935 matches
-
judecată". Dacă sfatul domnesc se întrunea într-o formă lărgită care cuprindea toți marii dregători și colaboratorii lor cei mai apropiați se folosea în sec. XVII termenul turcesc "divan" sau "marele divan". Adunarea cu caracter mai larg care cuprindea reprezentanții boierimii și bisericii se numea "sobor". În Moldova, pentru sfatul restrâns s-a folosit numele de "sfat", "sfat de taină", "sfatul cel mai înalt", "sfatul țării" și "singlit", pentru forma lărgită "divan", iar pentru adunarea reprezentanților păturilor privilegiate "sfat de obște
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
de piaștri. În visteria domnului intrau diferitele taxe indirecte, precum cele ale vămilor sau ale ocnelor de sare. Visteria statului era alimentată în principal dintr-un impozit personal achitat de către toți bărbații țării de peste 16 ani, dar era permisă scutirea boierimii și clerului. Abuzurile administrației locale făceau ca până la jumate din populația țării plătitoare de impozite să fie scutită de contribuție. Restul contribuabililor erau siliți să plătească prin intermediul celor mai brutale metode. Singura soluție care se putea întrevedea nu era decât
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
anunța o „mare ușurință” în ceea ce priveau „toate celelalte dări și orânduieli”, măsuri care trebuiau să aducă la „scăparea robiei întru care v-ați aflat până acum”. În lupta pe care urma să o poarte, el avea nevoie de sprijinul boierimii, singura forță politică recunoscută de Imperiul Otoman și de celelalte puteri, capabilă să-i susțină demersurile diplomatice. Tudor a făcut de la început o deosebire între boierii pământeni și aceia care erau susținătorii și beneficiarii regimului fanariot. Cu toate acestea, încă
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
respectiv, momentul apariției regulilor capitalismului. • Odată pornit procesul economic capitalist cu prima sa fază, mercantilismul, apar în societatea românească de atunci și ideile liberale. Însă așezarea pe scena politică a acestora se face prin relație cu puterea deja existentă a boierimii mari. Autorul remarcă împlinirea într-o formă medievală a ideilor liberale străine, mai precis originea fenomenului relațiilor de putere din acea vreme: "ideile liberale străine [...] dau boierimii mici arma de a lupta pentru privilegii, câtă vreme caracteristica unei clase burgheze
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
scena politică a acestora se face prin relație cu puterea deja existentă a boierimii mari. Autorul remarcă împlinirea într-o formă medievală a ideilor liberale străine, mai precis originea fenomenului relațiilor de putere din acea vreme: "ideile liberale străine [...] dau boierimii mici arma de a lupta pentru privilegii, câtă vreme caracteristica unei clase burgheze liberale e năzuința opusă, de a distruge orice privilegiu și a acorda libertatea și egalitatea tuturor, fără nici o deosebire"7. Acesta este un fapt social cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fost cel care a inițiat construirea trotuarelor). Opera legislativă, administrativă, fiscală, sanitară, militară și culturală a lui Pavel Kiselev a fost umbrită de perceperea Regulamentelor Organice drept un instrument al consolidării forțelor conservatoare ale societății românești, în speță a marii boierimi. Marele curent liberal care străbătea Europa și care avea să izbucnească în toată plenitudinea sa în „primăvara popoarelor” din 1848 a ajuns și la București și Iași. Generația pașoptistă a văzut în Rusia și în Regulamentul Organic principalul reazem al
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
era nici vorbă. Se-nțelege că existau familii influente și bogate, cari mănțineau un fel de ereditate de facto a prerogativelor în familie, dar acea ereditate nu exista de jure, precum o știe aceasta orice copil mic. Cauza pentru care boierimea în țările noastre n-au ajuns niciodată la acea formă strictă și [2nestrăbătută]2 [nestrămutată] a instituției din alte țări, au fost vecinica neașezare a lucrurilor de la noi [din] țară, vecinicele schimbări de domnie cari se făceau în urma influențelor polone
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici poate exista. Așadar ținem la dinastie și la Constituție așa cum sânt și fiindcă Constituția e liberală, sîntem și noi liberali. Orice încercare de-a reînvia clasele vechi e astăzi zadarnică dintr-o cauză simplă. Alte împrejurări au dat naștere boierimei vechi, împrejurări cari nu se repetă nicicând de două ori în lume. Dacă România ar avea o epocă mare, atunci ea ar avea și o aristocrație nouă, dar fără o asemenea epocă hotărâtor mare nu se poate aștepta nici reînvierea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
școlii din satul Chircești din 1950-1963-1964, pentru cea dintâi donând teren din curtea casei parohiale. Între anii 1966-1972, preot-paroh a fost Vasile Miclescu, originar din Gugești-Fălciu. Descendent din familia boierilor Miclești, despre care, Nicole Iorga spunea că, făcea parte din “boierimea cea mai îndatinata a țarii”. În anii 1972-1979 parohia a fost suplinita de mai mulți preoți, între care Vasile Florea de la Șerbotești și Constantin Constandache din Iași. În 1979 vine la Chircești preotul Constantin Tomozei din Rusenii-Răzeștii de pe valea Tutovei
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
sprijinul unchiului său omonim, este introdus la Curte, unde ține, în octombrie 1822, un discurs la instalarea noului domn. Devine consilier intim al acestuia, redactându-i cele mai importante cuvântări și ducând greul cancelariei. Indignat de poziția obstrucționistă a marii boierimi, refugiată peste graniță, de unde aștepta izgonirea lui Ioniță Sandu Sturdza, scrie violentul pamflet Strigarea norodului Moldaviii cătră boierii pribegi și cătră mitropolitul, care a avut un ecou deosebit, și contribuie substanțial la redactarea altuia, Scrisoare ce au trimis un boier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
cătră dumnealui logof. Grigoraș Sturza, la Cernăuți. În 1825 alcătuiește urarea de An Nou, citită domnitorului probabil de episcopul Hușilor, și participă la elaborarea proiectului primei constituții românești, zisă a „cărvunarilor”. Spre a evita un conflict cu Rusia, protectoarea marii boierimi, Ioniță Sandu Sturdza îl trimite, în noiembrie 1824, la Constantinopol, ca secretar al capuchehaiei moldovenești și cu misiunea de a-l instrui pe fiul său, nu însă înainte de a-l avansa de la rangul de căminar la cel de comis. Îndepărtat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
universale. Când mecanismul social se învechește, resorturile uzate trebuie schimbate, spre a restabili echilibrul originar. Înlocuirea, inevitabilă, se face prin evoluție, nu prin revoluție. Singura formă de guvernământ pe care T. o aprobă este autocrația luminată. A condamnat vehement marea boierime, în pamflete a căror importanță e amplificată de valoarea lor literară. Tonul este interpelativ, de o amploare necunoscută altor texte similare din epocă. Autorul subordonează toate artificiile retoricii unui patetism de orator înnăscut, a cărui putere de persuasiune este întărită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
tinerețe negustor de pește în zona Galațiului, pe care îl transporta cu măji (maje), niște care mari, trase de patru sau șase boi. De aici și porecla de Petru Măjerul (Măjariul). Petru Rareș a ajuns pe tronul Moldovei cu ajutorul micii boierimi, al târgoveților și al răzeșilor (țărănii liberi), dar și prin voința predecesorului său Ștefăniță Vodă, care, așa cum scria cronicarul Grigore Ureche: „"aflându-se bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârși el, să nu puie pre altul la
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
cârmuirea civilă a provinciei. Harting a contribuit din plin la rusificarea Basarabiei, a redus simțitor numărul autohtonilor în administrația publică și a înlăturat vechile legi și obiceiuri românești. Față de încălcările fățișe ale drepturilor lor, locuitorii Basarabiei și în primul rând boierimea lezată în drepturile sale, prin intermediul mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, s-au plâns țarului, solicitând încetarea abuzurilor. Răspunzând solicitărilor fruntașilor basarabeni, țarul l-a revocat din funcție pe Harting, la începutul anului 1816, promițând prin ukazul din 1 aprilie statornicirea conducerii oblastiei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-l iubiți atât?". E oare așa de greu de deslușit acest lucru? Așa de greu nu, desigur. Totuși, nici așa de ușor, poate... Exodul ieșenilor e lucru vechi, foarte vechi. El începe îndată după Unire cu plecarea înalților demnitari, a boierimei, a oamenilor politici; și continuă fără preget pe seama tuturor categoriilor sociale, profesori, avocați, medici, artiști, funcționari, oameni de litere, oameni de afaceri... Cauzele care determină și întrețin mișcarea aceasta sunt de altfel bine cunoscute. Din ziua în care și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul” din Constantinopol - aflăm dintr-o altă scriere a lui Iorga- primi el însuși o „bală” din Chiperești, trimeasă pentru a arăta destoinicia vasalului. Douăzeci de ani mai târziu, de data asta chiar în Iași, își începea producția o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
-se apoi, în timpul fanarioților, adevăraților fii ai țării. Fără îndoială au existat naturi mai tinere și mai fericite cari s-au asimilat pe deplin solului și rasei, au contractat acel caracter franc, leal, bărbătesc care distingea vechea și viteaza noastră boierime, dar suntem înclinați a crede că aceștia nu erau adevărați greci, ci albaneji sau alt soi de oameni. Astfel Ghiculeștii sunt albaneji, Vasile Lupu, deși zicea "cine pre greci cheamă pre mine cheamă", era asemenea albanez; c-un cuvânt oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deșerte. Daca toate acestea se întîmplau în vremea fanarioților, ce luau țările în arenda pe câțiva ani de zile pentru a le secătui materialmente, a le degrada moralmente, mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea și mitropolitul, cu greu, dar tot puneau un frâu cupidității și corupției fanariote. Dar sub o monarhie occidentală, de la care așteptam îndreptarea, sanificarea moravurilor politice, introducerea unei discuțiuni limpezi, obiective și lipsite de patimă a cestiunilor de interes public, sub
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interes public, sub o domnie occidentală să le vedem toate acestea petrecîndu-se cu un cinism fără asemănare pe pământ, fără asemănare în republicele Americei de Sud chiar, o spunem drept, nu ne-am fi așteptat. Cu durere constatăm că acea boierime mult calomniată constituia, până și sub vitreaga arendășie a fanarioților, un control mai serios al intereselor publice decât cel de astăzi. Nu mai vorbim de popor. Glasul lui e nimicit prin falsificarea sistematică a regimului parlamentar, pe el îl bântuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deșerte. Daca toate acestea se întîmplau în vremea fanarioților, ce luau țările în arenda pe câțiva ani de zile pentru a le secătui materialmente, a le degrada moralmente, mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea și mitropolitul, cu greu, dar tot puneau un frâu cupidității și corupției fanariote. Dar sub o monarhie occidentală, de la care așteptam îndreptarea, sanificarea moravurilor politice, introducerea unei discuțiuni limpezi, obiective și lipsite de patimă a cestiunilor de interes public, sub
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interes public, sub o domnie occidentală să le vedem toate acestea petrecîndu-se cu un cinism fără asemănare pe pământ, fără asemănare în republicele Americei de Sud chiar, o spunem drept, nu ne-am fi așteptat. Cu durere constatăm că acea boierime mult calomniată constituia, până și sub vitreaga arendășie a fanarioților, un control mai serios al intereselor publice decât cel de astăzi. Nu mai vorbim de popor. Glasul lui e nimicit prin falsificarea sistematică a regimului parlamentar, pe el îl bântuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-nvățat ceva e suspect în ochii coreligionarilor săi politici; dar cu cât va ști mai puțin, cu cât va avea mai puțin, cu atât mai mare patriot este, încît ultima espresie a celui mai înalt patriotism e Serurie de ex. Boierimea spontanee a mii de Serurii și Pătărlăgeni înmulțește clasa consumătoare, însutește apetiturile oricărui membru al marelui partid, iată dar secretul sporirii cu asupra de măsură a importului de articole de lux. E dovedit asemenea că școalele rurale scad. În patru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate cazurile e o probă mai mult în contra roșiilor, și învățați mai bine carte, citiți hrisoave și cronici, ca să vedeți de când a încetat în România până și putința unei reacțiuni. Ea a încetat cu dinastiile române, cu drepturile politice ale boierimii vechi. Ceea ce-i mai rămăsese acesteia nu erau privilegii adevărat nobilitare, nu era dreptul d-a se acoperi înaintea capului statului și a-i spune "cu paharul îndesește, dar cu birul mai rărește", ci erau niște biete drepturi private, fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și un aspect literar anumit”(Prelegerea a V-a). Firește, criteriul personalităților proeminente nu e unilateral. În fapt, I. nu omite condițiile sociale determinante. În „epoca Conachi”, care coincide cu „ultimele zile ale vechiului regim”, se manifestă scriitori din rândurile boierimii - Alecu Beldiman, Văcăreștii și alții -, poezia lor, dominant erotică, traducând psihologia clasei. Spre sfârșitul epocii, sub influența iluminismului, la unii se înregistrează tendințe de aspect cultural-patriotic. „Epoca lui Alecsandri” acoperă o jumătate de veac (1830-1880). Într-o primă etapă, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
precis spus o parte din boierii care alcătuiau Sfatul Domnesc, în dorința lor de a păstra privilegiile obținute până atunci și de a câștiga noi danii și privilegii își legau soarta de unul dintre domni sau pretendenți. Ei nu reprezentau boierimea în general, numărul lor era restrâns, de obicei la cei din Sfatul Domnesc. Pricepuți în treburile statului ei erau utili domniei prin cunoștințele lor și uneori prin relațiile personale pe care le stabiliseră cu nobili de peste hotare. De aceea, fiecare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]