989 matches
-
romane). De aceea, genurile muzicale și instrumentele de care se vorbește sunt, de cele multe ori, echivalate prin concepte similare din patria autorului. Autorii identifică genuri muzicale precum oda (în caracter epic, eroic), peanul (cântec liric), epoda (descântec) sau "torelli" (bocetul). În schimb, ca datării, vom întâlni instrumente specifice grecilor (liră, kithară, "aulos" - fluier), instrumente romane (mai noi: cornul, tuba, "tibia" - echivalentul latin pentru "aulos"), dar și varietăți cu alte origini (naiul, buciumul). Muzica Evului mediu în spațiul românesc este consemnată
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
care a fost folosită și ca locaș de surghiun pentru dușmanii săi, dar și ca reședință de către acesta în timpul luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu. Numele de Bociulești în tradiția orală ar avea două origini, fie de la bocetele familiilor boierilor trădători ori cârcotași, surghiuniți și decapitați aici, fie de la bocetelor sătenilor ale căror case, cimitir și biserică ar fi fost distruse de viiturile Bistriței (ceea ce dealtfel a și determinat ulterior strămutarea vetrei satului pe terasele superioare ale râului
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
dar și ca reședință de către acesta în timpul luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu. Numele de Bociulești în tradiția orală ar avea două origini, fie de la bocetele familiilor boierilor trădători ori cârcotași, surghiuniți și decapitați aici, fie de la bocetelor sătenilor ale căror case, cimitir și biserică ar fi fost distruse de viiturile Bistriței (ceea ce dealtfel a și determinat ulterior strămutarea vetrei satului pe terasele superioare ale râului). De numele mănăstirii, se leagă și o legendă locală care asociază existența
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
oboselii care - în final - ia forme sălbatice, de o crudă expresivitate: „Puține se schimbă într-adevăr: cele/ mai multe dispar încet/ Nu înainte de-a-și arăta chipul îmbătrânit// Încheieri: lumini gelatinoase și locuri/ pe unde n-o să mai fii -/ un bocet urcând cu cerneluri/ pentru a strica filigranul/ clipa când scrisa devine ilizibilă// Și nu fâșâitul de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce/ a substanței vii». Demonul deconstrucției a pus stăpânire pe spiritul creator. În Interioarele nebune (2002), poetul
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
De regulă, variantele nord-transilvănene ale Mioriței se isprăvesc cu cântecul de jale al fluierului / trâmbiței (“Fluieru și-a fluierá, / Trâmbița și-a trâmbițá”), respectiv bocetul oilor (“ Oile tăte-or zbiera”, “ Oile tăte m-or plînge”). Formula e reluată în ultimele versuri: “Oile cele bălăi / Mândru m-or cânta pe văi; / Oile cele cornute / Mândru m-or cânta pe munte”. Secvența nu a generat niciodată discuții polemice
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
tăte m-or plînge”). Formula e reluată în ultimele versuri: “Oile cele bălăi / Mândru m-or cânta pe văi; / Oile cele cornute / Mândru m-or cânta pe munte”. Secvența nu a generat niciodată discuții polemice, toată lumea fiind de acord că “bocetul oilor poate fi interpretat ca o substituție a bocetelor obișnuite” , a “lamentațiilor rituale”, strict necesare dintr-o perspectivă a tradiției: “Se știe foarte bine că «bocirea» mortului de către mamă sau de către «surorelele din sat» intră sub incidența obligației în satul
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
versuri: “Oile cele bălăi / Mândru m-or cânta pe văi; / Oile cele cornute / Mândru m-or cânta pe munte”. Secvența nu a generat niciodată discuții polemice, toată lumea fiind de acord că “bocetul oilor poate fi interpretat ca o substituție a bocetelor obișnuite” , a “lamentațiilor rituale”, strict necesare dintr-o perspectivă a tradiției: “Se știe foarte bine că «bocirea» mortului de către mamă sau de către «surorelele din sat» intră sub incidența obligației în satul de tip tradițional românesc. Iar în cazul în care
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
întâi George Coșbuc, la începutul secolului al XX-lea, apoi Ovidiu Bârlea ("Colindatul în Transilvania", 1969, p. 279.) , prin anii `60, dar și alți exegeți, au luat în calcul o analiză pornind de la coada textului, fiind de părere că un bocet după fecior s-ar fi transformat în testament și ulterior au fost adăugite diferite pretexte pentru moartea lui. În variantele nord-transilvănene, cel mai uzitat pretext oferit măicuței pentru neîntoarcerea pasotului este că întârzie pe munte cu oile șchioape, iar apoi
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
mai spune că sunt nelumiți, adică neîmpăcați cu lumea, deci fără un destin împlinit: “Numai tu te-ai măritat / Dup-un fecior de-mpărat / Și te-ai dus la casa lui, / În fundu pământului / Unde leac de soare nu-i” - bocet după fată. “Măi frate, la nunta ta / Nu-s feciori să chiotea` / Și nici fete să horea`. / Feciorii-s fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat, / Fată din sat n-ai luat, / Da` din poarta cerului / Pă fata-mpăratului” - "bocet după fecior". Destinul omului este alcătuit din trei momente esențiale: naștera, căsătoria (nunta) și moartea. În concepția populară, dacă moartea survine înaintea nunții, înseamnă că feciorul sau fata rămân "nelumiți". Menirea lor creatoare și integratoare a rămas neîmplinită. Situația e
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
le spui curat / Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la masă n-oi sosi”. Din vastul repertoriu al bocetelor reținem un singur exemplu în acest sens, un fragment dintr-un bocet pentru mireasă: “Numai noi te-om aștepta / Cu cină și cu lumină / Și cu dor de la inimă. / Tot cu cină caldă-n masă / Și cu apă rece-n
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la masă n-oi sosi”. Din vastul repertoriu al bocetelor reținem un singur exemplu în acest sens, un fragment dintr-un bocet pentru mireasă: “Numai noi te-om aștepta / Cu cină și cu lumină / Și cu dor de la inimă. / Tot cu cină caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
Din sângele lui Aiax răsare o floare roșie, care la fel ca în cazul lui Hiacintos, poartă pe frunzele ei o parte din numele eroului, "Ai", litere care sunt de asemenea și o expresie a durerii, a tristeții sau a bocetului (Pausanias 1.35.4). Aiax nu este ars pe rug după obicei, ci așezat într-un coșciug și înmormântat. I se aduceau anual onoruri divine la Salamina. O altă variantă a mitului spune că Aiax a fost incinerat, iar cenușa
Aiax din Salamina () [Corola-website/Science/304956_a_306285]
-
8. Prima compilație de muzică populară albaneză a fost realizată de Pjetër Dungu în 1940. Muzica diferitelor sărbători face și ea parte din patrimoniul folcloric albanez, în special cele din jurul zilei Sfântului Lazăr, de la începutul primăverii. Cântecele de leagăn și bocetele ("vajtim") sunt tipuri importante de cântece populare albaneze, adesea cântate de femei. Filologul german Franz Bopp a demonstrat în 1854 că albaneza este limbă indo-europeană, familie în care ea formează o ramură distinctă al cărei unic membru este. Unii lingviști
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
de scriere cunoscute astăzi.Fenicienii au fost cel de-al doilea popor care a adoptat alfabetul , având numai 22 de consoane, dar nici o vocală. Operele culturale au fost păstrate sub forma unor mituri, epopeei, imnuri, cantece de iubire, elegii, rugaciuni, bocete, satire, proverbe, fabule și ghicitori, precum și texte despre educația antică și povestiri și dialoburi ale căror scop era transmiterea cunoașterii de la o generație la alta. Agricultura dezvoltându-se, crea condiții pentru obținerea unui surplus de hrană, mai mult decât populațiile
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Imperiului Bizantin, cele mai bine cunoscute fiind poveștile asociate cu . Ciclul klephtic a apărut între perioada bizantină târzie și Războiul de Independență. Acesta din urmă, împreună cu cântecele istorice, "paraloghes" (balade), cântecele de dragoste, , cântecele de nuntă, cântecele de exil și bocetele exprimau viața grecilor. Există o unitate între lupta poporului grec pentru libertate, bucuriile și regretele lor și atitudinea lor față de dragoste și față de moarte. Kantádhes-urile (καντάδες 'serenade'; sing.: καντάδα) heptanezane au devenit strămoșul cântecului grec modern, influențându-i dezvoltarea. În
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
de unde? de cine? - Descântec de deochi - de unde? - Strigături de horă - de unde? - Doine, descântece - Izvorul! Să se așeze Creangă după Cantemir, pe cât se poate, cred, încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap[itol], prea amestecat, trebuie scindat, ca și precedentele. Sau, mai bine, rămâne așa cu titlul Traiul țăranului (iar restul în subtitlu), dar se scot din el, pentru a se așeza în alte cap[itole], anumite bucăți, de
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
Statutul social al satului a fost de nobili încă de la începuturi, păstrând acest statut multe veacuri, iar astăzi locuitorii lui sunt foarte înstăriți. Ion Bârlea (1883-1969), preot și culegător de folclor. Vol. Însemnări din bisericile Maramureșului (1909), Balade, colinde și bocete din Maramureș, Cântece poporane din Maramureș (1924).
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
în acel loc al morții care îl reflectă în fel și chip colinzile maramureșene (sau cele transilvănene în general)” . Orice efort de decriptare a mesajelor nu se poate circumscrie decât unor realități de ordin etnografic, în primul rând. Într-un bocet consemnat de folcloristul V.T. Doniga e relatat cazul unui păstor, pe nume Mihai, care a murit în munți - în circumstanțe neprecizate, dar avem toate motivele să credem că a fost vorba de un accident - lăsând în urmă o soție și
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
tiparele autenticului; dorința lui testamentară de-a fi îngropat “în strunga de oi” generează implicit un conflict de interese. O altă speță notabilă este cuprinsă în "Horea lui Ion Berciu" (Amzulescu, 209), care s-a dezvoltat probabil tot dintr-un bocet, reflectând un eveniment real, deja petrecut. Balada a fost culeasă și publicată de folcloristul Tit Bud (1908) și aparține în exclusivitate spațiului și eposului maramureșean. Ideea centrală este aceiași: moartea reală, accidentală, a unui păstor aflat cu oile în munți
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
și arzătoare; [cu un] atac rock pătrunzător; [cu o] cadență feminină; [cu o] intonație șoptitoare. [Interpretarea ei] este lentă dar încăpățânată, având de asemenea impulsurile sale”. Neil McCormick a afirmat că Shakira „are cel puțin patru voci diferite (de la un bocet provenit din adâncul gâtului până la un falset feminin) și le poate alterna cu ușurință, folosind interjecții percutante, ca un ansamblu vocal feminin ce se apropie de orgasm muzical”. "Latin Beat Magazine" consideră că „abilitățile vocale [ale Shakirei] se bazează pe
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun iertare gândului pe creștet. Ca să mă ierți, mă-ndemni, și iar îmi ceri S-adorm în lunca grijilor lumești Eu, bob rămas, ce n-a-ncolțit nici ieri Când așternut-ai brazde-mpărătești. Din foi de multicel își face coajă Mai
Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
nebunie poetică, suprasolicitând, uneori, exotismul ambianței. Atrage atenția diviziunea sarcinilor creatoare ale producției, care ar fi putut servi drept exemplu structurilor noastre cinematografice: dialoguri: Antoine Tudal: supervisor al dialogurilor românești: Radu Beligan. Și, mai elocvent decat orice dialog, un sfașietor bocet hohotit de Maria Tănase, într-una din rarele ei apariții cinematografice. Filmul a reprezentat o lungă scoală de cinema pentru tineri asistenți de regie și imagine, Gheorghe Vitanidis, Dinu Cocea, Iulius Druckman, Nicolae Girardi." (Dicționar de filme românești)
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
aceste zile în Republica Moldova și cutremurul poetic care se cuprinde în această carte. Dacă poezia nu exprimă adevărul, atunci subiectul în sine al discuției asupra acesteia nu există, or poezia Eugeniei Bulat exprimă adevărul. „Acord final” este plânsul Eugeniei Bulat, bocetul ei asupra a tot ce se întâmplă în Basarabia astăzi. Noțiunea de „exil” se suprapune așadar, în cazul poetei Eugeniei Bulat, celei de „exil militant”; în acest sens angajarea și scriitura autoarei celor două volume apărute sub genericul ”Jurnalul unui
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]