640 matches
-
și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o decență a durerii tradusă într-o tăcere a mâhnirii: „despre femei și fete, ele își despletesc părul fără să plângă, nici să bocească zgomotos și păstrează o ținută demnă și cumpătată. Când episcopul sau preotul se pregătește să citească evanghelia deasupra mortului care se află pe năsălie, femeile și fetele tinere vin să îngenunche sub evanghelie până la sfârșitul [cititului]. După ce cei de față
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cei de față sărută pe mort, vin și ele ca să-l sărute și plâng cu respect”32 -, profesioniste ale lamentației - angajate (de familiile avute; la oamenii de jos [observa De la Croix] „femeile sunt datoare să vină cu rudele lor să bocească lângă mort și să-și smulgă părul...” 33, căci bocetul, ca formă a discursului funebru și a dialogului între cei vii și cei morți, ar fi trebuit să exprime o stare sufletească acută), pentru a da expresie durerii generale, Weismantel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
morți, ar fi trebuit să exprime o stare sufletească acută), pentru a da expresie durerii generale, Weismantel a băgat de seamă că aceste bocitoare-și împlineau obligația doar când se simțeau supravegheate: „[...] plătesc femei din afară care sunt datoare să bocească, stând tot timpul lângă mort, și până la groapă și tot timpul cât stă în coșciug în casă ele nu contenesc să plângă când mai e cineva de față. îndată ce nu mai e nimeni lângă ele se așază jos în toată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și călătorilor, cântând mereu din instrumentele pomenite mai sus în jurul năsăliei sau sicriului celui mort. După împlinirea celor trei zile, îl duc la cimitirul de lângă biserică, trăgând clopotele, cu preotul lângă ei, cu mulți bărbați și femei care merg despletite, bocind cu glas tare și smulgându-și părul. După ce l-au băgat pe mort în mormânt - care este o simplă groapă săpată în pământ - și l-au acoperit cu acel pământ, se întorc acasă ...” 45. Să-i fie pomeana...” Voievozii înălțau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi asemuite dovezile durerii pe care femeile o arată la pierderea soților, copiilor, părinților și fraților lor. Unele femei se duc în fiecare zi, altele numai în zi de sărbătoare, la cimitir, unde, șezând sau îngenunchind pe mormântul celui iubit, bocesc atât de sfâșietor, încât într-adevăr îți trezesc mare compasiune”75 se cuvenea să aibă o înfățișare capabilă să asigure eternizarea. Dacă implicarea unor văduve în așezarea unor pietre de mormânt o putem doar bănui (rămânând în limitele firescului)76
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să moară Neculuț), Ilariu Dobridor, Ștefan Bălcești (Îndurare..., îndurare...), Sabina Paulian ș.a. O miniantologie lirică sub genericul „Iarna în poezia oltenească” reunește versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate. Secțiunea de proză - mai extinsă - este alcătuită din schițe și nuvele de Jean Bart (Mărgărint bețivul), I. C. Vissarion (Învietorul de morți, Gura lumii, Baba Maria descântătoarea), Al. C. Calotescu-Neicu (Stejarul lui Maxim Rusul
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
unicul fiu ce-i mai rămăsese, un biet oligofren, placid, împreună cu care striga, într-un halucinant jam-session, obscenități de la balcon. La coadă, bătrâna se rotea pe loc și cânta ceva suprarealist despre Domnul Iisus, blestemând omenirea păcătoasă. După 1990 îl bocea de la geam pe Ceaușescu. Până la urmă, au luat-o din apartament împreună cu fiul ei și i-au dus la azil...) Erau și pensionari scorțoși, demni și aroganți, de o violență sugerând posibili foști torționari. Erau apoi copiii, ajutoare de nădejde
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Emilia Lungu, iar Ieronim G. Barițiu este autorul unor Reminiscențe, dedicate lui Mihai Eminescu. În R. s-a publicat multă poezie, aparținând fie transilvănenilor Andrei Bârseanu, Aurel Ciato, George Simu, Lucreția Suciu-Rudow, V.B. Muntenescu, Petrea de la Cluj (P. Conda), O. Bocea, Viora Magdu, Elena din Ardeal și Emilia Sabo, fie unor autori mai cunoscuți de peste munți, printre care M. Gregoriady de Bonacchi, Gh. Becescu-Silvan, Carol Scrob, Iuliu I. Roșca. Se tipărește și literatură populară, culeasă de Antoniu Popp, se dau anecdote
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
o ajută să se scoale. Mâncau toți, tăcuți și osteniți. Nimeni nu vorbea de casă. Doar oarba sta albă, stafidită și aeriană lângă dărâmături, fără a atinge blidul. Când nepoții terminară de horpăit, încet, cu glas prelung, bătrâna începu a boci. TOPORUL - Ia, cumătră, și neta, că cumătrului îi mai torn o țâră din is’lant. - Tare, hâh ! fac cei doi țărani, zborșindu-se și scuturând din cap. Petrache Curcă, gazda, și Dumitru Răcoare, cu nevasta, cinstesc o coadă nouă din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
într-însul și l-ar c... cânii, blastama Butiloaia, cu totul de altă părere și fără să țină seama că, în situația de față, bătrânul ar putea rămâne indiferent la astfel de imprecații. - Ba, să-l auzi, drăguța mé, cum bocește de frumos ! Stă sara la foc și zice. - O bocește pe Rusoaia cea bătrână cu care s-a avut bine când era flăcău. Nu ea l-a învățat să-și puie piciorul sub trin ca să nu tragă răcutarea și s-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
totul de altă părere și fără să țină seama că, în situația de față, bătrânul ar putea rămâne indiferent la astfel de imprecații. - Ba, să-l auzi, drăguța mé, cum bocește de frumos ! Stă sara la foc și zice. - O bocește pe Rusoaia cea bătrână cu care s-a avut bine când era flăcău. Nu ea l-a învățat să-și puie piciorul sub trin ca să nu tragă răcutarea și s-o lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Nu ea l-a învățat să-și puie piciorul sub trin ca să nu tragă răcutarea și s-o lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia prin șpitale, că are boală lumească și nu se mai vindeca. Și de bocit tot de la ea a învățat, căci Rusoaia, Doamne, frumos mai bocea la mort ! - Nu știu pe cine bocește moșneagul, da știu că zice bine. Șare glas de popă ori macar de dascăl. Am stat ș-am ascultat și mi-am
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca să nu tragă răcutarea și s-o lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia prin șpitale, că are boală lumească și nu se mai vindeca. Și de bocit tot de la ea a învățat, căci Rusoaia, Doamne, frumos mai bocea la mort ! - Nu știu pe cine bocește moșneagul, da știu că zice bine. Șare glas de popă ori macar de dascăl. Am stat ș-am ascultat și mi-am făcut cruce ca de om nebun. - Are multe pe suflet și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia prin șpitale, că are boală lumească și nu se mai vindeca. Și de bocit tot de la ea a învățat, căci Rusoaia, Doamne, frumos mai bocea la mort ! - Nu știu pe cine bocește moșneagul, da știu că zice bine. Șare glas de popă ori macar de dascăl. Am stat ș-am ascultat și mi-am făcut cruce ca de om nebun. - Are multe pe suflet și de aceea îi dă ghes. Pe Vartolomei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cununile lor de nuntă, iar pe cea a soțului ei o pusese În coșciug. Durerea Sourmelinei pricinuită de moartea soțului Întrecea cu mult afecțiunea pe care i-o purtase În timpul vieții. Timp de câte zece ore, două zile la rând, bocise deasupra sicriului gol al lui Jimmy Zizmo, recitând mirologhia. În cel mai pur stil histrionic rural, Sourmelina se dezlănțuise În bocete Însuflețite, În care se lamenta pentru moartea soțului ei și Îl mustra pentru faptul că murise. Când termină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
luase atât de devreme și deplânse soarta fiicei sale nou-născute. ― Tu ești de vină! E numai din vina ta! strigă ea. De ce a trebuit să mori? M-ai lăsat văduvă! Ți-ai lăsat copilul pe drumuri! Își alăpta fetița În timp ce bocea și, din când În când, o ridica În sus, ca să vadă Zizmo și Dumnezeu ce făcuseră. Emigranții mai bătrâni, auzind disperarea Linei, se Întorceau În Grecia copilăriei lor prin amintirile cu Înmormântările propriilor lor bunici sau părinți și toată lumea căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bunica mea când a aflat de dezastru nu poate fi redat În scris. Țipătul a continuat, prelungindu-se parcă la nesfârșit, În timp ce ea Își smulgea părul din cap și-și sfâșia hainele și se arunca la pământ. ― CE-O SĂ MÎNCĂM? boci Desdemona, clătinându-se prin bucătărie. UNDE O SĂ STĂM? Își Întinse brațele, invocându-l pe Dumnezeu, apoi se bătu cu pumnii În piept, și, În cele din urmă, se apucă de mâneca stângă și și-o smulse. ― CE BĂRBAT EȘTI TU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sar printre săbii... Rufus nu vrea să se lase impresionat. Rânjește: — Așa, în curul gol? — Săbii ascuțite, gata să-i străpungă..., murmură Pusio mai mult pentru sine. Mai fornăie de câteva ori zgomotos. Doar nu te-oi pune acum să bocești ca o muiere, se învese lește evreul. Călărețul își trage încă o dată nasul cu putere. — Ne riscăm viața numai din plăcere. Nu pentru câștig sau plată. — Și noi facem la fel, comentează acru Rufus. — Nu te da mare, că nici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
adevărat al principelui! După tresărirea care o scutură pe mama sa, Tiberius Nero își dă seama că săgeata otrăvită și-a atins ținta. Ea nu a fost în stare să-i dăruiască un prunc lui Augustus. Agrippina se pune pe bocit: — Și pe mine mă urăști pentru că sunt născută din cerescul lui sânge... Cei prezenți se foiesc neliniștiți. Nici unul nu are curajul să se uite la cele două femei. Toți stau cu privirile pironite în jos. Nu și Livia. Vorbele Agrippinei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și se așeză lângă mine pe podea și Își puse brațul pe după umerii mei și zise: — Hai, Joe, bătrâne. Scoală-te și să mergem afară să așteptăm ambulanța. Ne-am dus la poartă și eu Încercam să mă opresc din bocit și George Îmi ștergea fața cu batista lui; stăteam cumva mai În spate În timp ce mulțimea ieșea pe poartă, când doi tipi se opriră lângă noi și unul dintre ei număra niște bilete de pariuri și spuse: — Ei, și-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
argintie lucioasă cu o fundă imensă. Arătam ca un curcan garnisit cu folie de aluminiu, gata să fie băgat la cuptor. Ba mai rău, Bennie Trueba y Cela, ghidul care mă jelise cel mai tare, adică acela care mă jelise bocind cel mai sonor, le dăduse celor de la pompe funebre o poză cu mine făcută cu trei ani În urmă În timpul unei călătorii În Bhutan. Arătam În putere și fericită În poza respectivă, dar aveam un păr groaznic - nespălat de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sabie și de foamete, și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor pămîntului. 5. "Căci așa vorbește Domnul: "Să nu intri în nici o casă de jale, să nu plîngi în ea, și nici să nu te bocești cu ei, căci Mi-am luat înapoi de la poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea și îndurarea Mea. 6. Și mari și mici, toți vor muri în țara aceasta, și nu vor fi îngropați: nimeni nu-i va plînge, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ce a făcut Domnul așa acestei cetăți mari?" 9. Și se va răspunde: Pentru că au părăsit legămîntul Domnului, Dumnezeului lor, pentru că s-au închinat înaintea altor dumnezei și le-au slujit!" 10. "Nu plîngeți pe cel mort, și nu vă bociți pentru el, ci plîngeți mai degrabă pe cel ce se duce, care nu se va mai întoarce, și nu-și va mai vedea țara de naștere! 11. Căci așa vorbește Domnul despre Șalum, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
-ți lacrimile din ochi, căci truda îți va fi răsplătită, zice Domnul; ei se vor întoarce iarăși din țara vrăjmașului. 17. Este nădejde pentru urmașii tăi, zice Domnul, copiii tăi se vor întoarce în ținutul lor!" 18. Aud pe Efraim bocindu-se: "M-ai pedepsit, și am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, și mă voi întoarce, căci Tu ești Domnul, Dumnezeul meu! 19. După ce m-am întors, m-am căit; și după ce mi-am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cu privire la Filisteni, înainte ca Faraon să bată Gaza. 2. "Așa vorbește Domnul: "Iată, se ridică niște ape de la miază-noapte, cresc ca un rîu ieșit din matcă; îneacă țara și ce cuprinde ea, cetatea și locuitorii ei. Țipă oamenii, și se bocesc toți locuitorii țării 3. de tropăitul copitelor cailor lui puternici, de uruitul carălor lui și de scîrțîitul roților; părinții nu se mai întorc spre copiii lor, atît le sunt de slăbite mîinile, 4. pentru că vine ziua cînd vor fi nimiciți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]