2,430 matches
-
vei lua în apartament. Nu vreau nimic. Bulendre păduchioase, ar murdări apartamentul! Apartamentul era mobilat, avea televizor, radio, mașină de spălat, frigider și tot tacîmul. Hai să te duc acasă, spune bondocul. Ion se întoarce și scuipă: Ptiu, loc afurisit, blestemat să fii! Peste un an Ion vine prin coclaurile natale. Pe deal un castel domină locul. O șosea asfaltată, curent, livadă, gazon... Ion privește și plînge. Se lamentează, supărat pe Dumnezeu. Doamne, de ce nu mi-ai arătat raiul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prin ricoșeu într-un mod impardonabil, chiar rușinos. Comportamentul românilor, cu mici excepții, evident, este cam același, indiferent de gradul de cultură, de educație, de religie. Avem un înscris nenorocit în gena noastră și educația estompează, dar nu anihilează acest blestemat testament. Blestematul nostru cromozom ne condamnă să avem trăsături de slugă, de "capul plecat sabia nu-l taie", de lingușitori, cînd nici vorbă nu trebuie, de lipsă de mîndrie, de trădători, de lipsă de onoare și... enumerați domniile voastre restul. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
într-un mod impardonabil, chiar rușinos. Comportamentul românilor, cu mici excepții, evident, este cam același, indiferent de gradul de cultură, de educație, de religie. Avem un înscris nenorocit în gena noastră și educația estompează, dar nu anihilează acest blestemat testament. Blestematul nostru cromozom ne condamnă să avem trăsături de slugă, de "capul plecat sabia nu-l taie", de lingușitori, cînd nici vorbă nu trebuie, de lipsă de mîndrie, de trădători, de lipsă de onoare și... enumerați domniile voastre restul. Să vă redau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
60 Banditul de pădure 63 Glumă în Ajun 66 Au prins hoțul 68 Miracolul medicului austriac 71 Malpraxis? 74 O jertfă inutilă 77 Obsesia lui Gheorghe 79 Pagubă mare, dom'le! 82 O politiciană desăvîrșită 85 Vioara lui Norocel 88 Blestemații 90 O clarvăzătoare 96 O poveste stranie 99 Niște fleacuri 101 Victoria lui Cezar 104 N-a văzut raiul 107 CAPITOLUL II Pasiunile roboților 111 Pisici și cîini 113 Talente în stand by 115 Viitorul ministru 118 Din campanie 121
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
i-a făcut culcuș în sânge; rostul inimii, rugăciune de veșnică pomenire: Aleluia, mormânt cald sub coaste! Numără mai rar, dacă se poate și pe sărite! Nimeni nu vede, nimeni nu aude. O casă nelocuită de păsări este o casă blestemată. Moartea, câte puțin, la început trece să te salute, înnoptează la tine o zi, două, pe motiv că îi este frig în lume, apoi, pe motiv de prietenie, de chiriaș cu acte în regulă, de stăpân; moartea nu vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
frunză de brusture, visează solzi de nisip. Moartea nu vine val-vârtej, fioroasă, aruncând coasa ca pe buzdugan, ea se apropie cu blândețe, cu răbdare, cu smerenie, prietenoasă, binevoitoare, solidară. Moartea este cel dintâi ajutor în vreme de singurătate. (O casă blestemată este, de fapt, un mormânt.) A primit-o și i-a așternut pat în sânge, leagăn în inimă, cămașă în piele. Nimic mai intim decât să te plimbi cu moartea de mână prin iarmaroc: Doamne, în oglindă, dimineața, cu lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de îndrăgostită? Te-a pălit astenia, te descompui, fetițo, te descompui? Am irosit orzul pe gâște anul aceasta! Hai, ieși, du-te și dă cu apă pe față! Doamna Loghin, spaima liceului Ibrăileanu, o babă acră, obeză, încruntată, stresată, nemulțumită. Blestemată femeie. Era trecut de 11. Cabinetul medical, închis; în parcul școlii, toate băncile ocupate; în curte, proful de sport verifica numerele matricolelor; la poartă, bătrânul armean, obosit, capul plecat, barba răvășită, ochii închiși pe soclu. Obosit și îngândurat, bătrânul; Adela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ceața omul de zăpadă. Lumina și ceața sunt cele mai carnivore stări ale cerului. Sânge negru peste cămașa de noapte, sânge alb sub fereastră, în așternuturi, rămășițe ca după ospățul păsărilor. Petru... Primul an de liceu a fost blestemat, cum blestemat a fost și cel de-al doilea. Trei corijări în fiecare vară: matematică, fizică, chimie. Noaptea, în gară, sub podul Nicolina, ziua, 5 ore în bancă, extemporal din toată materia. Cruciulița mă-ti, 700 pe lună internatul, mai bine-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
părintele la liturghie. Tu, Maricică, să ai lumină toată noaptea. Nu vă temeți! Sângele galben inunda cimitirul, păpădie coaptă peste morminte. În perfuzii de 0.400, primăvara, o hepatită lichidă. Visul Geniei era să uite pentru totdeauna de acel sat blestemat. Când era mică, a stat două săptămâni internată într-un spital din Tecuci. A îngrijit de ea o doctoriță rezidentă. Era toată un zâmbet. Când un om zâmbește, radiază dincolo de chip. Halatul alb era ca un acoperământ de înger, trusa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
hrănești cu terci, asta-i mâncare? Naaaa! Mănânc-o tu cu mă-ta și cu ta-tu, bucovineni împuțiți! Omule, ieri am văruit, vine Crăciunul, uite ce ai făcut! Muncușoara mea, ai uns pereții, untura nu se mai duce. Curvelor blestemate, mi-ați mâncat viața, mi-ați distrus casa! Curvele satului ți-au spălat mintea, omule, curvele! Taci, taci, că-și crăp capul! Și voi ce vă holbați la mine? În pod, să nu vă mai văd, în pod am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu a ajuns până la gater, trage repede două brazde în jur, poate-l scapă de blestem! Gavril, golește șopronul! Buteliile, dă-le drumul la vale spre păstrăvărie! Ai grija mai sunt 6 butoaie cu păcură, scoate-le să nu explodeze! Blestemaților, of, blestemaților! Dumnezeii mamei voastre de blestemați, curve ordinare, lepădături, târfe..... foc, nenorociților, peste tot foc. Doamneeee! Ce ați făcut, derbedeilor, golanilor împuțiți, ce-ați făcut din mânăstirea mea? Leprelor, vă omor, vă împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ajuns până la gater, trage repede două brazde în jur, poate-l scapă de blestem! Gavril, golește șopronul! Buteliile, dă-le drumul la vale spre păstrăvărie! Ai grija mai sunt 6 butoaie cu păcură, scoate-le să nu explodeze! Blestemaților, of, blestemaților! Dumnezeii mamei voastre de blestemați, curve ordinare, lepădături, târfe..... foc, nenorociților, peste tot foc. Doamneeee! Ce ați făcut, derbedeilor, golanilor împuțiți, ce-ați făcut din mânăstirea mea? Leprelor, vă omor, vă împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor, am oploșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
două brazde în jur, poate-l scapă de blestem! Gavril, golește șopronul! Buteliile, dă-le drumul la vale spre păstrăvărie! Ai grija mai sunt 6 butoaie cu păcură, scoate-le să nu explodeze! Blestemaților, of, blestemaților! Dumnezeii mamei voastre de blestemați, curve ordinare, lepădături, târfe..... foc, nenorociților, peste tot foc. Doamneeee! Ce ați făcut, derbedeilor, golanilor împuțiți, ce-ați făcut din mânăstirea mea? Leprelor, vă omor, vă împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor, am oploșit șerpi la sân, funii în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Magdalena se îndepărtează și de Iuda, și de Flavius, dar nu-L poate salva pe Isus de la moarte; dimpotrivă, I-o grăbește. Iuda, ros de gelozie, își trădează rivalul, dându-l pe mâna lui Caiafa. Motivul iubirii dintre cei doi „blestemați” reapare în romanul lui Sebastiano Vassalli, La notte del lupo, 1998. Atrasă magnetic de Isus, Maria Magdalena își pierde orice sentiment pentru fostul ei iubit, Iuda. Acesta își propune să elimine piedica, adică să-L asasineze pe Mântuitor, dar până la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
i l-a povestit cu gemete și suspine bărbatului ei, zicând: „Mi s-a arătat (videbatur mihi) că voi naște un fiu plin de vicii (flagitiosum), care va fi cauza pieirii întregului nostru neam”. Ruben îi zice: „Povestești un lucru blestemat (nefariam rem), care nu se cuvine povestit; cred că ești posedată de un duh pitonic”. Ea șrăspunde așaț: „Dacă voi băga de seamă că am rămas grea și voi naște un fiu, atunci fără îndoială că nu e nici un duh
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și menținerea În memoria cititorilor de toate vârstele a unui timp istoric În care destinul neamului românesc s-a zbătut Între viață și moarte, Între a mai fi și a nu mai fi. Și nu este vorba doar de acel blestemat război, justificat În ce ne privește, ci și de perioada ce a urmat și care a durat cât o veșnicie. În mod iscusit Vasile Ilucă Îi poftește pe fiii săi, personajele, să-și povestească singuri calvarul. Și aceștia o fac
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
reușea să-și adune gândurile. “Nicu a fost operat astăzi dimineață și eu abia acum reușesc să ajung la el... Și uite ce frumos ninge! O asemenea iarnă și o ninsoare ca asta am prins doar acolo... În acel loc blestemat, unde cei cu Diktatul de la Viena mi au răpit tinerețea, rupându-mi inima În două. Jumătate a rămas la Nicu, plecat pe front, și cealaltă jumătate - poate cea mai 6 5 zdrențuită - o purtam eu... Doamne! Nu da omului cât
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai aibă sfârșit, doar odată le-a scăpat paznicilor noștri numele unei localități : "Kazan". Peste două zile coboram în gara al cărei nume nu ne-a mai fost păstrat secret : Sverdlovsk. În închisoarea de tranzit cu același nume, fie el blestemat, am rămas o săptămână, în care am suferit cele mai josnice umilințe. În primul rând copiii, bărbații și femeile au fost separați în trei grupuri. Dezbrăcate la piele și încolonate am defilat prin fața bărbaților și copiilor care erau la fel de goi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să-i prăvălim în Dunăre pe vrăjmașii creștinătății. Nu cumva o fi și un semn rău pentru Polska noastră a secolelor viitoare! Să batem în lemn, serenisime! Și să sperăm că Polska va reuși să depășească dezastrul de la Moldova asta blestemată. Dezastrul încă-i în curs de desfășurare, iubiții mei! Mulți încă vor mai muri, dar și mai mulți vor rămâne prin satele învecinate Siretelui! Că și așa am întâlnit destui moldoveni cu nume poloneze care-și cunosc obârșia leșască și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dragul mamei de fecioraș! Că întotdeauna i-ai luat apărarea și de-amu vezi și tu ce ne face! Ei, și? Poate că ți s-a părut, Silvestre! Că nu i-o fi arzând lui de glume cu carogențele cele blestemate... Mai sloboade de la tine, Silvestre! Uită! Iartă-l! Că ce-a fost mult a trecut... Mai avem un an-doi și scăpăm la cravată, Silvestre!.. Vom avea și noi unul cu cravată în familie! Tu-ți dai seama, bărbate!? Și tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și prin care, deși curge sânge și sunt calde, mă țin zăvorât și izolat într-o cușcă necruțătoare, cu zăbrele din spatele cărora nu pot privi decât cu lacrimi nesfârșite și cu un amar mocnit. Trebuie să trec de stavila asta blestemată, care este cu totul demnă de disprețul meu. Știu și văd în această viață un singur scop extrem: părăsirea ei, și tind către el aproape cu bucurie și cu încredere, căci abia după moarte (și nu mai devreme!) voi începe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
unul adevărat și care să fie de vârsta mea. Și chiar am avut unul, sau, cel puțin, cu impresia asta am trăit o bună vreme. Însă - nenorocitul! - s-a dovedit a fi numai și numai un impostor jalnic, un păduche blestemat, o insectă afurisită, care a cutezat, în cele din urmă, să mă trădeze și să mă trateze în batjocură! Da, până și el... În nimeni nu mai poți avea încredere, fir-ar să fie! Dar, oare, de ce mă mai mir
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ăstora de otrăvuri! Acum, curge sânge stricat prin tine! Mărturisește-mi drept, cine te-a îndemnat să te droghezi, cine ți-a sugerat asta, cine ți-a vârât în minte toate aceste bazaconii spurcate și de modă nouă? Ce idoli blestemați, perfizi și vicleni au reușit să te corupă și să te întineze până într-atât? Ia zi! - Eu nu am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o privire
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de pângărirea acestui gest pe care nu-l pot înțelege. Pentru mine, nu există istorie. Imobilă, prinsă în centrul unei bule eterne, nu pot nici măcar să-mi acord eroismul recuzării timpului. Pentru că nu am fost atinsă de el, dăruită sau blestemată cu această lipsă congenitală a unei forme apriorice de sensibilitate, o oroare care i-ar fi tulburat somnul bătrânului filosof. Vă întrebați cum am supraviețuit până în prezent, spre a vă încerca răbdarea cu aceste rânduri. Vă atrag atenția că, acum
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nostru, a zis Cârtița. -Despre ce rege vorbești, dragă prietenă? întrebă Căiță. -Despre, Înălțimea Ta, a răspuns Cârtița. -Da, așa este, tu ești regele nostru, au zis cu toții în cor. -Fără Luminăția Ta, nu reușeam să scăpăm din acest tărâm blestemat. -Bine, fie cum doriți voi dar eu nu sunt decât un biet fiu de țăran, prietenul vostru. Cum vorbeau ei, Căiță a simțit cum Stup nemaiavând timp să deschidă gura, l-a apucat de pantaloni pentru a-i face semn
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]