295 matches
-
copil de șapte ani, "numai cât mâna de mare", "subțire ca degetul", ce "sta în covată", cât și a învățăturii primite ("să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe poliță, și ea să facă o bortă în ușă și să se uite.") Femeia vede "cum s-a întins și se uita în oale, zicând: Oare broasca s-o mănânc, oare puiul? Și-a mâncat puiul". De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acasă, îl pune într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, "cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia". Se ascunde într-o zi și se uită pe borta cheii, aude un vuiet ca și cum ar fierbe apa la foc, apoi vede că sare peștișorul jos și "se transformă într-o doamnă frumoasă care face curat și pregătește de mâncare". El o prinde pe fată, iar ea îi reproșează că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de Georges Dumézil și un cuvânt înainte al autorului, București, Ed. Humanitas, 1992. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, traducere de Alexandra Beldescu, prefață de Georges Dumézil, București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. ELIAS, Norbert
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Datinele și credințele poporului român, vol. I, Cernăuți, 1903 etc. 50 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 257. 51 Georges Balandier, Le Détour. Pouvoir et modernité, Paris, Fayard, 1985. 52 Ibidem. 53 Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997, p. 79. 54 Edgar Morin, apud Mircea Eliade, op. cit., p. 81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări de referință în domeniul antropologiei au recunoscut și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
30 31 : „Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său” autoritatea părinților este de necontestat, iar deciziile lor trebuie respectate, indiferent de părerea copilului; p. 222, r. 9 : „iă sama bine de borta ceea!” indicație dată soției de a se îngriji de problemele gospodăriei în absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Faptele apostolilor scrise de Șaul, ne confirmă acest adevăr zguduitor la 23,8: ,,Căci saduceii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh pe cînd fariseii le mărturisesc pe toate.” Asta este istorie și nu dau o pa-ra cu bortă pe toate pretinsele lor revelații drăcești! Să nu mă mai colbăiască întunecații cu Talmud-Tora, Tora-Bora, sau alba-nea-gra de la noi, și să boiască pliscul la cioară, pretinzînd că este privighetoare. Oare adevărul nu are și el dreptul să se răspîndească printre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a-și salva pielea fiindcă în anul 58 a fost găbuit de rabinii doritori să-i ceară socoteală pentru hulă asupra mozaismului și să-l trimită la moarte pentru asemenea apucături mișele. Parcă vrînd să ne dea o luminiță din borta întunericului despre aceste învățături de început ne scrie A doua epistolă a lui Pavel către corinteni, unde la 4,3 ridică puțin vălul îndobitocirii: ,, Și dacă evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sînt pe Calea pierzării, 4
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
însă că atingeri a mai avut: în conferința Gaște și gâște literare, se referă la o societate literară de peste ocean în care erau vreo șase oameni de litere "dintre care unul a murit nebun iar altul a murit într-o bortă de mizerie"; referirea e la Eminescu și Creangă. Înainte de stabilirea la Berlin, comunică hotărît lui Missir că "Voi "Junimea" politică mi-ați făcut mult rău". Războiul cu Maiorescu va fi însă mult mai îndelungat. Încă de la începuturile sale literare (Ghimpele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în pădure. Sosind la locul acela, au aflat copaciul smuls și o dâră prin pădure (...). Și așa s-au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure; când după un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici se sfârșise și dâra aceea. Prin această bortă te băgai în Lumea Neagră (...). După ce-au ajuns Tei-Legănat în Lumea Neagră, s-au dezlegat de funie și s-au luat tot după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa s-au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure; când după un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici se sfârșise și dâra aceea. Prin această bortă te băgai în Lumea Neagră (...). După ce-au ajuns Tei-Legănat în Lumea Neagră, s-au dezlegat de funie și s-au luat tot după dâra aceea, și au mers până ce au dat de la un timp de-o chilie. Aice locuia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și tobe, spaima lumii se mișcă cu mare vînzoleală spre cuibul neînfricaților geți care brăzdau nemărginirea ținutu- rilor ca balaurii curcubeului pe cer. Auzind zarva iscată de perși, olăcarii geți care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea liniștii tărîmurilor lui Sîntu au dat fuga la Sarmisetuza pentru sfat și grabnică chemare la datorie. Purificîndu-și trupul și sufletul cu apa sfîntă a Istrului, cetele de năluci s-au îmbulzit în lumina soarelui să-i întrebe pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bine-n țara mea"), e un făcător de goale versuri, moralizatoare și pline de poncife, sau, când sunt erotice, cântând cu dignitate "copilițe rumeioare" și pe "gentila dona". Nici Mihail Zamphirescu (1838-1878), amintit mai ales pentru "bufoneria literară" Muza de la Borta rece, împotriva "Junimii", nu era mai talentat. Acesta cultiva o poezie pesimistă, de genul cavernos. Poetul, uitând de Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din școlile primare. Edificator este următorul pasaj din procesul verbal încheiat de medicul orașului la finalul unei inspecții efectuate la Școala de Băieți Nr. 3 (1901): „(...) privățile sunt foarte murdare, iar la una dintre ele cimentul este stricat, fiind o bortă mare prin care un copil ar putea să cadă oricând în hazna”. Și în Bacău, la fel ca în majoritatea orașelor moldovenești, igiena corporală a locuitorilor a fost întreținută prin intermediul băilor publice evreiești. La începutul secolului al XX-lea, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
poetului. Sunt prezentate în special publicistica politică, pe baza articolelor din „Curierul de Iași” și „Timpul”, polemicile critico-filosofice, articolele teoretice asupra teatrului și literaturii populare, iar din proza artistică sunt analizate doar nuvelele Sărmanul Dionis, Cezara, poveștile Făt-Frumos din lacrimă, Borta vântului și „micile povestiri” La aniversară, Sf. Gheorghe în oraș și la țară și Sinucidere. Cu toate acestea, opera lui Eminescu este corect încadrată în mișcarea romantică și în gândirea filosofică europeană, în special germană, cu care poetul a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și în redacție, la „Revista contimporană”. Nu a fost lipsit de o anumită popularitate, mai ales după ce în 1873 compune, la îndemnul confraților de la această publicație, revista teatrală Muza de la Borta Rece, în care îi ridiculiza pe membrii Junimii. Mai scrie, împreună cu Petru Grădișteanu, Ciru Oeconomu, Nicolae Țincu, Al. Lara și Oscar Eliot, revista umoristică Cer cuvântul! (1874). I s-au atribuit și o serie de satire politice versificate din ziarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu e acuzat, cu îngustime, de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis, pe care Z. le găsea „grotești”. Scrierea a fost destul de cunoscută în epocă, servind adversitățile, de diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268; Apostolescu, Infl. romant., 266-277; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]