688 matches
-
română, în vreme de iarnă, a fost dată cu chirie lui Warszawsky, pe cale administrativă, de cătră d. Simion Mihălescu, actual senator liberal-național. Românii cu carele și vitele lor, luați de beilic și de zor din vatră, au fost duși sub boldul suliții căzăcești până la poalele Balcanilor. Unii au pierit, și câți au rămas s-au întors la vatra lor ca vai de ei, fără car, fără vite și fără putință sau speranță de vro îndreptare a soartii lor. Toate aceste jertfe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceva repede pe ecran. Search. 1 match found out of 1. Maria a venit lângă noi, urmată de tânărul Lupu. Enter. Ecranul a pâlpâit puțin, apoi s-a înnegrit în mijloc. Un text de patru rânduri, nesemnat, transcris neobișnuit, cu bold. Numai începătorii îngroașă scrisul, să se vadă mai bine pe computer. „Citește cu voce tare.“ Cutremurul din 10 noiembrie 2005. După unele surse Economice, care doresc să-și păstreze anonimatul, pe data de 10 noiembrie 2005, la orele 23.25
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
funcționarea“ principiului egalității în drepturi a tuturor statelor în fața legii internaționale. Datorită cererii lui Titulescu, Franța s-a angajat ca, în momentul semnării Pactului celor Patru, să comunice printr-o notă statelor membre ale Micii Înțelegeri cât și 39 Em . Bold, I. Ciupercă, op. cit., p. 90-91. 40 35 Italiei, Germaniei și Marii Britanii faptul că nu va accepta modificarea articolului 19 din Pactul Societății Națiunilor cu privire la revizuirea teritorială. Și Marea Britanie și-a schimbat poziția față de acest document datorită criticii opoziției parlamentare și
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
noștri Franța, Cehoslovacia și Turcia, este cel mai bun mijloc de a permite tratatelor noastre de alianță existente să-și dea plina lor eficacitate”87. Titulescu și strategia păcii, (coord. Gheorghe Buzatu), Iași, Editura Junimea, 1982, p. 289. 86 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 1940 ). Din istoria relațiilor internaționale, Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
La fel nici România n-ar fi putut să ajute Uniunea Sovietică luptând impotriva Poloniei 90. Acest articol făcea referire la sincronizarea prevederilor tratatului cu acțiunile Franței. România dorea să aibă garanția Franței, în cazul în care prevederile 90 Em. Bold, I. Ciupercă, Europa în derivă (1918-1940 ). Din istoria relațiilor internaționale , p. 140. 66 61 tratatului ar fi fost puse în aplicare 91. Constatăm faptul că diplomatul român a rămas fidel sistemului de securitate colectivă promovat de Franța, în care Polonia
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
3 se prevedea faptul că “Guvernul U.R.S.S. recunoaște că, în virtutea diferitelor sale obligații de asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului regal al României, la fel 93 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași , Casa Editorială Demiurg, 2001 ,p.140. 94 Marius Hriscu , Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă , în “Buletinul Științific al Universității“Mihail Kogălniceanu “, nr. 17, Iași, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul potrivit “ pentru efectuarea schimbării respective . Cei doi au profitat și de faptul 100 Em. Bold, I. Ciupercă, op. cit., p. 139. 66 63 că în momentul demiterii , Titulescu nu se afla în țară 101 . Înlăturarea acestuia din funcția de ministru de externe al României a reprezentat o grea lovitură dată diplomației românești și internaționale deoarece se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
nu mai putea fi semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aducem ca argument în sprijinul afirmației de mai sus declarația lui Litvinov, din luna septembrie 1935: „Ceea ce vreți dv. este un pact leonin. Împotriva Japoniei nu vă bateți. De altfel ce 105 Em. Bold, I. Ciupercă , op. cit., p. 140. 70 67 ați putea contra Japoniei? Deci dacă Germania vrea să ne atace, voi vreți să fiți alături de noi. Dar Germania nu poate ajunge în Rusia fără a zdrobi România. Așadar tot nouă ne revine
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
declarația lui Litvinov făcută lui Titulescu la Talloires tot în anul 1937: „Vrem ca potențialul pe care îl reprezintă Basarabia să devină rus și nu german. De aceea țin să vă comunic că vom încerca să reluăm 108 Apud Emilian Bold, Ilie Seftiuc, op.cit., p.190. 72 69 Basarabia prin toate mijloacele juridice și militare care ne vor fi posibile” 109. Activitatea diplomatică titulesciană desfășurată între anii 1932 și 1936 a fost criticată de o serie de personalități românești cum ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Iași, Editura Institutul European, 1999. 2. Barbul Gh., Solacolu I., Schimbarea alianțelor României. De la Titulescu la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
3 se prevedea faptul că “Guvernul U.R.S.S. recunoaște că, în virtutea diferitelor sale obligații de asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului regal al României, la fel 93 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași , Casa Editorială Demiurg, 2001 ,p.140. 94 Marius Hriscu , Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă , în “Buletinul Științific al Universității“Mihail Kogălniceanu “, nr. 17, Iași, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul potrivit “ pentru efectuarea schimbării respective . Cei doi au profitat și de faptul 100 Em. Bold, I. Ciupercă, op. cit., p. 139. 66 63 că în momentul demiterii , Titulescu nu se afla în țară 101 . Înlăturarea acestuia din funcția de ministru de externe al României a reprezentat o grea lovitură dată diplomației românești și internaționale deoarece se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
nu mai putea fi semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aducem ca argument în sprijinul afirmației de mai sus declarația lui Litvinov, din luna septembrie 1935: „Ceea ce vreți dv. este un pact leonin. Împotriva Japoniei nu vă bateți. De altfel ce 105 Em. Bold, I. Ciupercă , op. cit., p. 140. 70 67 ați putea contra Japoniei? Deci dacă Germania vrea să ne atace, voi vreți să fiți alături de noi. Dar Germania nu poate ajunge în Rusia fără a zdrobi România. Așadar tot nouă ne revine
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
declarația lui Litvinov făcută lui Titulescu la Talloires tot în anul 1937: „Vrem ca potențialul pe care îl reprezintă Basarabia să devină rus și nu german. De aceea țin să vă comunic că vom încerca să reluăm 108 Apud Emilian Bold, Ilie Seftiuc, op.cit., p.190. 72 69 Basarabia prin toate mijloacele juridice și militare care ne vor fi posibile” 109. Activitatea diplomatică titulesciană desfășurată între anii 1932 și 1936 a fost criticată de o serie de personalități românești cum ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Iași, Editura Institutul European, 1999. 2. Barbul Gh., Solacolu I., Schimbarea alianțelor României. De la Titulescu la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
pe care o avansează Aaron. Potrivit acesteia, "sistema reprezentativă, după care cetățenii iau parte mijlocită sau nemijlocită la treburile și interesele publice, este un izvor neprețuit de patriotism; și toate instituțiile care întemeiază slobozenia civilă a fiecărui cetățean, sunt un bold însuflețitor pentru duhul patriotic" (p. 48). Implicându-i pe cetățeni în viața publică, făcându-i parte constitutivă a corpului politic, statul republican își formează indivizi "gata a face orice jertfă" (p. 51). Asemenea cetățeni, pătrunși de un nobil patriotism, dau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau. de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiunile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate. Până acum partidul liberal n-a dat masei poporului decât vorbe deșarte ca instituțiuni și spectacolul depravațiunii moravurilor ca bold de caracter național, și toată doctrina sa politică este să trateze pe poporul românesc ca pe un venetic, fără tradițiuni și fără istorie, proclamând că toate printr-însul s-au făcut câte s-a făcut; pentru că dânsul este la putere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cea mai bună producție TV (categoria Best Drama) a fost câștigat de două soap operas (vezi SOAP OPERA) create de CBS sub frumoasele nume de The Young and the Restless în 1975, 1983, 1985, 1993, 2004, 2007, și de The Bold and the Beautiful în 2010 (vezi YOUNG AND THE RESTLESS, THE). ERDRICH, LOUISE (1954 ) Reprezentantă de marcă al celui de-al doilea val al așa-numitei Native American Renaissance (vezi), Erdrich, la fel ca alți scriitori ai diferitelor valuri ale
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acest gen de serial. Formula fiind de succes, CBS-ul a aplicat rețeta sa, pornind chiar de la titlu, producând în serie (cel mai bun exemplu de mass- produced, assembly-line culture, pe scurt, mass culture) un alt blockbuster soap opera, The Bold and the Beautiful, în care au fost transferate chiar personaje din The Young and the Restless (de ex., Sheila Carter). Este interesant de văzut cum formula s-a bucurat de succes și la premiile Emmy, unde produsul mai vechi, The
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]