297 matches
-
cînd formula acest gînd, deoarece este de presupus că la artiști „melancolia” este mai mult o stare intelectuală, decît una strict afectivă - nu oricine Își poate sublima depresiile, transformîndu-le Într-un sentiment superior (estetic). Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare „În dorul de un lucru stă măsura prețuirii lui.” (B. Gracian) CÎnd, dimpotrivă, abuzăm de un lucru Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a reușit În demersurile ei, invidia ne face să uităn de scrupurele noastre morale inițiale și am vrea chiar s-o imităm!... * „Pentru a uita mizeria vieții există trei mijloace: speranța, somnul și rîsul.” (Immanuel Kant) Ar mai fi unul: blazarea (starea de lehamite). * „Fiecare om are mai multe calități decît crede, dar numai succesul le pune În valoare.” (Marguerite Yourcenar) Însă, cum ne-am putea pune În situație de succes? Un răspuns la această Întrebare esențială ni-l dă G.B.
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trupul feminin” (Gheorghe Grigurcu). În Țărmul himerei (1998), A doua paranteză (1999) și Prizonier în deșert (2000) revin motivele anterioare, accentuate însă și ajungând, uneori, până la manieră. Însingurarea devine din ce în ce mai intensă, la fel și insinuarea regretului marii treceri. Nostalgia și blazarea se înstăpânesc: „Îmbătrânisem absurd, dintr-o dată, / Ca o frunză prelungă de nuc” (Cotidian). Poetul nu pare preocupat de originalitatea limbajului, ci obține performanțe în linia discursului șaizecist: „Un bulgăre, / Un meteorit, ciudat, de oseminte, / Plesnind pe scoarța pământului”. El se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Prăbușirea morală bruscă a unor exponenți ai puterii tipici pentru acest spirit ne-a oferit ocazia să constatăm ce slăbiciune interioară și ce neputință se ascund în spatele acestor gesturi trufașe, lipsite de orice conținut. Ea nu e decît rezultatul unei blazări extrem de meschine și superficiale în ce privește rostul activității umane în genere și al unei atitudini complet străine de cunoașterea tragismului cu care e întrețesută orice acțiune umană, și mai ales cea politică". Citam și comentam în numerele 2, 3, 4/ 2012
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
consideră spațiul moernității prin excelență, locul unde evoluțiile majore ale acesteia psihologice, economice, sociale devin vizibile. În "Metropolă și viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe această problematică, și pe conceptualizarea unei modalități de măsurare a gradului de modernitate individuală. Dintre toate studiile, a reușit să se impună în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la elogiul tendințelor constructive, al continuității și enciclopedismului urmăresc același ideal fundamental: reducerea, pe cât posibil cât mai rapidă și semnificativă, a decalajului cultural existent. Nimic mesianic, festivist sau oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a specializat în sonet, pe care nu-l tratează deloc cu arta de smălțuitor a lui Heredia, ci ca pe o manufactură în serie, abstractă și incoloră, adesea prețioasă, câteodată filozofantă. Totuși, când poetul se oprește la stări minore, plictiseală, blazare, rezultatele sunt notabile, ca în Simbolism de toamnă, mică simfonie a frunzelor, sau în Spleen, baudelairiană de provincie: De neurastenie fugărit, M-am dus să caut liniște la țară; Dar monotona pace seculară Cântată de poeți, - m-a plictisit. Lumine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el spirituale monoloage. Capitolul XXIII ROMANCIERII LIVIU REBREANU Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (1885-1944), fără a da indicații asupra valorii de mai târziu a romancierului, prevestea totuși un observator al proceselor sufletești obscure, aproape bestiale ("răfuieli" fioroase, iubiri crâncene de pungași, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion este epopeea, mai degrabă decât romanul, care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric. Ca și în Mara lui Slavici, eroii nu sunt indivizi cu viață unică, ci exponenți ai clasei și generației
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
între alții și de Eufrosin poteca, nu poate să nu acționeze și în țările românești cu aceeași eficiență. Lecția pe care o scoate Iluminismul românesc este deci limpede: să avem încredere în noi înșine, să ne vindecăm de timidități, de blazare și scepticism, întrucât toate șansele sunt de partea noastră. procesul emulației creatoare constituie cea mai bună verificare a forțelor proprii. Numai acest examen poate învinge într adevăr șovăirile și ezitările, care însoțesc procesele de creștere, pregătind marile elanuri și ascensiuni
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În 2003 a primit Premiul special acordat de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor. Adept al criticii de participare, R. nu are, propriu-zis, o metodă, ci recurge la o lectură atentă și comprehensivă. Dornic să intre în intimitatea textelor, el disprețuiește blazarea și suficiența unor confrați care, comentând, nu fac decât să-și confirme părerile prestabilite, de aceea și este ostil pedanteriei, atribuită criticilor întemeiați pe o teorie. Nu validitatea propriului demers îl preocupă, ci adevărul lui. Suspectează orice abordare obiectivă, „științifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
reală a criticii noi, în schimb previne cu justețe împotriva exagerărilor ei. Practicat în felul acesta, exercițiul criticii devine o experiență interioară, atât a sensibilității, cât și a spiritului. Deși desăvârșit profesionist al scrisului și al aprecierii, R. scapă de blazarea specialistului, păstrându-și intactă bucuria de a citi. Pornește de la „tăcerea” originară, acea tăcere dinspre care, în ceasurile fericite, urcă ecourile operei. Caută mijlocul de a rămâne fidel acesteia, nefăcând altceva decât să o pună pe ea în valoare, nicidecum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
nu merită invidia dacă merge În automobilul În care altădată se duceau intermediarul veros sau industriașul opulent. (Ă). Cât despre arte și litere premiile au rostul de a stimula. Aceste premii sunt acum așa de mari Încât nu mai Îndreptățesc blazarea concurenților pentru 500 lei. (Ă). Să nască o bună dispoziție de lucru, Încrederea În viitorul artelor regimului democrat popular, acesta este rostul cu totul binevenit al premiilor. (Ă)”. În primul număr al revistei Flacăra, Geo DUMITRESCU 5 prevede, grație acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Știu încotro se îndreaptă. Se va opri în dreptul tarabei cu morcovi și va cere, invariabil: un kil, fiți amabil! 7 septembrie Sînt, pare-se, locuri stigmatizate. Cel puțin așa ne par nouă. Unul din acestea e cel din preajma "Medicinei". Doar blazarea, după încăpățînatele întrebări ce ni le-am pus în timp, doar ea ne-a readus calmarea, nedorita calmare. Pentru că nicicînd n-am putut înțelege cum a fost posibil ca edificiul de o delicată și singulară compoziție vechea universitate să fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Într-o metropolă europeană, ce-i drept cu destin tragic, megalopolis încercînd însă îndîrjit-nemțește să recupereze istorie și să redevină ce-a fost. Deci nu într-o pricăjită urbe de la marginea continentului, în stare, într-adevăr, să-ți inducă maladivă blazare, ci în această așezare de legendă civilizatoare. Chiar dacă una încă dramatică, după căderea Zidului. E ca și cum, la marele oraș al lumii ar trebui să privim cu ochii deformați ai încărunțitei condeiere. Aici, de fapt, în această intenționalitate negativă, trebuie găsită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al piesei lui M. e, după atâtea îngrozitoare spovedanii sub teroarea morții implacabile, un ins regenerat sufletește. Frământările lui rămân însă insesizabile. Șarja e aceea care primează. Inspirată de primele grefe de cord, Transplantarea inimii necunoscute pare, curios, dominată de blazare, de scepticism, pe un fond de melancolie, pe când Primarul Lunii și iubita sa, scrisă nu mult după prima aselenizare, e o încercare de meditație, în spirit umoristic, asupra relelor de pe pământ. Despre unele lipsuri, deficiențe și neajunsuri în domeniul dragostei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
de azi, perpetuarea spiritului totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare și intoleranță. În loc de informare a oamenilor avem mai mult un efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul media, înregimentat în "stânga"-"dreapta", pe modelul elitelor sale viciate ideologic și politic, este triumful tribalismului în societatea contemporană
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe un spectacol, "multe drame se vor transforma în comedie"63, pentru că neangajarea, neimplicarea, obiectivitatea nu pot aduce atingere liniștii noastre, astfel apărată prin indiferență. Dispoziția interioară trebuie să fie plasată într-o zonă medie între pasivitate și exaltare, între blazare și indignare. În acest sens înțelegea Bergson "anestezia inimii"64, întrucât comicul "se adresează inteligenței pure"65. Vigilența cerebrală, luciditatea însoțește această distanțare comică pe care Adrian Marino o asociază "autoreflectării prin dedublare"66, intuind că ridicolul lumii exterioare este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
expresioniste: exaltarea erotică, elogiul instinctualității privite ca o cale de regenerare față cu marasmul „burghez”, iluminări mistice extatice, contestarea civilizației, constatarea demoniei orașului modern, apelul la idei nietzscheene și la idealul unui „om nou”, introspecția nemiloasă și autodevorantă, amestecul de blazare și de exaltare, gesturile bruște, imprevizibile, stilul patetic, imaginile șocante, energia conflictului, organizat antitetic. Interesante sub aspectul acomodării expresionismului la noi, piesele rămân modeste sub raport estetic, cea mai izbutită fiind, probabil, Poste-restante, prin însușiri mai degrabă realiste decât expresioniste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
o amintește îndeaproape pe cea a lui Rolla din poemul lui Alfred de Musset. Cântecul zvânturatului reia monologul byronian, Poetul și muza dezvoltă tema pierderii credinței, cu ecouri din L’Espoir en Dieu de Musset, iar în construcție imită Nopțile. Blazarea (un sonet se intitulează The Spleen) este însă artificială, impresie acutizată și de limbajul italienizant, în linia lui Heliade-Rădulescu. O armonie particulară dobândește, prin refren, poemul Somnolența, expresie a dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
tabloului Dar uite, nu-i mai putem înțelege deloc Pe cei cepășesc colojos, în gloată". 84 În "Papirer", VI, p. 38, ale lui Kierkegaard, se găsește un text cu titlul Răspuns unei individualități humoristice. Ceea ce înfățișează el aici reprezintă o blazare și un indiferentism ce nu se potrivește deloc cu modul în care caracteriza humorul, cam tot în același timp, în Uvidenskabelig Efterskrift. 85 Cf. în traducerea lui Gertz a Ifigeniei în Aulida, nota de la versul 1368. 86 "Je n'aime
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Dar rău să n-aibă capăt nu e. Era un anotimp fierbinte Și noi ne-am smuls atunci din cuie De-a pururea ținea-vom minte. A doua poezie a lui Baconsky, Rutină, reprodusă în paginile anterioare, duce amărăciunea și blazarea și mai departe, conturând imaginea unui lirism epigonic, manierist, cu adrese mai generale dar și foarte exacte - dacă nu mă-nșel; căci să comparăm întregul context al poeziei, dar mai ales această strofă din poezia baconskyană: Noapte. Biata lună s-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nici n-am putut pleca vreodată de aici, deși la început am avut și niște oferte tentante, că România era la modă! Sigur, atunci, era ceva interesant, amestecat însă cu speranțe, acum e interesant, dar cuplat cu un fel de blazare. Câteodată, chiar și eu mă plictisesc de faptul că aici nu te poți plictisi. Da, îmi amintesc de acea întâlnire cu Iurie, era sfârșitul iernii sau începutul primăverii, oricum se apropiau alegerile din Duminica Orbului, iar el ne-a adus
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]