12,392 matches
-
a satelor cu pămînturile lor cu tot, se petrece de abia în secolul al XIX-lea, ca urmare a tratatului de la Adrianopole (1829), cînd, dispărînd monopolul turcesc asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în Europa și atunci boierii acaparează pămînturi, creindu-și mari latifundii. Indiferent dacă i se acceptă sau nu lui Stahl acest punct de vedere (preluat, repet, de la N. Iorga) rămîne faptul obștiilor devălmașe din enclavele rurale mai izolate, pe care Stahl are meritul extraordinar că le-
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
drag. Mam întâlnit cu profesorul Sandu Iliescu, coleg și prieten din copilărie. Ne-am adus aminte de vremurile când mergeam cu Steaua de Crăciun, cu toate că nu era voie. Sandu mi-a făcut cunoștință cu un om deosebit, descendent din familia boierilor Filipescu de la Zăvideni, invitat la sărbătoarea Amărăștiului. Acesta l-a uimit pe George Călinescu prin cunoștințele sale despre Eminescu, în timpul examenului de Bacalaureat, la liceul Carol I din Craiova (unde am studiat și eu). Căli nescu a întrerupt examenul (era
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
mai află acolo pachetul acela, depus în 1918, la păstare. Gheorghe Boldur Lățescu scrie un editorial în Rl, comparând situația de acum cu aceea din anul 1859. Domniile fanariote îi secătuiseră pe români, totul se prăbușea, când un grup de boieri patrioți l-au ales pe Cuza în ambele Principate, uimind Marile Puteri și declanșând o resurecție a forțelor sociale și economice din țară. L-ar alege românii pe Ghimpu, președintele Moldovei, astăzi, se întreabă Boldur? Între noi fie spus, în locul
Ziare, la zi: Jurnalul aruncă secuii în calea tsunami-ului solar () [Corola-journal/Journalistic/27971_a_29296]
-
fie doar lănțișorul de la gîtul ei („I’d touch her neck so warm and white”), Tennyson al nostru de la Dunăre, Ion Pillat, mergea mult mai departe și profita spontan de le droit de cuissage, încă în uz, parese, pe moșiile boierilor români. Condiția de aristocrat i-a indus lui Pillat un stil de viață care pătrunde pînă la urmă în stofa poeziei. Limbajul epurat și delicatețea aluzivă salvează însă totul. Altă trăsătură neașteptată: poetul și-a purtat la vedere, în mod
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
ortodoxă. Se poate ca parte din rudele ce l-au însoțit pe influentul prelat să fi constituit „ramura orientală” din care s-au tras Cuzeștii moldoveni. Ramura italiană s-a stins încă în secolul al XIX-lea. În Moldova, întâiul boier menționat este Dumitru Cuza (1677-1796), care a avut trei fii: Miron, Teodor și Velișco. Miron a avut, la rându-i, patru copii, între care cel mare, Ioan, a fost tatăl lui Alexandru, viitorul principe al Unirii. Stolnicul Ioan Cuza a
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
unor gânduri prea de tot fanteziste”, prin urmare musafirul nu ar fi spus nimic nici despre Kremlin, nici despre modul în care ar trebui vopsită catedrala „și nicidecum nu avusese de gând să întrebe în care piață, astăzi, sunt decapitați boierii”. Același ziar scria că Marinneti s-ar fi interesat în mod special de prezentul, nu de trecutul rusesc, plimbându-se îndelung pe străzile Moscovei, vizitându-i pe celebrul poet simbolist Veaceslav Ivanov și pe renumitul regizor și teoretician de teatru
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
din Crimeea. Szathmáry a avut o bogată activitate internațională în 1868, societatea fotografică din Hamburg medaliindu-l la secțiunea etnografică de peisaj, pentru albumul „România“. COSTACHE STURDZA-SCHEIANUL, mare logofăt, este cunoscut ca primul mare fotograf amator. A realizat portretele multor boieri, datorită lui cunoaștem astăzi și chipul lui Barbu Lăutaru. LUDWIG ANGERER, ofițer farmacist austriac, a locuit în perioada Războiului Crimeei, în timpul ocupației austriece, la București, unde a executat o serie de fotografii, care sunt, poate, cele mai vechi imagini ale
Agenda2003-7-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280706_a_282035]
-
LUDWIG ANGERER, ofițer farmacist austriac, a locuit în perioada Războiului Crimeei, în timpul ocupației austriece, la București, unde a executat o serie de fotografii, care sunt, poate, cele mai vechi imagini ale Capitalei, ajunse astăzi neprețuite documente iconografice. ALEXANDRU BELLU BELLIO, boier de viță veche, urmaș al lui Ștefan Bellu și a Elizei Știrbei (fiica domnitorului Barbu Știrbei), a realizat imagini pitorești din viața de la țară. Cele mai vechi ateliere fotografice, după datele cunoscute până în prezent, sunt încă din 1843: în București
Agenda2003-7-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280706_a_282035]
-
de pe vremea când stând în culise să-mi vină rândul, sorbeam toate replicile spune: Moșule, jupânul nu ți-a dat lețcaie frântă, Iată, eu îți dau o pungă, scoală moșule și cântă.! De la un țigan pomană? Dec, și totuși pe boier, De-ți da o scârbă de aramă, tu l-ai fi-nălțat în cer. Trăgeam cu coada ochiului în timp ce recitam cu emfază replicile eram pe cai la comisie și nu a fost greu să-mi dau seama că erau toți plăcut
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
interes al cărții, cel puțin la fel de interesant ca paginile despre campaniile împotriva cruciaților din Italia, sau a celor din Persia, India, Africa ș.a. Deși i-a înfrânt pe tătari, voievodul răzvrătit Petru Rareș (a refuzat să plătească tributul), părăsit de boieri, s-a refugiat în Transilvania. Dar, după victoriile lui Suleyman și numirea la tron a fratelui său, Ștefan Lăcustă, normală apare - din punct de vedere turcesc - „întoarcerea” lui Petru Rareș: care, cerând iertare la Istanbul, a fost numit domn a
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
nu bea, ba nu mănâncă... Și când îi vine sau îl apucă, te face analfabet... De-aia spun, mai bine lipsă! Gârlici: E, nu că n-ar avea dreptate, dar... Autor? Reta: Ianache! Gârlici: Aaa!... Mda, da! Ștefan? Reta (convingătoare): Boier din neam în neam! Gârlici (ușor dezamăgit): De! ...și nu prea... Ovreu, cam da... Reta: Ovreu, ovreu, dar el plătea! În plus, o măslină, o alună... Măria (ironică): Și-o fasole cu ciolan, specialitatea casei. Pentru atmosferă... Reta: Fie, dar
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
degrabă superficial și agitat, încercînd să însoțesc încîntarea nostalgică a Liei Manțoc, una dintre cele mai mari scenografe pe care le avem, ea fiind din Caracal și străduindu-se să-mi arate orașul acesta altfel, prin prisma aerului aristocrat al boierilor Romana- țului. Case cu arhitectură elaborată, consistentă, cu ornamentații baroce nu-și lasă frumusețea să dispară complet nici astăzi. Eram în drum spre Craiova, spre Silviu Purcărete și spectacolul lui după A douăsprezecea noapte. Amîndoi lucraseră cu Ștefan Iordache. Semnificativ
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
peuple - au fost multă vreme resemnați, sceptici, chiar indiferenți la inovații care să tulbure echilibrele sociale. A contribuit la această inerție rurală și semiurbană și abolirea tîrzie a robiei boierești. Din rumânie au ieșit abia în sec. XIX datorită cîtorva boieri luminați. Desigur, nu se putea scrie totul într-o lucrare destinată a fi citită cu ușurință (stilul autorului, aproape jurnalistic, confirmă o asemenea ipoteză) de mulți. Dar tema este extrem de importantă și, dacă Lucian Boia are un mare merit este
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
LUXOS îmbrăcat într un fel de costum întreg roșu mulat pe corp, ce recită poezii în piețe. Deci și el un «pantalonar»". ...De aici, vine și depreciativul, pentru "târgoveț șmecher", la români: "PANTALONÁR, pantalonari, s.m. 1. Denumire depreciativă dată de către boierii conservatori în secolul trecut tinerilor progresiști care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. ? (Pop.) Nume depreciativ dat de țărani celor îmbră cați orășenește; spec. orășean, târgoveț. 2. (Rar) Croitor specializat în confecționarea pantalonilor. Pantalon + suf. -ar" cf. Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
au amintit de centenarul Mircea Eliade. Cu toate acestea, putem spune, fără frică de a greși prea mult, astăzi, ca și în primavara anului 1940 când pleca pe ultimul drum, Nae Ionescu fascinează și, poate acesta este motivul pentru care „boierii minții”, neo comisarii culturii române de astăzi, încearcă ocultarea lui. „Ce soartă stranie a avut omul asta extraordinar, care moare neîmplinit, nerealizat, învins și - dacă nu mi-ar fi greu s-o spun - ratat”, nota Mihail Sebastian în jurnalul sau
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
mobilier de epocă, deranjată de patina timpului, cerând să fie recondiționată, să strălucească auriul mai ceva decât va fi fost vreodată. Numai că în locul vreunei doamne de Pompadour și al celor de la Curte câteva țațe își vântură fotele în preajma unor boieri de viță nouă, până mai deunăzi în ițari. Nu le este însă de ajuns. Deși certați cu bucuriile vieții culturale, cu plăcerea de a citi o carte, de a asculta un concert sau viziona o expoziție de artă - înlocuite oricând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
vârstei de aur” devine mult mai complicată. Astfel, în „Epigonii”, sunt exaltați Eliade, Bolliac, Vasile Cârlova, Alexandrescu, Bolintineanu, Andrei Mureșianu și Costache Negruzzi[8], adică aceia care au ilustrat romantismul, mulți dintre ei prin evocarea și invocarea Evului Mediu, cu boieri și țărani supuși, cu domni autoritari și puternici, cu ruine și castele, cu eroi războinici, dăruiți moșiei etc. Până și pe „veselul Alecsandri” îl prețuiește pentru că „din frunze îți doinește” , „cu fluierul îți zice” și „cu basmul povestește”, dar mai
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
atmosfera sa tainică. Nopți argintate de lună, castele boltite (și cu gratii ruginite), aproape în ruină, ferestre cu arcade, mese împărătești, împodobite cu bucate alese și înconjurate de paji, feți-frumoși și crai cu bărbi albe[18], domni cu mitre și boieri sfătoși, curți regești, împărătești ori domnești, cavaleri cu platoșe și zale, domnițe cu veșminte somptuoase se perindă dinaintea noastră majestuos, în „Călin (file de poveste)”, „Luceafărul”, „Mănușa (după Fr. Schiller)” sau „Scrisoarea a IV-a”[19]. Castelul medieval devine un
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
dacice, Eminescu face un transfer de medievalitate, de atmosferă medievală, mitică, precum în „Melancolie”, în „Memento mori” sau în „Gemenii”. Palatul dacic e mai mult gotic, regele are în preajmă „voievozi de țări și de olaturi”, nuntașii sunt voievozi și boieri, iar Sarmizegetusa este de fapt Suceava[20]. Dacia e Moldova medievală, cu voievozi sau cu regi shakespearieni, iar combinația aceasta insolită nu distonează deloc. Alteori, întâmplările se petrec sub bolți de biserici, între făclii de ceară și pe lângă solemne și
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
fapte, o țară, Țara Românească și o lume eroică și creștină de la finele secolului al XIV-lea. Domnul și oastea formează un corp militar și religios care apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern (extraeuropean) îndreptat împotriva
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
pompoase, au alură de simpli țărani, înfrățiți cu doinele și codrii, cu animalele și păsările, cântând din frunză etc. Orașul de demult este, în general, ignorat, fiindcă el este o excepție de la lumea medievală, formată din seniori și vasali, din boieri și țărani, din sate și preoți. Este vorba despre o ordine rurală și cavalerească, pe care orașul avea s-o strice până la urmă, prin plămădirea în el a ideilor de libertate și emancipare, a revoltelor și revoluțiilor. Eminescu evocă și
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de lături/ Caii mândri să și-i joace/ Când încolo, când încoace”; tronul domnului se-nalță pe șapte trepte, este acoperit cu baldachin, coroana domnească este de aur, iar pe umerii suveranului stă o hlamidă cu flori de aur cusute, boierii „șed în blane de samur”, au pieptare cu mâneci de oțel, sunt încălțați cu cizme roșii „împintenate”, au platoșe și cămăși de zale („Dragoș vodă cel bătrân”).[36] Toate acestea exprimă gloria medievală, „epoca de aur” care nu mai este
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
A făcut acest pas important în viață la îndemnul lui Constantin Stere, profesor la Facultatea de Drept din Iași, care i-a ghicit imensul potențial. Cu o bursă asigurată în primii 2 ani de studiu de către Vasile Stroescu (mare filantrop, boier basarabean care a fost primul președinte al Parlamentului României Mari), tânăra a cunoscut la Iași o perioadă de metamorfoză. În acest mediu prielnic intelectualității, Elena a făcut cunoștință cu ideologiile și curentele politice ale vremii, a întâlnit marile personalități ale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
din filmul CARMEN HILDA PETER Pentru rolul CRISTINA din filmul BOX ELENĂ POPA Pentru rolul CRISTIANA din filmul AUTOPORTRETUL UNEI FETE CUMINȚI CEL MAI BUN ACTOR ÎNTR-UN ROL SECUNDAR (ÎNTR-UN FILM DE LUNGMETRAJ FICȚIUNE) ALEXANDRU DABIJA Pentru rolul BOIER IORDACHE CÎNDESCU din filmul AFERIM! IULIAN POSTELNICU Pentru rolul VALI DIMA din filmul UN ETAJ MAI JOS ADRIAN PURCĂRESCU Pentru rolul ADRIAN din filmul COMOARA CUZIN TOMA Pentru rolul TEDY din filmul BUCUREȘTI NONSTOP ANDI VASLUIANU Pentru rolul PETRICĂ din
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo [Corola-blog/BlogPost/98506_a_99798]
-
domnitorii creștini din trecut, de a-i trage la răspundere pe baroni locali răufăcători care vând țară. Așa că și Occidentul este oarecum vinovat de Forma fără Fond din România. De 500 de ani la București se duce o luptă între boieri, domnitori și marile puteri. Isoria e plină de boieri corupți, rebeli și domnitori mai mult sau mai putin patrioți care luptau împotriva lor. Boierii mai mult sau mai putin patrioți își urmăreau interesele și marile puteri atotputernice puneau sau îl
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]