545 matches
-
Bențea, Travestiri, F, 1994, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 84-93; Irina Petraș, Lit. rom., 177-178; Tudor Olteanu, Mircea Cărtărescu în olandeză, RL, 1996, 13; Alex. Ștefănescu, Un roman cu care începe poate o epocă, RL, 1997, 5; Dan C. Mihăilescu, „Un boț” de humă din București, „22”, 1997, 581; Regman, Dinspre Cercul Literar, 111-119; Glodeanu, Dimensiuni, 195-197; Manolescu, Litere, 109-125; Daniel Corbu, Mircea Cărtărescu sau Postmodernismul cu orice preț, CL, 1998, 10; Dicț. analitic, II, 44-46, 370-373, III, 153-154, 233-235, 365-367, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de ani înverigați între două războaie mondiale sub apăsarea a trei dictaturi (regală, militară și proletară), plus o Revoluție neterminată, aș putea începe, cum a încheiat autorul Amintirilor, partea a treia: Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de ambiția mamei de a-și vedea feciorul „domn cu multă carte”, care, însă, n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
moșul suferă. În cele din urmă ne cuprinde în brațe, ne strînge lîngă el și nu-i mai vedeam fața. Ne-am liniștit, am văzut mustața moșului udă de lacrimi și am înțeles cît de mult suferă și moșu' Vasile. Boțul de aur a rămas pe jumătate nemîncat. Ne-am săturat cu toții. Chiar și moșu' Vasile. Tata a mîncat și el restul. Tata nu știa povestea. A doua zi a venit mama, a venit salvarea. Uneori ne aducem aminte de mămăliguța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un platou pe care se aflau șase boluri mici cu diferite... sosuri, mâncarea noastră. Întotdeauna, dintre acestea, unul conținea un iaurt special - n-aș putea să-i definesc caracteristicile - foarte plăcut la gust și răcoritor. În mijlocul platoului se găsea un boț de orez alb și, alături, două turte mari - am aflat că se numeau chapata. Aceste turte mie îmi plăceau foarte mult și le lăsam pentru la urmă, ca desert, alături de iaurt. În ce privește conținutul bolurilor, mâncarea indiană era atât de condimentată
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Lipsă pe care memoria încearcă să o suplinească, mestecându-le din când în când, nostalgic. De curând însă, într-o dimineață, am descoperit cu bucurie, ca pe un discret mesaj de încurajare, în săpuniera de pe chiuveta din bucătărie, un proaspăt boț multicolor. * Din „loteria” vechilor fotografii de familie iese la suprafață (noiembrie 1990) una pe care n-am mai văzut-o niciodată. Datează din 1925, după cum precizează, nu una, ci două însemnări, făcute de mâini diferite, cu două feluri de cerneală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
după ce mai crescuse, pe lângă pregătirea lecțiilor, se îngrijea și de frații mai mici ușurând astfel munca mamei, activitate ce o presta cu mult zel și dragoste. „Nel, nel, nel, dragul bădiei Ionel, vino la badea să-ți deie beoață (un boț de mămăliguță învârtită bine prin brânză)” - îi spunea frățiorului mai mic cu doar doi ani, ce a murit la numai 5 anișori. Față de familia domnului învățător Gh. Simionescu a avut o stimă și un respect deosebit. De câte ori venea acasă îi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Ce s-a-ntâmplat? întreabă Daniil speriat. Hachițe de-ale dumneaei, îi răspunde Ștefan cu un zâmbet amar. Bate! Bate! O ia razna! S-a potolit. Îmi știe de frică. A obosit sărăcuța, o căinează cu milă Daniil. Iaca, un boț de carne chinuită, acolo... Nu mai poate... Prea mare-i povara... Te prăpădești de inimă rea. Ștefan reînnoadă firul, cu amară obidă, copleșit de amărăciune: Am vrut să mântui țara de orice asuprire străină. Și, iată, chiar "am mântuit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
văduve, s-au constituit în grupulețe, pe rudenie au adunat disponibilul de cartofi și au plecat cu trenul să facă schimb direct; troc cartofi-contra porumb, pe undeva, prin Moldova, pentru a putea oferi, măcar o dată pe zi, copiilor lor un boț de mămăligă. Deteriorarea raporturilor interumane s-a manifestat prin lansarea oficială a "goanei după vrăjitoare", adică lichidarea familiilor de buni gospodari, calificați "chiaburi", sau țărani mijlocași, cărora li se mai putea pune în cârcă simpatii legionare, liberale sau național-țărăniste. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
din distribuțiile proiectelor care, noapte de noapte, îmi populează stăruitor gândurile de regizor agresat de sine. Am trăit, în acest răstimp, circumstanțe personale ce au făcut din Ada o prezență fremătătoare (provocate de Liviu, de Nicolai, de Elena și de boțul de lumină numit Ana-Adriana). Dincolo de toate acestea, rămâne o anume firidă a ființei mele teatrale, plină de cristale minuțios tăinuite, în care actrița Ada Gârțoman-Suhar își are mica sa proprietate privată. Babakina, Țiganca Ioana, Marieta...Cehov, Alecsandri, Nicolae Breban...Trei
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
arată că, drept urmare a incidentului, „derdicam și măturam prin casă ca o fată mare-, comportament ce-i atrage laude din partea mamei. Capitolul culminează într-un alt scurt monolog, încheiat cu pasajul: „Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cu minte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac așa ca în anul acesta, ca în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ajunsese acasă se rugă de mama lui: ―Mamă, bate-mă, ucide mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine, numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame ! -.Partea a treia reia incursiunea în cugetul scriitorului: ―dar așa, un boț cu ochi ce te găsești, o bucată de humă însuflețită din sat de la noi, și nu te lăsa inima să taci; asurzești lumea cu țărăniile tale! Creangă evoca ținuturile de lângă Humulești și rememorează întâmplările de la școala din Fălticeni, unde a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
prezentarea unor oameni și scene care stărnesc hazul, cum ar fi scena cu dascălii de la Fălticeni care ―dondăneau ca nebunii-, învățând gramatica lui Măcărescu; d) autoironia, adică scriitorul întoarce gluma asupra lui: ―am fost și eu în lumea asta un boț cu ochi-. Limbajul Dintre cuvintele folosite de Creangă, cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldovenesc ămulte sunt regionalisme). Lipsesc aproape complet neologismele. Contribuția lui Creangă la îmbogățirea și mlădierea limbii noastre e una dintre cele mai mari
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și de urmă să nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochiu, numai să nu fie de diochiu! Păsări-Lăți-Lungilă e o altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ș-apoi, chitiși că numai în arc se închina
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
obținea m de pe cele zece prăjini, loc de cultură. Și tot privind, privind satul de acolo unde eram , luat de gânduri, simt că mi se face foame. Scot din traista pe care o aveam la mine bucata de mămăligă și boțul de brânză pus de mama ca să-mi astâmpere foamea atunci când va fi necesar. Mănânc pentru că îmi era foame dar și de plăcerea pe care mi-o dă peisajul și răcoarea momentului, după care mă scol și plec prin pădure. Mă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un om cumsecade, bun. Dacă sub blid va fi o monedă, mirele va fi bogat. Dacă fata găsește sub blid o oglindă, mirele va fi mândru, fudul, dacă găsește un pieptene mirele va fi urât, colțat, dacă va găsi un boț de mămăligă va fi sărac, dacă găsește un dărab de sare va fi aspru, dacă găsește o prună, mirele va fi beutor, dacă găsește un șirag de mărgele acesta va fi muieratic, și tot așa pentru fiecare fată se va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înțeles, dragă prietene de demult, ești mereu în contact cu, azi, venerabila doamnă Cela.... și nu mai știu cum. Sunt convins că și acum e frumoasă și distinsă. Una dintre colegele noastre mai răsărite, deși micuță la trup, ca un boț, dar fâșneață rău, era Maricica (sau poate Viorica) Țăruș. Stătea pe undeva prin mahala. După cum știi, Pungeștiul nostru drag era împărțit, la vremea aceea - bănuiesc că și acum - în trei cartiere, dacă se poate spune așa. Era târgul, cu prăvăliile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
poate?" Nu glumesc, datoria mă obligă să fiu ferm, altfel, unde ajungem? Și o să-l iau ca martor pe reprezentantul armatei. Permiteți-mi să mă prezint singur, domnule locotenent, că delincvenții ăștia n-au catadicsit s-o facă. Comisar Emilian Boț. Încântat. Locotenent Aldan. "Aldan? Sunteți cumva rudă cu generalul Aldan?" E tatăl meu. "Aaa, ce plăcere! Tatăl dumneavoastră e un om cunoscut pentru fermitatea sa, un militar de mare valoare care face cinste țării noastre. Nu mă îndoiesc că are
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
așezate în partea de nord. Comuna Filipeni îngloba, în 1865, satele (le punem în ordinea vechimii lor, după documentele istorice) Filipeni, unde era reședința boierului Rosetti, Fruntești (ambele sate răzășești) , Lunca cu Dobreana, Slobozia, apărut în secolul al XVIIIlea, Valea Boțului (robi țigani eliberați). Satul de reședință al comunei Filipeni este Lunca (satul format din bejenari bucovineni, începând cu 1785), iar confuzia între Lunca și Filipeni vine de acolo că, de regulă, numele satului de reședință d numele comunei. Se aude
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1900, Vol. III, p.360-361 I. Filipeni, comună rurală, județul Bacău, plasa Bistrița de Sus, situată în valea pârâului Dunavățul și a afluentului său, Sălașu Roșu. Se compune din trei cătune: Lunca, reședință; Filipeni - Slobozia, cu secția Filipeni, Pârliturile, Valea Boțului, Fruntești și Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din cătunele: Dobreana, azi Siliștea, Filipeni, Fruntești și Știubiana. Se mărginește la E cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau 435 locuitori. Este o cârciumă. Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de județe. Se folosește impropriu noțiunea de cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de gospodării. La 1874 și până la această dată, Dobreana nu era un cătun; Nu se mai știe c (azi - 1900) era numit Siliștea (loc unde a fost sat)! coala din Lunca n-a fost înființată în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
siliștea din jur, s-au numit răzeși, așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este mult mai bogată în satele foste răzășești, decât în satele de clăcași (Slobozia - Filipeni, Valea Boțului, Lunca, în cazul nostru) sau din moșiile boierești sau mănăstirești. Cele mai vechi denumiri topice pentru satele comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438, în favoarea pisarului Mihail Oțel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste hidronime și toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste drum de cea construită în 1854 și refăcută de preotul Antohi, o sută de ani mai târziu. Schimbarea condițiilor politice și economice se constituie drept cauză în uitarea unor denumiri uzuale. Zeci de ani, locuitorii din Slobozia, Lunca, Valea Boțului au folosit apelativul „La curte”, indicând curtea boierească, sediul administrativ, centrul puterii locale. La Sterian, La Boteanu, La Curtea Vojniței, La Sofița, La Vasilică, La via popii, La iazul popii, La crâșma lui Cojocaru, La moara lui Berbecaru, La Ulmii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]