1,819 matches
-
eliberarea ultimului oraș dinspre răsărit, Cetatea Albă, ne sugerează unioniștii dinspre Răsărit. Și mai sunt opinii, chiar dintre cele mai natoiste, conform cărora ar trebui să facem „sărbătoare de armată” la data admiterii în Alianță. Of!!! Minunat proverb românesc: „câte bordeie, atâtea obiceie!” Argumente sincere Armata nu este instituție. Instituții sunt ministerele, consiliile, agențiile, guvernele sau președințiile. Armata este ființă. Este Ființă Națională, fondatoare de Țară, este Trup Viu din trupul poporului, este Conștiință din Conștiința Națiunii. Ea respiră, suferă, se
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
fluier nu-i. Apă, n-ai putea să-mi spui? Aer, ce-ai jucat sub strună, oare ce-o fi vrând să-mi spună înșoptind șoapta-n ghioc, când a noapte, când a foc? Limpezit de lut mă scutur la bordeiul spart de flutur: Cine cheamă cling, cling, cling când tăceri se sparg și ning? Taci! Sub spuza de răspuns jarul știe și-i de-ajuns. GLASTRĂ SCUMPĂ DE CRISTAL Toate cuvintele sună la fel, cum norii nu pot fi decât
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în gospodăria agricolă colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns într-un bordei la lotul nostru de vie situat la 4 kilometri de comună, o perioadă îndelungată. Acasă mergea numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
păzeam împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani pe atunci, lotul nostru de vie de jumătate de hectar, ca și pe cel al bunicilor materni, care aveau un hectar, la cincizeci de metri distanță de al nostru. Dormeam în bordeiul construit din bârne de salcâm, acoperit cu paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic, peste care era așternută o saltea umplută cu paie de grâu și un preș din lână țesut
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
le turna vinul din cofăiele. Iată, de pildă, una din Ancuțele cele vechi a uneltit cu-n răzăș cam zălud, care-avea la inimă fata unui boier, s-o răpească chiar de-aici, de la vadu’ Moldovei, și s-o ducă în bordeiul lui de fugar. Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
de două-trei sute de kilometri. Făceam și câte 50 km pe zi. Pe 19 noiembrie 1942, când au început rușii atacul cu tunurile, de ziceai că s-a deschis cerul, eu și cu un alt soldat făceam de planton la bordeiul comandantului de regiment. Amândoi eram nemâncați de două zile, iar eu căutam prin preajmă găteje să încălzesc niște cafea rece pe care mi-o întinse mai devreme, din gura bordeiului, dom’ colonel; că el urma să-și facă alta proaspătă
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
eu și cu un alt soldat făceam de planton la bordeiul comandantului de regiment. Amândoi eram nemâncați de două zile, iar eu căutam prin preajmă găteje să încălzesc niște cafea rece pe care mi-o întinse mai devreme, din gura bordeiului, dom’ colonel; că el urma să-și facă alta proaspătă. Încă nu se făcuse ziuă. O început urgia cu tunurile. N-o trecut mult și au ajuns la noi și infanteriștii ruși. Din tranșee, câteva ceasuri am înroșit și noi
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
rămâne în viață și am ieșit târâș la marginea satului, unde credeam eu că e direcția de retragere. Am avut noroc din nou de un camion cu ai noștri, care m-au dus la un spital de campanie. Saloanele erau bordeie cu paie pe jos, în care sălășluiau păduchi mari cum îs cei de porc. Șase zile m-am luptat cu moartea aici. Răniții mai ușor au găsit un siloz cu cartofi îngropați în pământ reavăn. Cum apa era foarte puțină
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
iazul lui Apa otrăvită A fericirii generale și totale Idolul corupților, desfrânatelor desuete criminalilor, imoralilor acestei planete, Dar al nostru legământul, cel de demult Cu sărăcia și jertfa Învoit, încheiat, pecetluit, prin cuvânt Aproape de cer, pe crestele munților Sau în bordeiele de sub pământ Ne dau tăria creștinilor dintr-u`nceput Și răbdarea semănată de Apostolii Sfinți cum știm de la Sfinții Părinți. Doamne dă-ne răbdare și Har! Să-i lăsăm să treacă și pe cei din ultimul val! Elena Armenescu Referință
TAINA DĂINUIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346657_a_347986]
-
yupultepec, amerindiana. 30) Arabul manzil se explică prin mandu, soarele aborigenilor din Australia. 31) Cortul e socotit cuvânt neogrecesc, după noi există o legătură cu kor “soare” în didinga, Sudan, si cu akerta, astrul zilei în yupik, Alaska. 32) - 33) Bordei, origine necunoscută, este explicat de noi prin comparație cu barg “soare” în limba lak din Daghestan, de unde și burg “castel” în germanice plus suf. - ei, borgei, varianta existența în Banat, în nordul Olteniei (confirmare telefonică academician Grigore Brâncuș, București) apoi
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
comparație cu barg “soare” în limba lak din Daghestan, de unde și burg “castel” în germanice plus suf. - ei, borgei, varianta existența în Banat, în nordul Olteniei (confirmare telefonică academician Grigore Brâncuș, București) apoi cu g/d s-a ajuns la bordei. Acest tip de locuință avea baza rotundă și amintește de forma astrului luminator. 34) - 35) Calli “casă” în Mexic și colibă românească se aseamănă cu kala “soarele” hawaian. 36) În limba araucana din Chile casă se cheamă ruka și o
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
creditelor, plasamentelor, funcționarilor lor. Ca'n colonii. De aceia nu e tragere de inimă în țara românească. De ce să ari, să gândești, să alergi - în plus? Pentru cine? Pentru ce? Lumina va fi tot opaiț, drumul tot cărare, casă tot bordeiu. Pentru că cu banii câștigați la noi, finanța internațională clădește oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi rămânem tot cum am fost, săraci și ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vieți naționale intrate în fundac cu doine melancolice și chiolhanuri abrutizante. Aici
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
barbară. timp de toamnă-n derizoriu, frunze, zdențe zburătoare, și secundele gravide născând tainic câte-o floare. amintire spânzurată de gâtlej ca un proscris, tu, nichita, scriitorul, de ce,nene, n-ai mai scris? te-ai ascuns ca și bandiții prin bordeie de morminte, ai luat cărțile cu tine ca să nu te ținem minte. osul tău sculptat în piatră ștampilat cu sângele, l-am pus cărămizi de vatră, doamne-ajută, plânge-le! duminică, 5 august 2012 Referință Bibliografică: la cină cu nichita / Ion
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
lui Ion Linu (-i lin și iară lin, că n-a ajuns la votare) toaca de seară - e fumul din hornuri ori ceață pe vale ? Mențiune 3 cu 14 puncte, poemul cu nr 19 al lui Petru-Ioan Gardă Geam de bordei - fluturele da ture în jurul lunii Mențiune 4, poemul cu nr. 39 al Claudiei Ramona Codau, cu 13 puncte: aștept telefon - greierele târâind parcă înadins Mențiune 4, , poemul cu nr. 17 al lui Fratila Genovel Florentin, cu 13 puncte: Ziua Morților
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355418_a_356747]
-
sociopoetice de ambiguitate aduc unora avantajul că diferența dintre intelectual și nechezol e adesea insesizabilă pentru postănac, tonomat și cocalar, fiindcă ea nu se manifestă mai niciodată la competențe, ci doar la respectarea neabătută a codului deontologic de nișă (bârlog, bordei), la patriotism, care constă civic în a consilia pe guvern să aibă milă de populație. Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor! De fapt, orice intelectual sau diplomectual fără iubire necondiționată față de amărâți și de vatră, dar slujitor și
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
George Țărnea, dacologul preot Dumitru Bălașa, Emil Istocescu, Dumitru Velea, istoricul Ilie Vulpe, și mulți alții. Pe când se afla la o școală din București a avut posibilitatea să ia interviuri lui Zaharia Stancu, lui Mihai Beniuc, care locuia în Grădina Bordei, pe care le-a publicat în cotidianul „ Informația Bucureștiului“. Din răspunsuri aflăm că Al.Florin Țene a înființat la Baia Mare cenaclul „Nord”, pe când era student, împreună cu regretatul poeții Vasile Radu Ghenceanu, Ion Ghiur și pictorul Mihai Oros. Interesante sunt răspunsurile
INTERVIURI CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355484_a_356813]
-
Cuvinte potrivite are printre primele poezii și Cântec de adormit Mițura. Aici universal copilăriei este circumscris cu ajutorul elementelor de basm popular. Pentru fețița lui, ca un tată atent și grijuliu, poetul imploră pe Dumnezeu în realizarea unei locuințe oneste:”un bordei în soare/ într-un colț de țară veche “ ... Cu o măestrie deja cunoscută poetul limitează proporțiile la cele liliputane, pe măsura înțelegerii copilei sale:” Nu mai înalt decât o floare/ Și îngust cât o ureche “. George Călinescu subliniază în a
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
Bakonsky, Eugen Frunză și alții. De Mihai Beniuc mă leagă o frumoasă amintire din anul 1961, pe când eram elev la o școală tipăografică din București. Pe atunci colaboram la Informația Bucureștiului. Cu această ocazie m-am deplasat pe str.Grădina Bordei, unde locuia, pentru a-i lua un interviu.Am fost primit în casă de menajeră și apoi am fost introdus în biroul maiestrului.Întreg holul era tapetat de tablouri. Maestru mă aștepta la biroul său masiv.S-a purtat foarte
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
Timpul ucide. Deci, trebuie să acceptăm și moartea adusă de timp. Fiind în București, la vârsta de 18 ani la o școală de tehnoredactori am avut ocazia să-i cunosc acasă la ei pe Mihai Beniuc, locuia pe str.Grădina Bordei, pe Zaharia Stancu, cărora le-am luat interviuri pentru ” Informația Bucureștiului “, pe Nina Cassian, pe Miron Radu Paraschivescu cu care făceam schimburi de replici privind configurația nasurilor noastre, în față cu o vișinată la “Cireșica “. Toate aceste m-au făcut
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
uneori, se bucura de câștigul tihnei după roboteala de peste zi... * Era într-o duminică de Sfântul Ilie, când cine din Râvnita putea umbla mersese la târg, la Horezu. Culiță plecase cu pâine și colivă trimise de la biserică în satul cu bordeie, aflat sub munte, unde mai trăiau câteva zeci de rudari, bătrâni ajunși la nevoință, uitați de fiii plecați la muncă în alte locuri. Mamă-sa, la post, îl aștepta. Trebuia să vină curând și capul familiei, dus la târg după
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
crește ca Împărat al Luminii tuturor celor create și recreate de El. Nimbul Sărbătorii fiind atât de dumnezeiesc a pătruns în lumină și în toate cutele tainice ale vremii, ale lucrurilor și ale firii întregului Cosmos: în palate auguste și bordeie, în prinți și cerșetori, în suverani și norod, în bătrâni și copii, în flori și fecioare, în doruri și mame, în creste carpatine și metania călugărilor, în păpădiile câmpiei și cântările sublime a monahiilor, în susur de izvoare și în
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Tot ceea ce împliniseră Străbunii milenar ca miracol, tot ceea ce au imortalizat secular în cuvinte sublime marii scriitori și poeți ca fascinație eroică, legendară, trăiau acum inimoșii partizani naționaliști-creștini pe crestele temerare ale Munților noștri Veșnici, în brațele Codrului Verde, în bordeie, în peșteri, prin văi, pe cărări, prin ascunzișuri, printre cetini și cer. Acolo, în munți, trăiam un moment sfânt de evocare a unui trecut aprig și eroic... Aflasem de rezistența din Dorna, Vrancea, Domașnea-Cornea și Făgăraș. Dincolo de jaful de expropriere
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
mai am cu cine să mă mai joc. - Cu Guță! Eee..., ăsta s-a apucat să bată la țambal! - Hai să mergem la el! Cei doi copii s-au luat de mână și pe poteca bătătorită s-au îndreptat spre bordeiul țiganului Zavestru. Din când în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a mirat Alexandru. Ajunși în fața bordeiului, l-au găsit pe Guța exersând la țambalul familiei, puțin dezacordat și hârșit. - Guță, am venit să-mi iau la revedere de la tine. Plec la școală, la Craiova. - La școală?! Ce faci acolo? - Învăț să citesc, învăț despre natură, învăț
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Costache. Din când în când și fiica și tatăl își mai ștergeau ochii. Lui Costache i se făcuse milă de taica socru și i-a promis că nu-l va lăsa singur nicio zi, că chip să-l ia din bordeiul lui nu era. Acolo trebuia să-și dea duhul, în acel loc unde a cunoscut bucuria și necazul, dar mai ales dragostea adevărată pentru nevasta lui din care a rămas cu Măriuca, singura lui mângâiere. Au discutat câte ceva despre gospodărie
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]