KorAP: Find »[drukola/base=blagian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...24 >

587 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

blagiene teme și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului nu este un fapt singular în spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea în filosofia românească a secolului al XX-lea "a unui anume discurs asupra metodei filosofice care resemnifică contradicția, antinomia..."443. Dacă lucrurile stau astfel, atunci tematizarea blagiană a antinomicului ne apare într-o altă lumină. Ea își pierde aerul straniu, integrându-se într-un mediu de gândire ce ar putea mărturisi despre o anume constantă a spiritualității din acest spațiu cultural. Oricum, devine și din acest punct

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică dinamică a contradictoriului, ce instituie o nouă formă a rațiunii, una care funcționează pe un principiu al contradicției sau al dualismului antagonist. Există chiar și anumite asemănări în privința mecanismului contradicției, antinomia blagiană și starea T lupașciană ocupând un loc similar în structurile contradictorii ale realului 539. De aici încolo încep să apară diferențele. În primul rând, înțelesul pe care Ștefan Lupașcu îl dă contradicției nu este identic cu cel dat de Blaga

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu cea obișnuită, care evită contradicția. Și Lupașcu se delimitează de acest mod de gândire non-contradictoriu, urmărind un altul, care ia în stăpânire contradictoriul. Însă, la el contradictoriul este

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unei forme de raționalizare, chiar dacă una mai suplă decât cea pe care o permite logica clasică. Altfel spus, demersul lupașcian este unul puternic explicativ, logicizant, acoperind și acele zone de cunoaștere și gândire care rămâneau în afara "spațiului logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului Mircea Eliade intră în orizontul gândirii antinomice prin hermeneutica experienței religioase și simbolice. Aplecându-se asupra acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o falsifice. Există însă domenii unde ea nu mai este valabilă. Acolo funcționează alte logici. Predicația complexă contradictorie seamănă, într-o anumită măsură, cu structura logică ce stă la baza metodei antinomiei transfigurate. Se poate spune că și în metoda blagiană este angajată un fel de predicație complexă contradictorie. Unele dintre exemple, precum cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de predicație complexă contradictorie. Unele dintre exemple, precum cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a realității, cea a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
față este că, în această teorie a existenței, unele dintre antinomiile care au pus în dificultate cunoașterea își află o justificare și par să devină legitime. Prin aceasta, Mihai Drăgănescu se apropie oarecum de ontologia pe care o implică ideea blagiană a antinomiei transfigurate, precum și de ontologia lui Basarab Nicolescu, despre care va fi vorba în secțiunea următoare. În viziunea sa, ortoexistența cuprinde "două substanțe materiale primordiale": o materie profundă, o energie primordială, sursa substanței sau energiei din univers, numită lumatie

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
mai bine acest efort al său, îi putem sesiza raționalitatea. Am putea spune că ceea ce i-a lipsit lui Blaga pentru ca transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în concepte ceva transcendent, fără a-i răpi transcendența, fără a-l raționaliza. Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că transfigurarea se realizează într-

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
zonă translogică și transrațională. De asemenea, vedea aici o formă de cunoaștere negativă, cunoaștere ca necunoaștere, intenția efortului cognitiv nefiind dezvăluirea realului, a misterului, ci păstrarea lui învăluită și chiar sporirea misterului. Teoria lui Basarab Nicolescu ne sugerează că minus-cunoașterea blagiană ar putea fi integrată în cunoașterea transdisciplinară. Căci ce este această cunoaștere transdisciplinară decât încercarea de cuprindere a ceea ce este între și dincolo de ceea ce pot cuprinde disciplinele științifice? Nu procedează ea printr-o logică diferită, a terțului inclus, ce permite

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei. Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat și poate fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca necesară depășire a stării de criză a modului de a gândi realitatea și de a soluționa problemele ridicate de aceasta prin

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
rescrisă despre irațional în acest ultim secol, el s-ar afla printre cei care promovează recursul la irațional ca metodă a cunoașterii și gândirii, fără a asuma o poziție epistemologică iraționalistă. b) Un alt punct de reper pentru înțelegerea tematizării blagiene a antinomicului în contextul epocii este legat de situația metafizicii. Se pare că aceasta era o problemă foarte importantă la acea vreme 696. Secolul al XIX-lea fusese unul în care știința acaparase scena cunoașterii, trecând în plan secund metafizica

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
e potențat, radicalizat și formulat numai antinomic. Astfel, el va privi aceste descoperiri și teorii nu ca pe un impas generator de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
imposibil de redus la discurs, potrivindu-i-se mai curând tăcerea", este o reacție foarte timpurie la limitările cunoașterii în secolul al XX-lea712. În legătură cu cele spuse mai sus, o a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus, Blaga n-a urmărit să ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin secund a tematizării blagiene, mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea monismului metodologic în direcția toleranței metodologice, a pluralismului metodologic. Aceste deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate domeniile și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar deconstructive, față de carteziansm, kantianism, pozitivism și logicism (...). Blaga edifică un sistem filosofic ce se dorea de orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea carteziano-kantiano-pozitivistă și care se fundamenta pe noile modalități de cunoaștere și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
divergente, opuse sau contradictorii, încep să devină variante metodologice, căi alternative ale gândirii. În cele ce urmează, voi încerca să aduc în discuție câteva dintre ideile ce compun această mișcare. Astfel vom putea judeca mai bine semnificația și valoarea tematizării blagiene. Pot spune de pe acum că ideile filosofului român intră în dialog cu acestea, fără a putea fi asimilate cu vreuna dintre ele. Din acest punct de vedere, Blaga contribuie în mod original la un adevărat concert de gândire înnoitoare. Mai

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
posibile noi paradigme. 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă Mă voi referi la câteva idei și proiecte filosofice din spațiul de gândire occidental al secolului al XX-lea, cu care consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
franceză a Eonului dogmatic accentul cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
să apelăm la o "coerență oarecum dinamică"782. Preluând o idee a lui Ferdinand Gonseth, Bachelard va numi acest tip de raționalism, pe care îl vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi considerat printre primele idei din secolul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]