335 matches
-
biserica este decorată cu un brâu median de cărămizi în "dinți de ferăstrău", iar sub streașină se află un rând de ocnițe. Ferestrele se termină la partea superioadă în acoladă, fiind încadrate de baghete încrucișate. Biserica are un altar dreptunghiular boltit în semicilindru, cu absida la est, și abside laterale operate în grosimea zidului, precum și o turlă deasupra naosului. Ea este considerată una dintre primele biserici din secolul al XVII-lea cu turnul-clopotniță înălțat deasupra exonartexului. În interior, lăcașul de cult
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru contraforturi și un
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor închis (exonartex), cu trei ferestre mari în stil gotic spre vest. Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele ale pridvorului și tot în stil gotic. Exonartexul este boltit „en berceau”. El este separat de pronaos printr-un zid în care se află un portal cu cu muluri în retragere, terminat în arc frânt, și încadrat de un cadru dreptunghiular, cu baghete încrucișate. Pronaosul are la partea superioară o
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin turla cilindrică. Absidele laterale sunt boltite în sfert de sferă, iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în cursul timpului
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin turla cilindrică. Absidele laterale sunt boltite în sfert de sferă, iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în cursul timpului, din diferite materiale. Inventarul din anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit de naos printr-un perete plin în care s-au tăiat deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
sfârșitul secolului al XVI-lea, fie la începutul celui următor; inscripția latină a clopotului mic, păstrată fragmentar, constituie, în acest caz, un element de posdatare: „Căraci Deo Gloria ...anno 161(?). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, boltită în trunchi de con; naosul spațios prezintă o boltire în semicilindru. Deasupra pronaosului tăvănit se înalță un turn robust, cu foișor îngust și o fleșă de o accentuată verticalitate, adosat în 1833, deodată cu cele două pridvoare deschise, corespunzătoare laturilor
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
aeriană în care toate picioarele se află deasupra solului (deși există și excepții ). Acest lucru este în contrast cu mersul, în care un picior este mereu în contact cu solul, picioarele sunt ținute cel mai adesea drepte, iar Centrul de masă este boltit peste piciorul în repaus sau ale picioarelor animalelor în modul de pendul inversat. O trăsătură specifică a unui corp în alergare din punct de vedere al mecanicii masă-resort este faptul că schimbările în energia cinetică și potențială în cadrul unui pas
Alergare () [Corola-website/Science/320219_a_321548]
-
un zid din cărămidă. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete care are o deschizătură mediană prevăzută cu două uși. Această încăpere este luminată prin două ferestre mici de forma unor nișe dreptunghiulare, amplasate în peretele vestic. Pridvorul este boltit "en berceau". În grosimea zidului despărțitor dinspre răsărit se află o galerie prin care se pătrunde în turnul-clopotniță pe o scară abruptă de piatră. Clopotnița are formă de prismă și este așezată pe două baze pătrate. Preotul N. Gh. Ștefănescu
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
este tricompartimentată. Ca o particularitate, are spre vest un turn clopotniță, alipit pronaosului, dar fără a comunica cu acesta. Turnul are un plan pătrat, este etajat, iar intrarea se face pe latura vestică. Pronaosul bisericuței are un plan dreptunghiular. Este boltit semicilindric, iar accesul este prevăzut pe latura de sud. Trecerea spre naos se face prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi de zidărie cu baza pătrată, iar între aceștia și pereți se află un parapet de zidărie cu grosimea egală
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
prin pictarea bisericii de către meșterii menționați în chenarul din naos, aflat deasupra ușii de intrare: Preda, Nicolae și Efrem. Biserica bolniței este lipsită de pronaos, având altar, naos și pridvor. Altarul este semicircular în interior și pentagonal în exterior. Este boltit cu o concă. Pe cele două laturi de nord și de sud se află proscomidiarul, respectiv, diaconiconul. Naosul este în formă de patrulater, având în colțuri pilaștri cu baza pătratăa pe care se sprijină cele patru arcuri dublouri care susțin
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
a fost fortificată. În anul 1506, absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal și sprijinit cu contraforți și boltit în rețea. Cu același prilej a fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru etaje iar în vest a fost ridicat un turn adosat fațadei. Conform registrului parohiei evanghelice din anul 1506 se păstrează un înscris în care se
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
s-au consemnat până acum numai trei compartimente de plan, plus altarul (la Egorov), ele sunt în total patru compartimente de plan. Care sunt ele? Dacă reluăm descrierea bolților, realizată încă de preotul Ioan Egorov, remarcăm următoarele: "Tavanul bisericii este boltit (în semicilindru) și dacă în primul compartiment (începând cu ușă) și în al treilea semicilindru este pe lungime, într-al doilea este pe transversala edificiului. Caracteristicile relatate se păstrează și după ultima reparație. Comparând-o cu bisericile moldovenești, bolta în
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
păstorit preotul Rogozan Eugen după care între anii 1989-1991 a urmat preotul Ștescu Gligore. Între anii 1991- 1992 a păstorit preotul Herdea Traian. între 1992 -2011 preotul Sîmpelean Dănuț, fiu al satului, din 2011-prezent pr. Văcariu Nicolae Marian. Pictură de pe bolti și de pe pereții laterali este foarte veche având o valoare artistică foarte mare. În anul 1862 naosul bisericii a fost mărit cu 3 metri și pronaosul cu 1 metru. Partea prelungită a bisericii a fost pictată în anul 1890 de către
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
Biserică are hramul „Înălțarea Domnului” și se află pe lista monumentelor istorice 2010 cu . Biserică a fost construită de Nicolai Rar la 1765; este constituită din bârne de stejar ce sunt dispuse longitudinal și blăni din lemn de brad pentru bolti și tavanul pronaosului. Pictură interioară datează de la 1774 și a fost realizată de Simion Silaghi-Sălăjeanu. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu chipurile reprezentate în bust ale proorocilor, destul de bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele boltii semicilindrice, în ordinea indicată de Erminii, scene din viața și patimile Mântuitorului, bine structurate compozițional, cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările cu caracter pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeana. Cea
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
pe o ușă aflată pe peretele vestic al pridvorului, care are aspectul unui portal de factură gotică. Ea are un cadru de trei nervuri de piatră, încheiate în arc frânt, înscris într-un cadru dreptunghiular tot de piatră. Pronaosul este boltit formând o calotă sferică susținută de opt pandantivi. Pe pereții pronaosului se află patru ferestre de dimensiuni mari (două pe peretele nordic și alte două pe peretele sudic), realizate în stil gotic (cu chenare în arc frânt și având rozete
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
de 6-7 m, coridoare și alte camere mai mici. În partea de nord-vest este o fântână interioară cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și două pivnițe din piatră și cărămidă, cu bolti sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
Biserica Reformată-Calvină Sântămăria-Orlea, odinioară catolică, se numără printre cele mai vechi biserici din spațiul românesc, fiind ridicată către sfârșitul secolului al XIII-lea. Alcătuită dintr-o navă tăvănită, din turn pe fațada de vest și un altar dreptunghiular boltit în cruce pe ogive, prezintă forme arhitectonice specifice tranziției de la romanic la goticul timpuriu. În interior se află un valoros ansamblu de pictură murală. Biserica este clasată pe lista monumentelor istorice din județul Hunedoara cu . La sud de orașul Hațeg
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
romanic. În partea ei apuseană se află o tribună, adosată după 1447, așezată pe stâlpi de zid octogonali și separată de corpul clopotnișei. Spre răsărit, compoziția arhitectonică a monumentului cuprinde și un altar rectangular (6,24 x 6,40 m), boltit în cruce pe ogive, cu nervuri masive care se reazemă pe console cu un decor înflorat. Turnul pătrat, cu cinci niveluri, este prevăzut la parter cu un portal de tip romanic, cu o bogată decorație sculptată. La primul etaj, prezența
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
și dintr-o piramidă prelungită. Privită în ansamblu, biserica prezintă caracteristicile fazei de trecere de la romanic la gotic, fază care, în arhitectura transilvăneană, s-a consumat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Prin altarul dreptunghiular boltit în cruce pe ogive și prin fereastra circulară polilobă de pe latura sudică a altarului, ctitoria se înscrie în numeroasa familie a monumentelor derivate stilistic din formele goticului timpuriu (așa-numitul „gotic burgund”), răspândit în întreaga Europă de călugării ordinului cistercian
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
renunțându-se la obișnuita divizare în naos, pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile din bisericile occidentale. Deasupra pridvorului, este amenajat cafasul, susținut de doi piloni
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
împodobit cu o pictură ale cărei influențe vin din Renania sau are caracteristici flamande. Sala bisericii este lungă și îngustă și a fost prevăzută cu un tavan plat. Pe peretele nordic al corului se face intrarea în sacristie, corul fiind boltit cu nervuri datate în prima perioadă de existență a edificiului. Consolele sculptate ale corului cu măști, viță de vie și figuri fantastice sunt susținute de un șir de colonete alipite pereților corului. Odinioară biserica a fost pictată, însă în urma schimbărilor
Biserica fortificată din Băgaciu () [Corola-website/Science/326921_a_328250]
-
două turnuri principale. Pentru construirea acestora s-au impus modificări de structură cum ar fi la nava centrală care inițial era acoperită cu un tavan, ulterior devenind boltită în leagăn și micșorată prin ridicarea turnului clopotniță. Traveele laterale au fost boltite asemenea navei centrale și arcadele rămase au fost transformate în arc frânt. Traveele laterale aveau fiecare câte un portal, cel sudic având elemente romanice originale. Aspectul inițial al bisericii în portalul vestic nu s-a mai păstrat din cauza ridicării clopotniței
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
deasupra corului fiind mai scund și cu aspect mai greoi. Cele două turnuri comunică prin intermediul podului bisericii. În secolul al XVI-lea de peretele nordic al corului s-a alipit o sacristie, care în secolul al XVIII-lea a fost boltită în stil baroc. Corul a fost pictat de trei ori înainte de Reforma religioasă iar la degajarea din 1911 nu a fost recuperată nicio scenă completă. Decorul spațiului este întregit de un tabernacul încastrat. La fel ca majoritatea bisericilor fortificate din
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]