448 matches
-
pe stomacul gol. STERILITATE Suc de vâsc (de măr sau de păr), din care se iau 25 de picături, dimineața, pe stomacul gol și seara, Înainte de culcare. Tinctura se prepară astfel: se culege vâsc proaspăt, se spală bine, se aruncă bobițele și se presează Într-un storcător de fructe. Sucul proaspăt, de multe ori Înlătură sterilitatea femeii. Ceaiuri din planta cinci degete, boașele popii, gogoșăriță, mătcuță, lumânărică, la care se adaugă rachiu de drojdie. Să se consume sămânță de gândaci de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frasin tânăr și cu vin alb și puțină apă, să fiarbă Înăbușit și să bea dimineața, pe nemâncate, dar și seara, câte o ceașcă. Pentru Înfrântură: piatră vânătă, grăunțe de linte și stafide să Înghită, dimineața și seara, câte 3 bobițe. Pentru chelie: să caute mei curat, să-l râșnescă bine, să-l facă turtișoară, s-o coacă bine, s-o răcească, s-o piseze bine, s-o amestece cu unt proaspăt de vacă și să ungă capul. Pentru rânză (ficat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de vreo treizeci de ani, cu cearcăne mari vineții sub ochii stinși parcă de o suferință atroce. Vru să mulțumească, dar gura îi rămase încleștată și două lacrimi mari se rostogoliră repede pefața-i încă tânără, unindu-se sub bărbie cu bobițele de apă care se scurgeau de pe de pe gluga încă șiroind. Un geamăt surd se auzi ca o înfiorare de sub învelitoa rea cauciucată, un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de ani. Pe atunci așa nășteau majoritatea femeilor. Fetița nu avea nici nume și nici măcar pe cineva care să o ocrotească, care să-i pună măcar biberonul în gură. Din primul moment ne-a impresionat ochișorii ei negri ca două bobițe de piper. Ne-am îndrăgostit de ea de la bun început. Cu toată frumusețea fetiței, dacă nu i-am fi cunoscut originea, nu am fi avut curajul să o înfiem. Părinții ei: două suflete rătăcite care se iubeau, dornice de viață
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
simandicoase, când o observau de la distanță, făceau stânga-mprejur, de teama să nu fie deochiate. Până și persoanele mai puțin panicate, care în momentul întâlnirii aveau totuși tăria să o privească când își despica pupilele și expulza din cele două bobițe negre doi drăcușori invizibili ca două burghie, riscau enorm. Acești drăcușori i se strecurau, nu numai în creier, dar și în toate viscerele corpului bietului ghinionist, după care urmau: dureri de cap, grețuri, vărsături, amețeli, crampe abdominale, ce luau proporții
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
curat (2); dureroasă (2); emoții (2); față (2); lac (2); mama (2); nefericire (2); lui Ovidiu (2); a plînge (2); pur (2); rîs (2); sentiment (2); sinceritate (2); tristă (2); ușurare (2); alb; albastre; alcool; amărăciune; amiază; amor; bate; boală; bobiță; de bucurie; ceartă; cretă; de cristal; cristalin; crocodil; de crocodil; curge; curgînd; cuvînt; degajare; deznădejde disperare; dramă; de dor; durere sau fericire; eliberare; epiforă; esență; fată; femeie plîngînd; de fericire; fierbinte; flegmă; foc; frîntură; glandă; gol; grea; iertare; de iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12); gustos (12); alb (11); boabe (11); mov (8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță de vie (5); bob (4); de poamă (4); Moldova (4); stafide (4); suc (4); bobițe (3); bogăție (3); cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet (2); viu (2); acasă; albastru; amar; aromat; ban
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță de vie (5); bob (4); de poamă (4); Moldova (4); stafide (4); suc (4); bobițe (3); bogăție (3); cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet (2); viu (2); acasă; albastru; amar; aromat; ban; bețiv; bilă; bogat; boltă; brînză; bucurie; bunătate; bunica; căpșune; coajă; cocostîrc; Cotnari; de mîncat; desert; detoxifiere; dietă; distracție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
glasul soțului ei la telefon când îmi spune „Săru’mâna, nașă!”. Cel mai bine descrie situația de atunci, poeta Ana Blandiana, în poezia „Termometru”: “Principalul e să nu ne pierdem mințile”, Auzeam mereu Și-mi imaginam mințile Ca pe niște bobițe de mercur Neastâmpărate, greu de stăpânit Și gata mereu să se piardă” Iar poezia lui Mircea Dinescu „Interviu”, descrie același lucru, în stilul său, pamfletar : “La noi la țară e bine e frumos.. La noi tinda bisericii a fost redată
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
buricul afară au patimă spre boli, iar cei cu buricul dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni de pe cîmp pentru a le răsădi ori a le întrebuința ca să aibă leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o fărămătură de mămăligă, iar la unele, pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ști mai multe despre păianjen, pentru a afla câte piciorușe are (opt), pentru a ne minuna că are chiar tot ce-i trebuie (burtă, gură, ochi, creier), într-un corp nici mai mare, nici mai mic decât, să zicem, o bobiță de coacăză, pentru a descoperi cum funcționează pânza pe care și-o construiește, ce capcană ingenioasă poate fi, unul din mijloacele cele mai eficiente e temnița. Totuși, această nevoie de iubire, această nevoie de afecțiune care se cristalizează în jurul păianjenului
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
am făcut vioară și mi-a plăcut foarte mult. Muream de invidie când eu studiam două ore pentru un pasaj și care îmi ieșea mai bine sau mai puțin bine, și venea un fiu de lăutar, care nici nu "halea bobițe", cum spuneam noi, adică nu știa notele, și asculta din sala vecină ce făceam eu, iar el mi-o trăgea pe vioară ca pe apă. Asta înseamnă talent. Unii îl au, alții nu-l au. Muzica, pe de o parte
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
araci și strugurii, mari și rubinii de copți ce erau, atârnau unul lângă altul. Când am văzut atâta bogăție, m-am săturat de struguri numai privindu-i. Am mâncat un strugurel, am mai ciupit de ici, de colo câte o bobiță și asta a fost tot. Și-mi era ciudă, pentru că îmi pusesem în gând să profit de ocazie și să mănânc mulți, să fac o burtă zdravănă de struguri. Mi se lipeau degetele de la dulceața lor. Apoi Costică ne-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o burtă zdravănă de struguri. Mi se lipeau degetele de la dulceața lor. Apoi Costică ne-a dus la un nuc din mijlocul viei și am desfăcut și mâncat nuci verzi. Din când în când, băgam în gură și câte o bobiță două de poamă. Când ne-am săturat, am adormit la umbra deasă a bătrânului nuc. Mai târziu, cred că era după amiază, mama lui Costică ne-a chemat la masă. Nu pot să uit: ne-a dat mămăligă cu brânză
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
l-am salutat aproape militărește, spunându-i: “E-n regulă, amice!” “De data acesta - mi-am zis - este cel mai adevărat lucru din lume”. Apoi i-am întors spatele și mi-am văzut de țigara care, între timp, se stinsese. Bobița 29 decembrie 1976 Să fiu al dracului dacă n-am dreptate! Adică eu nu sunt tot eu? Și zicând așa, să pornesc la treabă și să nu vă mai fac curioși. Mă aflam în cazanul cu rufe murdare. Poftim. Chiar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și-o fac pe mortu-n popușoi. Tipu' sau cine naiba o fi dă să intre, ba chiar dă de-a binelea, pentru că nu mai deschide ușa și intră cu un picior prin ea. Tac și aștept. Aud: - Unde o fi bobița? Unde-i, c-o înghit pe loc și o scot apoi la primul scaun! “Dă-te dracului, îmi zic, mare câcăcios mai poți fi dacă înghiți și dezghiți bobițe. Dar ce fel de bobițe cauți tu?” Dar parcă am timp
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un picior prin ea. Tac și aștept. Aud: - Unde o fi bobița? Unde-i, c-o înghit pe loc și o scot apoi la primul scaun! “Dă-te dracului, îmi zic, mare câcăcios mai poți fi dacă înghiți și dezghiți bobițe. Dar ce fel de bobițe cauți tu?” Dar parcă am timp să aștept? Tipu' face un viraj pe palux-ul parcă gata pregătit pentru el și se proptește cu ocheanul chiar în cazanul cu rufe. - Aici trebuie să fie, spune
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și aștept. Aud: - Unde o fi bobița? Unde-i, c-o înghit pe loc și o scot apoi la primul scaun! “Dă-te dracului, îmi zic, mare câcăcios mai poți fi dacă înghiți și dezghiți bobițe. Dar ce fel de bobițe cauți tu?” Dar parcă am timp să aștept? Tipu' face un viraj pe palux-ul parcă gata pregătit pentru el și se proptește cu ocheanul chiar în cazanul cu rufe. - Aici trebuie să fie, spune. Și începe să-mi gâdile
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Și începe să-mi gâdile subțuoara stângă. Și pentru că știam că n-am să mă pot abține și-am să izbucnesc în râs, sar din cazan cu un hanorac în mâini, i-l proptesc pe cap și trag fermuarul. - Ce bobiță cați, măi neisprăvitule??! - Păi... să vezi... că nu văd și... - Lasă cleampa și spune repede! - Păi, dom-le, perla de la șiragul Julietei! Îl pliez binișor în două cu un bobârnac la ficat, îi răsucesc un picior în jurul urechii stângi în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
smulse autoritar coada lopețelei din mâna doamnei și bolborosind cu voce scăzută începu să facă niște gesturi stranii, fumul descriind în aer arabescuri albe. Din când în când se oprea și se îndrepta spre vatră, scotea din buzunarele fustelor ei bobițe ca de rășină, le arunca în foc și scuipa de fiecare dată de câte trei ori în flacăra albăstruie ce se ridica. — Doamne ferește, oprește-te, Zamfiro! Am terminat, sărut mâna. Plătește-mă să se împlinească. Marica aprecie că nu are
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răgaz să vină și iarna pe aci. Cafele, narghilele, șerbeturi și dulcețuri fură pe loc aduse. Apoi, chisele de cleștar, a căror transparență lăsa vederii culorile de ambră ale dulceților de caise, rozul șerbeturilor de zmeură și trandafir, precum și întunericul bobițelor mărunte de cireșe negre zaharisite în siropuri parfumate. Înserarea lumina cerul în cele mai nefirești culori, albastru deschis, verde de peruzea, și nori albi cu trupuri de balauri din basme, cu contururi de aur și aramă păzeau spre apus somnul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și a înfipt în el tot ce-i venea la îndemână: bucățele de carne, muște, păr de animale și altele. Privindu-le prin lentilă le vedea de peste o sută de ori mai mari. Era însă extrem de obositor să privești prin bobița miraculoasă ore la rând. La sfârșitul zilei Leeuwenhoek avea dureri de cap și ochi congestionați. Nu o dată a jurat să renunțe la o asemenea ocupație vătămătoare, însă în dimineața următoare o lua de la capăt. Într-o zi a luat o
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
oferind un spectacol foarte amuzant. Deoarece aparatul venise din Leyda, Nollet i-a dat numele de butelie de Leyda sau butelie de condensație. Experimentator de talent, Nollet a inventat electroscopul alcătuit din două fire de in având la capete două bobițe de soc în 1747, apoi electroscopul cu foițe de aur în 1750. În același an a înlocuit apa din butelia de Leyda cu foițe de staniu sau aramă. Tot el a inaugurat la Colegiul Navarra predarea fizicii experimentale (1743), ceea ce
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
întoarsă ce umbră dorește Și cu strugurii vineți și galbeni ce îmflați stau în soare. Vineți cu brumă sunt unii, iar alții cu boabele galbene c-aurul, Fluturii le-nconjoară ca dulci corăbioare de colori și lumini, Iară albine din bobițe crăpate sorb lamura mierei; Iar în mijloc de grădine, într-o luncă de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei. Mare-i, cu zece intrări, la care duc scări înnălțate {EminescuOpIV 180} Și cerdacuri în aer
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alte poame lăsate de Cel de Sus - doar ca aliment „încă din prima parte a preistoriei, adică din epoca pietrei cioplite” - după cum găsim scris în cartea „Podgorii ieșene” despre care am vorbit. Și nici nu bănuiau ce minuni ascund acele bobițe îngrămădite pe ciorchine... În aceeași carte, privitor la începuturile cultivării viței de vie, găsim că: „O perioadă este acceptată de mai toți specialiștii: mileniul al IV-lea î.Hr, iar ca loc de obârșie se acceptă Orientul Apropiat și Mijlociu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]