600 matches
-
Da, așa e. Aveam un coleg, Silviu Pascu, al cărui tată era șeful BOB Midia-Năvodari. M. M.: Cominternist. S. B.: Era fiu de nomenclaturist. El era furier, a stat mai mult prin Comandament. Era protejat. Era la Stația de Radioamplificare... boierie! El avea întotdeauna program separat de noi, că era pilă. M. M.: "Mânuitorul stației", așa îi zicea. S. B.: A venit și a spus: "Băi, dar noi suntem proști? Uite, vezi că se mișcă ăștia. Hai să ieșim să cerem
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
după răscolirea unor vrafuri de documente, inclusiv a unor cutii (scrinurile și cuferele nu mai sînt la modă) cu scrisori! La mijlocul anilor ’60, cînd mi-am început meseria, a fi redactor la o revistă de cultură părea un privilegiu, o „boierie”. O fi fost, poate, pentru unii; pentru mine - sigur - nu. Regimul meu constant a fost de muncitor, cu sarcini mai multe decît alții încă de la angajare. în consecință, am făcut - cum se numea atunci - și „muncă de concepție” și „negreală
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe din două sau trei. Secția critică activizată (ca să nu mai lucrezi tu pe m[anu]s[cri]s[e].). în fond, să uzezi de prerogativa pe care o ai, în limitele echității de care se vorbește. O critică a boieriilor e necesară deoarece prea le duci pe toate în spate la revistă. Sînt cel dintîi de partea ta (moralicește). </citation> (60) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”26 noiembrie 1971”> Dragă Costică, Sînt aproape două luni de cînd nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Da, așa e. Aveam un coleg, Silviu Pascu, al cărui tată era șeful BOB Midia-Năvodari. M. M.: Cominternist. S. B.: Era fiu de nomenclaturist. El era furier, a stat mai mult prin Comandament. Era protejat. Era la Stația de Radioamplificare... boierie! El avea întotdeauna program separat de noi, că era pilă. M. M.: "Mânuitorul stației", așa îi zicea. S. B.: A venit și a spus: "Băi, dar noi suntem proști? Uite, vezi că se mișcă ăștia. Hai să ieșim să cerem
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Mulțimea expresiilor tipice în scrisul lui Creangă zugrăvește o natură rustica și joviala, un stil abundent, folosind formele oralității. MOȘ ION ROATĂ ȘI UNIREA -dramatizare Prof. înv.peșc. Casapu Maria Școala Gimnazială Nr. 1 Cordun Povestitorul: Au chemat la sfat boierii, Pe țăranii mai fruntași Și-au văzut ei cu uimire Ce frumos este la Iași. Cum ajunseră, boierii Au pus mâna de la mână, Mândru i-au ferchezuit Pentru sfat i-au pregătit. Cheburi albe, cușme noi, Cum se poartă pe la
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
a fost decât plata unui tribut. Cu timpul Însă, țările române au intrat În sistemul politic, militar și economic otoman. Turcii s-au amestecat, și din ce În ce mai des, În numirea și Înlăturarea domnilor. S-a ajuns Într-o fază când atât boierii autohtoni, cât și turcii se simțeau Îndreptățiți, În egală măsură, să-i aleagă pe domni. Apoi, lucrurile s-au simplificat: În secolul al XVIII-lea, domnii sunt pur și simplu numiți și revocați de Poartă, ca niște simpli funcționari otomani
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
actele, inclusiv acelea de căsătorie. Este o mică și târzie victorie asupra purtătorului de blazon austriac, al cărui von ar fi rimat, desigur, mai bine cu rangul mărunt, dar, oricum, rang de căminar al lui Eminovici. Poezia a învins, deci, boieria. Sora lui Eminescu (născută în 1852) a locuit o vreme la Suceava; primul ei soț, Ion Drogli, fusese numit, prin Decret kesaro-crăiesc, inspector districtual peste Suceava și Câmpulung. Orașul Suceava începea să aibă o bogată viață muzicală și teatrală despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
2 iunie 1817: „... Aici lumea s-așteaptă la depunerea domnitorilor, deși după tratate urmează ca ei să ocârmuiască încă aproape trei ani. S-ar părea că domnii actuali ar fi învinovățiți că au favorizat venalitatea slujbelor, au prodigat titlurile de boierie și au cruțat prea puțin țările în multe privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit în chip tiranic, dar această învinovățire nu poate fi făcută domnului Moldovei, căruia i s-ar putea reproșa prea multă slăbiciune și nehotărâre
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
manuscriptului, zise atunci boierilor membri ai Adunării de Revizuire: „... Arhonților, spațiul în josul acestei pagini este prea mic pentru a cuprinde toate semnăturile domniilor voastre, binevoiți, deci, a semna pe pagina următoare, pentru ca toate să fie la un loc !” Mitropolitul, episcopii și boierii, nebănuitori, făcură cum li s-a cerut. Dar, o surprindere !, când mai târziu se cercetară textele, se descoperi că aceeași mână care le copiase adăugase, în spațiul rămas liber pe ultima pagină, următoarele linii: „Pe viitorime, orice schimbare Domnul ar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
având de scop să impună mai tare clasa țărănească, aceasta ar putea numai să fie recunoscătoare că a fost scutită de noua taxă prin Rusia. Dar aici nu este chestiune de a se ști dacă un impozit pus pe toți boierii, care nu plătesc nimica pentru moșiile și casele lor, n-ar fi mai drept decât o taxă pe popor; trebuie știut ce se va face pentru ca toate serviciile să funcționeze. Domnul, cu totul devotat Rusiei care a făcut să fie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sunt niște profesori ai liceului... Consulul general al Rusiei comunică Domnului mirarea ce l-a cuprins la auzul acestui fapt și-i pune în curând în vedere că, după Regulament, el trebuie să se abțină de [la] orice conferire de boierie, fără asentimentul celor două Curți. Acea a Rusiei nu aprobă nici măsurile financiare ale Adunării. Mersul ocârmuirii pare, deci, oareșcum oprit și ca paralizat de la început... Era greu de admis ca Domnul, creatură a Rusiei, să fi putut sau măcar să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la Iași; paradoxal, a fost singurul boier care a lăsat amintirea unui comportament boieresc. Statutul social nu se suprapune totdeauna cu calitatea insului, dar Slătineanu s-a comportat toată viața "boierește" prin nobila alcătuire interioară. Toate mărturiile confirmă această fundamentală boierie sufletească. Născut la București, în 1873, a urmat liceul în orașul natal și cursurile universitare la Paris unde a absolvit medicina și științele naturale; dar și alte discipline l-au pasionat, printre acestea psihologia, dreptul, sociologia. A fost colaboratorul celebrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de a se forma, cu ingeniozitate și imaginație, dar și, mai ales, de a înmulți talantul prin împărțirea lui cu aproapele. De altfel, aceasta și este una dintre calitățile esențiale ce revin în descrierea unui alt tip de protagoniști-model: domnii, boierii ori erudiții vremii în ipostaza lor de mecena de dăruitori, către ceilalți, a unor mijloace spirituale esențiale și cu mare lipsă în veac, asemenea cărților. "Iubitoriu de ostenele" precum minunat se autodefinea Teodosie, Mitropolitul Țării Românești, la finalul predosloviei Triodului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
un om încă tânăr (...) se întoarce în Bucovina, de unde era de baștină și, unindu-se cu o rudă, care era și el un om grăbit, dl. Florea Lupu, se puse în fruntea acestei a doua, întemeind așa zisul „partidul democrat”. „Boierii, fură atacați cu înverșunare de foaia de scandal Voința poporului. Împotriva lor se făcu alianță,mai mult sau mai puțin acoperită, cu rutenii, cu evreii, cu cârmuirea... Jos zace poporul, a cărui Voința se tipărește, al cărui nume se speculează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sine stătător sa simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au colonizat de-a lungul acestor hotare pe cei mai buni și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic, monument istoric important clădit în anul 1765 de răzeșul Toader Preda Hagiul din Răpujineț. Satul care era așezat mai jos lângă Nistru, altădată era locuit de răzeși români și stăpânit între timp de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
copiii leneși ai nației lor aspiră la această viață gratuită. Cu privire la boieri, Ürmösy se referă la unele aspecte care țin de viața lor cotidiană, subliniind, În sens peiorativ, diferențele de civilizație ale acestei lumi orientale. Astfel, deși În orașele importante boierii dispun de case mari și frumoase, „dacă te uiți În interiorul acestora, constați că doar puține au mobilier ca al nostru”. În schimb, se menționează ironic, din nici una nu lipsește covorul turcesc, care, În funcție de nevoi, poate servi „și ca față de masă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița). În culori trandafirii sunt proiectați boierii vechi de țară (Boieri și ciocoi), dar și țăranii, zglobii și râzăreți, cărora le cam arde de șotii, atunci când nu se iubesc suav, grațios, ca într-o pastorală. O înduioșătoare, ireală concordie îi ține înfrățiți pe boieri și pe săteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
aceștia „ar vedea cu plăcere țara lor pusă sub protecția colectivă a Marilor Puteri”, o prefigurare avant la lettre a unui moment care va veni un sfert de veac mai târziu. în toamna aceluiași an, constata consulul englez, „aproape toți boierii sunt într-adevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara lor ar putea sa rămână pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Temeri similare împărtășea și ambasadorul englez la Constantinopol, Sir Robert Gordon, contelui Aberdeen
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să hrănească soldați”. Măsurile sanitare erau și ele prilej de abuzuri, autoritățile rusești pătrunzând în case și cercetând pe locuitorii de ambele sexe, procedeu „pe atât de zadarnic pe cât de scandalos”. La 19 octombrie 1829 Blutte sublinia că „aproape toți boierii sunt întradevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara ar putea rămâne pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Aceștia nu aveau încredere nici în independența promisă de generalii ruși, temându-se că aceasta ar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tractările pentru numirea noilor domni, partidele boierești înaintând memorii pentru a-și susține candidații. Favoriții, în Țara Românească erau Barbu Știrbei, fost secretar de stat, caracterizat de Blutte ca „mijlocitor între consuli și cârmuirea locală, ridicat de puțină vreme la boierie”, Grigore Ghica, bogat, deci mai puțin lacom, și ascultat de boieri, precum și fratele său, Alexandru Ghica, mai controversat și agreat de ruși. în Moldova, Mihail Sturdza, născut în Basarabia și considerat de ruși ca o persoană loială, nu avea contracandidați
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae I. Popescu; 2.X.1881, Brădiceni, j. Gorj - 13.VII.1963, Craiova), prozator. Părinții lui A., Maria și Ion Popescu, păstrau tradiția unei boierii mărunte, care în linie paternă urca până la postelnicul Lupu Stolojanu din vremea domnitorului Gheorghe Bibescu. A. urmează școala primară la Brădiceni, gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu și o școală tehnică din București. Va încerca diverse profesii: învățător suplinitor, zugrav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
onestă, cumpătare, inteligență ș( mai presus de toate un devotament nemărginit pentru nație" (Ungureanu, 1988: 57). "Nu toți boierii sunt oameni onești, nici luminați nici distinși (n vreo specialitate; ci tot omul onest cu știință ș( calități a avut cariera Boieriei deschisă" (Heliade Rădulescu, 1859-1869: 55, apud. Ungureanu, 1988: 58). Printre neajunsurile ce le observă la naționalismul secolului al XIX-lea, Rădulescu Motru include și orientarea sa de natură "mecanică", statistică. Pentru apartenența la națiune nu era suficientă limba și localizarea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar fi voit să fie stăpâni pe ei, și să nu aibă nici un stăpân pe capul lor" (Drăghicescu, 1996: 395). Așa cum astăzi nu mai putem avea lideri, fiecare considerându-se "cel mai". Dorința atavică de libertate, observată în fuga pentru boierie în trecut, și asumarea naturală a superiorității asupra oricui sunt prezente constant. Astfel, decât să fie slugă, mai bine românul trăiește în cea mai rea sărăcie. "Integrarea comunitară era supravegheată cu ajutorul unor instituții speciale: "gura satului", "sfatul bătrânilor", "ceata feciorilor
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
destinului, încă mai puțin din cel poetic, și nici nu i se părea ciudat să se lege cu un om întîlnit pe uliță, cum nici lui Lică nu i se părea nici ciudată, nici romantică aventura lui de pieton cu boierii din docar. Unul ca și altul, cînd se gîndeau la acel moment predestinat, erau numai mulțumiți și preocupați de consecințele lui practice." Traseul lui Lică de pînă la întîlnirea cu Ada Razu fusese și unul al adopției, valabil, fără vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]