444 matches
-
culturnicii, pe popii ruși, pe uciteli, pe toți „bezculturnîi” etc. Până când domnul Voronin va veni la sentimente mai bune, să-i dăm o temă de rezolvat: Unde se află inscripția lui Alexandru cel Bun de la Cetatea Albă? Au distrus-o boierii români? Până când domnul Voronin află răspunsul corect, noi să ne vedem de ale noastre! 4 ianuarie 2007 Tirania democratică a ștreangului Am fost și sunt de părere că sintagma de esență umanistă „drepturile omului” trebuie, în mod necesar, să fie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și dări. Un alt fiu al lui Ioniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și dări. Un alt fiu al lui Ioniță (Ion) Ruset, a fost Ștefan (1740 - înainte de iulie 1806). Acesta a fost căsătorit cu Maria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a arătat, monopolul asupra desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru cultura națională, a creației populare. Apoi, prin serbările colare, dedicate și unor zile importante, dansurile și cântecele populare, completau, ca program artistic, „ca ingrediente” cuvântările de preaslăvire a unor figuri istorice, ori ale conducătorilor de atunci. Proprietarii de pământ - boierii - au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până atunci la Botoșani, unde avuseseră părinții case. Nu excesiv de sociabil, ci mai degrabă timid, era stingherit de prezența noilor tovarăși, copiii celorlalți săteni, cu atât mai mult cu cât apucăturile lor îi erau străine; în plus, Eminoviceștii se considerau boieri și nici nu le-ar fi convenit această tovărășie. Chiar faptul că nu și-au făcut rude în sat confirmă statutul aparte pe care îl doreau pentru familie căminarul și soția sa. Intrând în relații gospodărești cu unii și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sturza. -Să trăiești, Măria Ta, am venit să mulțumesc pentru boerie, răspunse tata. Prin ce cârciume te-i tăvăli de-acu înainte? îl întrebă Sturza. Și atâta a fost audiența... Se vede că au fost unii, cari după ce i-a boierit, se tăvăleau prin cârciume și necinsteau boieria și vorbele lui Mihail Sturza erau un fel de morală. Când ne-a istorisit-o tata, s-a pus Mihai pe un râs, de nu-l mai puteam opri2. Gheorghe Eminovici n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
umărul barmanului. Privi cu figură de expert sorturile de băuturi scumpe și-și luă avânt, pentru început, cu o cafea lungă. Apoi se decise pentru un coniac, respectând oferta doamnei ministru. Se relaxă privind în jur. Îi plăcea vila asta boierească veche, cu aerul ei rafinat, reflectând epoca interbelică. "Ce casă super, nene! Ăștia d-au făcut-o să vede că erau barosani adevărați, nu făcuți la apelu' bocancilor. Jupâni dă jupâni, frate! Da, da... Nu să mai fac case d-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe care femeia de la catedră o înghiți cu noduri. Nu băuse decât o sticlă de rachiu, cu vărul Vasile, era puțin abțiguit, dar în afara mirosului de băutură ieftină nu deranja cu nimic. Nu toată lumea avea bani. Nu toți se născuseră boieri. Taică-său venea seara acasă beat mort și-i lua la bătaie, copii și nevastă, la grămadă. Nici Grivei, cel răpciugos, nu scăpa de talpa lui înglodată. El nu-și lovise vreodată soția iar pe copii i se rupea inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
et le problème des études comparées” (1943, nr. VI). `mpreună cu M. Regleanu pregătea volume Documentele redeșteptării macedoromâne. A realizat o masivă culegere de documente `n patru volume totaliz`nd peste 1650 p.: Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, 1939, devenind `n 1942 laureat al Academiei cu marele premiu de istorie. Era profesor universitar la Facultatea de Drept. A publicat `n Revista istorică română - „Domnitorul Moldovei”, 1944; „Un document inedit din timpurile lui Ștefan cel Mare 1946
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi [...]. Foicică ș-o lalea, Ursitoarea se-mplinea." "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Sunt adevărate ornamente florale. Majoritatea poemelor au o floare în primul vers: este un titlu, un semn de recunoaștere; așa cum se desemnează o bucată muzicală prin primele note, lăutarului i s-ar putea cere Floare de drobiță sau
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lalea. Apoi aceste flori punctează cursul povestirii, făcând din aceasta un lucru rafinat și înmiresmat, ca o căsuță sau un castel cu fațada împurpurată de flori roșii, violete sau aurii. Sau sunt un fel de înjurături familiare: "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Înjurături agreabile, în armonie cu tonul obișnuit ale acestor povești, în care iubirea are ceva calin, gingaș, mângâietor și copilăros. Acolo unde alții blasfemiază și înjură: "Drăcie! Tunete și sânge! Raiul și Iadul!", lăutarul susură: "foaie verde mintă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și de pomenire. Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari, Curând vă siliți Lucrul de-l porniți, Ca să-mi ridicați, Aici să-mi durați Mănastire naltă Cum n-a mai fost altă, Că v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar în temelii!" Meșterii grăbeau, Sferile-ntindeau, Locul măsurau, Șanțuri largi săpau, Și mereu lucrau, Zidul ridicau, Dar orice lucra Noaptea se surpa! A doua zi
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pierzător de oameni și chinuia pe boieri și multora le-a scos ochii, pe alții i-a dat cu totul morții, pe alții i-a sugrumat în închisori, și alte chinuri deosebite au pătimit amarnic și și-au aflat sfârșitul. Boierii deci, dacă au văzut atâta rău, o mare spaimă i-a cuprins pe toți și au început să fugă în țara Leșească și s-au făcut pribegi...” - și Ștefan Rareș - „Și a început să vorbească cu asprime către oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
putea să o săvârșească, numai o putere domnească. Pentru aceea, de va alege Dumnezeu un domn creștin ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să-i fie întru ajutor. Mănăstirea cea de lemn, ce s-au făcut întâi, să aibă acești boieri a o socoti și a o întări” 38. Dacă biserica ori mănăstirea, ctitorită de defunct, se afla departe de Orașul de Scaun (Mănăstirea Bârnova, evocată mai sus, și isprăvită cu decoruri sobre pe fața de piatră fățuită, în incinta ei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
participarea celor doi „Cantacuzinești cei bătrâni”, Toma și Iordache) tocmai pe el: „Ce cum intrară boierii în casă la vizirul - scrie Ion Neculce -, fiind lucrul tocmit și aședzat cu pariul [Ruset], și întrebă vizirul care este Dabije. Și arătându-l boierii, l-au și îmbrăcat cu caftan de domnie. Iar alți boieri ce trăgé nădejdé domnii au rămas numai cu nădejdea”. Doamna Dafina i-a făcut o fată lui Dabija, pe Maria (dacă Ștefan Meteș are dreptate 258, înseamnă că Dafina
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văzut deja - o probă de inventivitate. Invocând o operație de pretinsă legalitate („au închis și pă Hrizea vistier, punându-i pricină să-i ia seama de visterie, nădăjduind că va găsi bani mâncați ai țării la el. Care, luându-i boierii lui Șărban-Vodă seama, în câtăva vreme, s-au aflat ai Hrizii vistier bani cheltuiți pentru țară tal. 30.000” - Anonimul Bălenilor), nedescurajat de „insuccese”, Șerban Cantacuzino (care, special pentru Hrizea, înființase funcția de mare vornic 347) perseverează în desfășurarea acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
captarea bunăvoinței, domnitorul le întinde mâna inamicilor politici: "Boieri dumneavoastră! Să trăim de acum în pace, iubindu-ne ca niște frați". În final, nu ezită să recurgă la un gest ostentativ, închinându-se și rostind: "Iertați-mă, oameni buni și boieri dumneavoastră". Boierii, pacificați de oratoria lui Alexandru, abandonează orice precauție și merg la ospățul domnesc. Singurii care absentează de la festin sunt mefienții Spancioc și Stroici. Odată adunați la curte, cei 47 de boieri sunt cuceriți, dacă nu de rafinamentul, măcar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nota: Astăzi, ca totdeauna, ei ( adica speculanții frumoaselor principii, care În locul unei legi pentru Întemeierea instrucției generale au urzit o cabalastriga: răspândirea luminii și culturii În masa poporului; În vremea aceasta Însă poporul dacă ar fi Întrebat, le-ar raspunde: boieri dumneavoastră, lumina ca lumina, nu zicem că nu-i bună; dar, până una alta, dați-ne mijloace de hrană, scăpați-ne de briciul administrației. Din perspectivă istorică, educația parinților - ca și educația (poporului) În general - apare necesară, atât pentru creșterea
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
ai memoriei. Prefacerea imobilului în care s-a născut marchează prima criză importantă în viața naratorului. Transformarea casei aici înseamnă însă, practic, adăugarea unui etaj care copiază identic parterul. În altă parte (Caiet pentru...), eroul intra într-un vechi conac boieresc alterat definitiv de stăpânii noului regim. Dintre figurile memorabile, unchiul Petrus, un puști năstrușnic până la bătrânețe reprezintă modelul secret al tânărului. Mama, fragilă, discretă și puternică deopotrivă, prezența clorotica, dar cu atat mai obsesiva, o amintește pe nemuritoarea doamna Compson
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
cînd cu ochiul; știe prea bine că Bîrzoi e un „țopîrlan”, că anturajul ei o vede pe ea însăși așijderea, dar din cînd în cînd mintoasa parvenită vine la rampă și ne face cu ochiul: adică nu-i chiar așa, boieri dumneavoastră. Nu l-am văzut, în schimb, nici o dată pe fostul ștab al județului, azi interminabilă vlădică republicană, să ne facă cu ochiul în timp ce-și joacă, în hidoase sedii și în somptuoase saloane, rolul de fante de Ferentari
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
se provoacă la duel. Pînă la urmă, adversarii renunță la înfruntare din cauza motivației inconsistente. , Motivul șprovocării la duelț - consemnează Negruzzi - a fost o învălmășeală în timpul dansului".4 ,Duelul era la ordinea zilei", scrie Vasile Alecsandri în 1862, observând că tinerii boieri români reveniți din occident ,se băteau șîn duelț pentru motivuri de nimic". La începutul anului 1865, junimiștii P.P. Carp și I. Negruzzi, ambii reveniți la Iași de la studii în Germania, amenință cu provocarea la duel pe oricine contestă achitarea lui
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
a fost cutremur? O aiureală. Da' eu n-am familie, domnule, nu e nimeni prin casă, nu mă poate pune nimeni la punct? Păi numai idei fixe am. Dimineață am vrut neapărat firme de făcut curat în casă. Ne-am boierit, rați ale dracu' de muieri puturoase, nu mai știm să dăm cu cîrpa, ne trebuie firme, alea, alea. Lenea e cît Casa Poporului, ce mai. Fratele din Canada mă învață tîmpeniile astea? De ce nu plec și eu acolo, dacă e
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
genealogie dincolo de secolul XVII; foarte puține familii ca Brâncoveanu, Băleanu, Bălăceanu, îi numeri pe degete. În Dicționarul Marilor Dregători, Nicolae Stoicescu are marele merit de a dovedi, cu documente, că, totuși, și Buzeștii despre care s-a crezut că-s boieri "proaspeți" pe vremea lui Mihai Viteazul, erau descendenți ai unor mari boieri dinainte, dacă nu prin tată, cel puțin prin mamă, ceea ce conta foarte mult; puteai de fapt să iei și numele prin mamă. Printre marile familii găsești unele - ca
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
zis Villara. Nume lipsite de lustrul înșelător al primei actualități, ocupîndu-și stalul discret în confortabilele, în cultură, istorii alternative. Istoria Europei Libere, istoria bijuteriilor de anticariat, Frunzele nu mai sunt aceleași, povestea dinastiei de Florica și a sorbonarzilor bonomi și boierește nelalocul lor. În urma tuturor, două priviri: "Din sihăstrie pînă în moarte nu e de făcut decît un pas. Aud mereu pașii lui Mihai Fărcășanu." Și "Aici e radio "Europa Liberă"! Fără Noel Bernard. O eroare a destinului." Și alte priviri
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]