de iarbă, mlădierea trestiei și farmecul florilor de lotus, privirea blândă a căprioarei și înverșunarea cu care se apără albina, bucuria zglobie a razelor de soare, plânsetul norilor și nestatornicia vântului, sfiiciunea iepurelui și înfumurarea păunului, moliciunea pufului de papagal și duritatea diamantului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
grabă, dar mai ales apropiat și tainic, de parcă s-ar fi adresat unui prieten mai vechi ori unui vecin de-acolo încotro se îndrepta el acum. Trenul tăia câmpiile nopții cu zgomot mare pe dedesubt, iar moșul așeza pe deasupra plasă blândă de vorbe, împunsă ici-colea de câte un sughiț. „Mă pomenesc cei de unde am plecat” - trăgea el concluzii filozofice - „Ori ăștia care mă așteaptă acasă”. Venea din Bărăgan, fusese să-și vadă o fiică măritată acolo, iar acum se întorcea acasă
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
pe o cale care a însemnat, în fapt, devenirea României spirituale moderne. Așa, ni se înfățișează un Agârbiceanu legat deopotrivă de epicul și liricul transilvănean, cu eroi triști, mâncați de necazuri, copleșiți de cotidianul gri al unei existențe nenorocite, dar blânzi și chiar generoși uneori, pe calea morții lente spre care pășesc implacabil. Așa, ni se explică un Pavel Dan care parcă ridică-n lună streșinile transilvane, cu eroi epopeici și atât de naturali în același timp, sau un Rebreanu preocupat
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
Thigpen, Woody Harrelson și John Turturro. O comedie zgomotoasă, în care Adam Sandler și Jack Nicholson joacă rolurile unui pacient și, respectiv, unui terapeut, cu toate că uneori este greu să îi deosebești. După o altercație, la bordul unui avion, în care blândul și manieratul Dave Buznik (Adam Sandler) își iese din fire, acesta este condamnat să urmeze ședințe de tratament pentru stăpânirea nervilor, conduse de doctorul Buddy Rydell (Jack Nicholson). Metodele terepeutice neortodoxe folosite de Buddy, provocatoare și brutale, îl zăpăcesc complet
Agenda2003-24-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281128_a_282457]
-
plângând. „Și tu, când vei avea un fiu și vei umbla pe traseu după el, vei plânge”, i-a mărturisit acesta. În sfârșit, mai trebuie spus că juniorului îi plac câinii, el fiind proprietarul a două exemplare din rasa Rotweiller, blânde ca... pisicile. Ionel Pascotă junior nu poate fi însă văzut prin oraș cu motocicleta, îndeosebi după accidentul pe care l-a avut în 2000. Când are treburi pe la Timișoara, vine cu mașina. Motocicletele nu ar avea ce să caute pe
Agenda2003-24-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281133_a_282462]
-
este exemplul autosacrificării: „Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! Figura vestitului predicator și orator „cu vorbă dulce ca mierea“, Sf. Francisc din Salez, este așezată între ghirlande de flori viu colorate: „Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul! Sfântul care a predicat păsărilor, „trubadurul sărăciei sacre“, Sf. Francisc din Assisi, este exponentul tezei evanghelice: „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! Ocrotitorul misionarilor, călugărul basc Sf. Francisc din
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
km, acoperind 10 km pătrați din suprafața orașului, luminată de 731 de becuri. Iată impresiile pe care le-a produs evenimentul: „Lumina lămpii electrice este puternică și întrece de departe pe cea a flăcării cu gaz; lumina este de tot blândă, aproape identică cu luciul lunei, nu numai că nu conturbă vederea ochiului, ci și o îndulcește oarecum“. („Luminătorul“, nr. 76/22 sept. - 4 oct. 1884). A urmat electrificarea celorlalte orașe din județ: Lugoj (1900), Sânnicolau Mare (1905), Jimbolia (1909), Deta
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
cele din desenul de mai jos. O altă noutate este deschiderea circulației pe Bd. Eminescu, cu posibilitate de viraj dreapta pe str. 20 Decembrie 1989. LILIANA SCRIPCĂ Medicină naturistă l Prin Centrul „Dr. Maria Ciordaș” Cei care doresc o terapie blândă și mai aproape de firesc au la dispoziție serviciile oferite de către Centrul de Medicină Naturistă „Dr. Maria Ciordaș”. La sediul din str. Gh. Lazăr nr. 27 se asigură acupunctură (50 000 de lei/ședința) și masaj clasic și masaj osteopatic japonez
Agenda2003-28-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281222_a_282551]