3,500 matches
-
păstreze și să prețuiască înzestrările ce i le-au dat șatra și ai lui. - Bulibașă mo, dacă îmi cereai să-mi rup inima în două, nu m-ar fi durut mai mult. - Știu, Lisandre, știu, spuse de această dată cu blândețe bulibașa, dar trebuie să ascultăm și glasul legii, nu numai pe cel al inimii. E și bine și rău. E bine că băiatul va fi școlit, se va bucura de ocrotire și dragoste, dar e și rău că va fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de Nectarie, a fost ales, la 29 martie 1923, de Marele Colegiu al Cetății Albe și Ismailului, episcop, păstorind eparhia moldovenească de la marginea țării amenințate de bolșevism, cu vechi tradiții medievale de pe vremea lui Alexandru cel Bun, cu bunătate și blândețe în actul de unificare sufletească și duhovnicească a neamului său. După demisia Mitropolitului Vladimir de Repta, la 1 octombrie 1924, Marele Colegiu Electoral întrunit în ziua de 7 noiembrie 1924 a ales cu 217 voturi din 270 posibile, în înalta
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
M-am așezat la masa doi cu o stare de spirit excelentă, aruncând din mine glumițe vesele cu caracter hazliu și cuvinte de duh, mai ceva ca un tun de mingi de tenis. Încă de la început, le-am explicat cu blândețe că nu are rost să se demoralizeze în fața bătăii pe care o vor mânca, fiindcă era evident că se află în fața unora care au puncte de expert și cunosc subtilități care unor naivi ca ei o să li se pară o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o adevărată afacere, scutindu-l pe soț de bani cât pentru două botezuri, un luat de moț și o rupere de turtă sau, hai, socotind în mare, cât pentru o înmormântare mai de Doamne-ajută. Așa că spuse cu un fel de blândețe lejer amuzată, dar și cu un entuziasm sincer, însă reținut: "Fănele, prea le pui la inimă pe toate. Fii tu liniștit! La noi s-a furat, se fură și se va fura cât o fi neamul nostru pe acest pământ
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Anicuțo! Ce s-a întâmplat, dragă? Care-i necazul?". Ea îl privi cu o manifestă adversitate, rățoindu-se: "Nu Anicuțo, da? Sînt doamna profesor universitar Ana Săvulescu!", se îmbățoșă dumneaei. "Scuze! Oricum, știm foarte bine cine ești", spuse Băși cu blândețea cu care vorbești cuiva aflat într-o cămașă de forță. Avu însă proasta inspirație să insiste: "Totuși, ce s-a întâmplat? La cine strigai așa?". "La niște gândaci ordinari!", recunoscu, chiar și spre surprinderea mea, dând dovadă de niște dezinhibiții
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Apoi, exista opțiunea de Multiplayer, În care puteai să vizitezi fantezia altei persoane și, cu acordul acesteia, chiar să participi la ea. Din meniul principal nu lipsea nici spațiul rezervat micii publicități, unde puteai citi anunțuri ca „Sadomasochistă Începătoare, rog blândețe“ ori „În atenția swingerilor: nu urcați mai mult de șase În lift“. În fața unei asemenea palete de oferte și de posibilități, exploratorul se găsește cumva lipsit de busolă, Învârtindu-se ca un cocoș de tablă pe acoperiș În timpul furtunii. De unde
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nici un pistol aici. — Verifică. Vera a vârât mâna În spatele pernei și s-a Îngălbenit. Zăpăceala ei a durat vreo două secunde, iar apoi a scos arma și a Îndreptat-o către mine. — Nu asta e soluția, i-am spus cu blândețe. Dacă vrea să te radă, până la urmă o s-o facă folosindu-se de un alt personaj. Iar dacă mă omori, Îi ușurezi sarcina. Lasă pistolul jos. Ochiul negru al țevii m-a mai scrutat o clipă, gândindu-se parcă dacă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tovarășa sa de viață, ar fi existat Între ei vreo complicitate de natură conjugală. O iubea și o aprecia Într-un spirit pur tovărășesc, așa cum se cuvine unui revoluționar de profesie. La rîndul său, Agneta aprecia la Pablo mai ales blîndețea privirii și faptul că nu-l vizita nimeni la sfîrșitul săptămînii. Ca de obicei, Pablo ducea sub braț caietul de format mare („studențesc“) În care Își nota principalele idei și amintirile din perioada tinereții sale revoluționare. Nimeni În afară de asistentă nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fluturași cu mesaje anti-ceaușiste la metrou sau în Cișmigiu, să scrii aventurile motanului Arpagic sau mai nu știu eu ce roman prost cu cheie. După capul lor, asta înseamnă să fii disident. — E fierbinte, îi avertizează doamna Mina, făcîndu-și cu blîndețe apariția cu tava pe care sînt așezate ceștile cu cafea aburindă, o zaharniță din sticlă, patru lingurițe și un teanc de șervețele. Domnul Președinte, Monte Cristo, Petrică și Sena se ridică la unison de la masă mulțumind cu înclinări ale capului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
numai tu și cu Bătrînul tău o știți, îi răspunde Curistul suspicios, eu unul m-am simțit de la bun început atras într-o cursă. — Păi ia gîndiți-vă cum se înmoaie cel mai ușor inima unei femei, spune Roja. — Acatiste, rugăciuni, blîndețe, o vorbă bună, se gîndește Părințelul la vocația sa. — Aiurea, se distrează Roja, gîndindu-se la Horticola 1 Mai de pe Splaiul Unirii, floricele, verdeață, cu asta le dai gata pe oricare, e convins. — Maniere civilizate, nenicule, intră din nou șoferul în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de magnetofon prin intermediul unor stații de amplificare, mă învîrt de ici-colo cînd aud un vuiet al mulțimii, asta este, dirijorul rămîne cu mîinile în aer căutînd să sprijine cerul care stă să cadă, termină cu metaforele, îl întrerupe Roja cu blîndețe simțindu-l emoționat, ce-a fost asta? a dat unul cu ceva, tovarăși, așezati-vă cuminți la locurile voastre, să le vorbească careva, el nu mai era în stare, ce idee falimentară aia cu majorarea contribuției, ce mai încoace și-n
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de rîsul curcilor la serviciu! O să fie o promovare. Pricepi unde bat? — Bruce, o să fiu foarte discretă pînă la momentu potrivit. Promit că nu spun nimic. Dar trebuie să vii să mă vezi Bruce... Bineînțeles că da, zic eu cu blîndețe În receptor. E ceva special Între noi, nu-i așa? O să vin imediat la tine să te fut curvă mare și grasă. — Așa cred, spune ea cu vocea Întretăiată, dar n-o să stau niciodată În calea carierei tale, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cedează și nici ultimul n-o să fii. Busby a avut probleme. Apoi a fost Clell. Acum pare pe cale să se vindece. Bruce... Toal pare puțin fîstîcit. Își freacă mîinile Înmănușate una de alta. — Da? — Ai prieteni știi, spune el cu blîndețe. Apoi zîmbește firav. Nu sîntem atît de tîmpiți pe cît crezi tu. Soția ta. Știm că a avut o relație cu un tip negru. Nu-i un oraș mare Bruce și e de albi. Chestii de genul ăsta se remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
o zi, o floarea soarelui de care am râs amândoi cu poftă. -Ce mai poți picta? Îl Întrebam, dornică să văd cât mai multe forme. Mi-a răspuns cu seriozitate: Luna, murdăria, somnul, vântul, zăpada, vocile, caracterul, cenușa, boala, zgomotul, blândețea, jocul copiilor, iubirea, noaptea, jertfa și....pe tine. -Pe mine? De ce? -Ai un chip cum n-am mai Întâlnit. -Cum arată un chip pe care nu l-ai Întâlnit? -Se schimbă foarte mult În funcție de vibrațiile aerului și ale culorilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
alb strălucitor în loc de cravate. Nici nu mai pot vedea o eșarfă colorată din mătase fără să mă gândesc la Palmer; obiectul ăsta a ajuns să aibă în el ceva ce-mi amintește invariabil de Palmer. Palmer transmite o impresie de blândețe și căldură, aproape chiar de bunătate, în atât de mare măsură bunele maniere au dobândit la el aerul de virtute majoră. Este, de asemenea, o persoană foarte cultivată. Eu, și nu Antonia, am fost cel care l-am „descoperit” pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
făcută în așa fel încât nu puteai ședea pe ea și m-am întins din nou. M-am uitat în sus spre Palmer, care se oprise din nou lângă mine; pe fața lui tânără de american deștept se citea doar blândețe și preocupare, părul argintiu tuns scurt îi strălucea în lumina lămpii. Trăsăturile lui aveau ceva abstract. Aceste trăsături nu sugerau nici răutate, nici corupție. Un aspect important, continuă Palmer, este că tu și eu am dat naștere acestei situații. De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
replică perfect modelată după sufletul meu, era acum sfărâmat, lăsându-mă cu obrazul gol în bătaia vântului rece și a întunericului. Și totuși reacționasem bine. Așa se pare și ăsta era principalul lucru care mi se tot repetase cu o blândețe insistentă. Reacționasem bine, fapt care dăduse naștere la o stare de caldă recunoștință, palpabilă și permanentă, în care, fiind lipsit de orice altă mângâiere, eram invitat să mă bălăcesc în mod abject. Inevitabilitatea situației de a mă bălăci în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Care scrisoare? am repetat. Vasăzică ea i-a scris lui despre chestia asta? Într-un anume fel gestul mă deranja grozav. — Păi, așa cred, spuse Rosemary. Oricum, de fapt, vreau să te rog să te porți cu tact și cu blândețe cu Alexander, să fii cât se poate de drăguț cu el. — Și să-l consolez pentru faptul că m-a părăsit nevasta, am spus. E-n regulă, bobocule! — Martin! exclamă Rosemary. Câteva minute mai târziu intram pe poarta de la Rembers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să le vină un ajutor de la dumneavoastră. Nu v-ați dat seama de lucrul ăsta? Am rămas uimit. Nu, să fiu sincer, nu mi-am dat seama. Cea mai bună cale de a-i ajuta este să mă port cu blândețe și intenționez să o fac și de acum încolo. În definitiv sunt în situația de a ști adevărul despre amândoi. Am rostit aceste cuvinte cu hotărâre, dar eram profund afectat de ceea ce-mi spusese și nu știam sigur dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
fi foarte nefericitți. Ar fi niște prizonieri. Cred că țineți mult la fratele meu. Dar nu-i faceți nici un bine lăsându-l să scape atât de ușor. Își dorește, are nevoie de asprimea, de critica, chiar de violența dumneavoastră. Prin blândețe nu faceți decât să prelungiți această vrajă a minciunii pe care au țesut-o în jurul lor înșile și în jurul dumneavoastră. Mai curând sau mai târziu va trebui să deveniți centaur, să vă zbateți pentru a scăpa. Am ascultat-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
vreo umbră a destinului meu viitor, mi-am dat seama că nu o doresc. Îi eram profund recunoscător. Acum mi-am dat seama că ar fi fost absurd ca Georgie, fiind cea care era, să reacționeze diferit, cu mai puțină blândețe și bunătate și înțelepciune. Probabil că, nefiind în stare să judec rațional din pricina fricii, îmi făcusem griji în privința lui Georgie. Mă temusem că mă va persecuta cu dragostea ei, că-mi va cere să-mi țin promisiunile făcute numai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mult, eșuasem lamentabil în plâns. Am avut un sentiment de ușurare când am plecat de acolo și cred că și ea a simțit același lucru. N-am mai abordat nici o temă gravă, ne-am purtat unul cu celălalt cu multă blândețe, ca doi invalizi. Eram mânat de nevoia vitală de a-i vedea pe Palmer și pe Antonia. Trecuse de ora unsprezece dar lada cu vin promisă îmi oferea un pretext bine venit. Am presupus că nu se culcaseră. Am bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am început să mă retrag spre ușă. Antonia s-a așezat din nou pe pat și amândoi m-au privit ieșind. Lumina din sfeșnice cădea pe părul ei auriu și pe părul lui argintiu. Se uitau la mine, ea - cu blândețe și nesfârșită duioșie, el - sincer, încrezător, inteligent. Pe fundalul așternuturilor albe umerii lor se atingeau, figurile lor radiau către mine din mijlocul luminii aurii. Am închis ușa dormitorului așa cum închizi ușa unui sanctuar sau a unui triptic sacru. Lumina rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
bine, răspunse Palmer printre degete. Cred că n-am pățit nimic, dar mă doare al dracului de tare. — Exact asta am și vrut, am spus. Dă-mi voie să mă uit. I-am dat mâna la o parte cu multă blândețe. Crispată din cauza luminii, fața lui Palmer prezenta primele semne ale unui ochi vânăt de toată splendoarea. Ochiul era complet închis, iar carnea din jurul lui era umflată și tumefiată. Pe obraz, în locul în care-l lovisem, se vedea puțin sânge. — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pentru moment categoric exclus, iar senzația era aceeași cu cea pe care o avusesem mai demult în legătură cu Palmer și Antonia. Cei doi își doreau să mă înlăture din calea lor. Eu eram o problemă care trebuia abordată cu grijă, cu blândețe, cu dragoste dar fără echivoc, înainte ca ei să meargă mai departe și să-și vadă de viața lor. În cele din urmă Georgie reuși să se stăpânească și să se întoarcă spre mine, iar ochii noștri s-au întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]