1,233 matches
-
borealis. În Flora Lapponica descrie 534 de specii de plante pe care le clasifică, de astă dată, după propria sa taxonomie, cea a "nomenclaturii binominale"; cartea este considerată una din capodoperele botanicii. Este înnobilat în 1758. În Systema Naturae, Fundamenta Botanica, Bibliotheca Botanica și Genera Plantarum descrie 935 de plante. În Hortis Cliffortianus descrie în detaliu forma frunzelor. Desenele frunzelor studiate de Carl von Linné De la prima ediție a Systema Naturae (în 1735) și până la a X-a ediție, reușește să
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Flora Lapponica descrie 534 de specii de plante pe care le clasifică, de astă dată, după propria sa taxonomie, cea a "nomenclaturii binominale"; cartea este considerată una din capodoperele botanicii. Este înnobilat în 1758. În Systema Naturae, Fundamenta Botanica, Bibliotheca Botanica și Genera Plantarum descrie 935 de plante. În Hortis Cliffortianus descrie în detaliu forma frunzelor. Desenele frunzelor studiate de Carl von Linné De la prima ediție a Systema Naturae (în 1735) și până la a X-a ediție, reușește să clasifice 4
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de Carl von Linné De la prima ediție a Systema Naturae (în 1735) și până la a X-a ediție, reușește să clasifice 4.400 de specii de animale și 7.700 de specii de plante. În 1741 este numit profesor de botanică și, în același an, profesor de medicină la Universitatea Uppsala. Devine medicul personal al regelui Adolf Frederick și este numit Membru al Academiei din Berlin. Philosophia Botanica, publicată în 1751, împarte flora în 25 de clase, acceptate ca fiind clasificarea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și 7.700 de specii de plante. În 1741 este numit profesor de botanică și, în același an, profesor de medicină la Universitatea Uppsala. Devine medicul personal al regelui Adolf Frederick și este numit Membru al Academiei din Berlin. Philosophia Botanica, publicată în 1751, împarte flora în 25 de clase, acceptate ca fiind clasificarea clasică a botanicii. Ca zoolog, Linné face primele observații de clasificare a regnului mamifer în Flora Lapponica. În a VI-a ediție a Systema Naturae, Linné introduce
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
același an, profesor de medicină la Universitatea Uppsala. Devine medicul personal al regelui Adolf Frederick și este numit Membru al Academiei din Berlin. Philosophia Botanica, publicată în 1751, împarte flora în 25 de clase, acceptate ca fiind clasificarea clasică a botanicii. Ca zoolog, Linné face primele observații de clasificare a regnului mamifer în Flora Lapponica. În a VI-a ediție a Systema Naturae, Linné introduce capitolul Anthropomorpha, în care clasifică specia Hominis între primate, ca rezultat al unui studiu întreprins asupra
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
modelul final). Teza este respinsă de renumitul Albrecht von Haller 120. După mulți ani, când Caspar Friedrich Wolff este primit în Academia de Științe din St. Petersburg și intră în viața academică, teza începe să fie cunoscută în lumea anatomiei, botanicii și embriologiei. Caspar Friedrich Wolff Ca embriolog, Wolff descrie procesul de dezvoltare a rinichiului, prezentând ceea ce numim azi corpi Wolff și canalele lor excretoare. Urmează descrierea procesului de dezvoltare a intestinului, o lucrare apreciată de toți contemporanii săi. Astfel se
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
den Miasmen und Kontagien ("Despre miasme și contagiuni") publicată în 1840, contribuie la evidențierea microorganismelor ca sursă principală a infecțiilor. Pune bazele teoriei "germinale" a bolilor. 46 Ferdinand Julius Cohn (1828-1898), biolog german, fondator al bacteriologiei și microbiologiei moderne. Studiază botanica și devine cerecetător la Universitatea din Breslau. Cu ajutorul unui microscop realizat de Simon Plössl și cumpărat de tatăl său, studiază creșterea și înmulțirea celulară a plantelor. Are studii asupra bacteriilor utilizate de Pasteur pentru obținerea vaccinului. 47 Robert Heinrich Hermann
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
le citește cu pasiune. 59 John Stevens Henslow (1796-1861), teolog, geolog și botanist englez, își termină studiile la Cambridge și, devenit profesor de geologie, îl are student pe Charles Darwin. Henslow a fost un copil pasionat de științe: învață chimie, botanică și mineralogie. La vârsta de 26 de ani este numit profesor de mineralogie la Universitatea din Cambridge. Atras mai mult de botanică, devine și profesor de botanică. Preocupat de modificările geologice ale cristalelor și mineralelor, precum și de transformările speciilor plantelor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de geologie, îl are student pe Charles Darwin. Henslow a fost un copil pasionat de științe: învață chimie, botanică și mineralogie. La vârsta de 26 de ani este numit profesor de mineralogie la Universitatea din Cambridge. Atras mai mult de botanică, devine și profesor de botanică. Preocupat de modificările geologice ale cristalelor și mineralelor, precum și de transformările speciilor plantelor, încearcă să răspundă la întrebarea : "Care sunt limitele acestor variații?". Și se dedică răspunsului. Întocmește un catalog al plantelor din Anglia, respectând
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pe Charles Darwin. Henslow a fost un copil pasionat de științe: învață chimie, botanică și mineralogie. La vârsta de 26 de ani este numit profesor de mineralogie la Universitatea din Cambridge. Atras mai mult de botanică, devine și profesor de botanică. Preocupat de modificările geologice ale cristalelor și mineralelor, precum și de transformările speciilor plantelor, încearcă să răspundă la întrebarea : "Care sunt limitele acestor variații?". Și se dedică răspunsului. Întocmește un catalog al plantelor din Anglia, respectând taxonomia lor, pe care îl
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
răspunsului. Întocmește un catalog al plantelor din Anglia, respectând taxonomia lor, pe care îl publică în 1829, și ține o serie de cursuri la care participă Charles Darwin. În 1835 publică cursurile în Principles of Descriptive and Physiological Botany ("Principiile botanicii descriptive și fiziologice"). Oferindu-i-se să plece în voiajul Beagle, îl propune pe Darwin în locul său, iar acesta, pe tot timpul voiajului, îl ține la curent cu tot ce observă. Toate descoperirile lui Darwin poartă amprenta marcantă a lui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Își exprimă ideile în eseuri despre crima psihică și despre drama modernă și teatrul modern. 90 Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708), botanist și medic francez, realizează o colecție bogată de plante culese din călătoriile sale. Este angajat ca profesor de botanică la Jardins des Plantes. În cărțile sale Eléments de botanique ou Méthode pour reconnaître les Plantes ("Elemente de botanică sau metoda de a recunoaște plantele") și Relatare despre un voiaj în Levant clarifică deosebirea dintre gen și specie, referindu-se
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Tournefort (1656-1708), botanist și medic francez, realizează o colecție bogată de plante culese din călătoriile sale. Este angajat ca profesor de botanică la Jardins des Plantes. În cărțile sale Eléments de botanique ou Méthode pour reconnaître les Plantes ("Elemente de botanică sau metoda de a recunoaște plantele") și Relatare despre un voiaj în Levant clarifică deosebirea dintre gen și specie, referindu-se la 7000 de specii de plante și 700 de genuri. El este unul dintre mentorii care l-au influențat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
92 Sir James Edward Smith (1759-1828), botanist englez, admirator al cercetărilor lui Carl Linné. La moartea acestuia, pentru a salva colecțiile prețioase, le cumpără și le donează Fundației Linné (pe care o creează în acest scop). Contribuie la entomologie și botanică prin scrierea de cărți: Flora Britannica, Rees's Cyclopaedia, Flora Graeca, A Specimen of the Botany of New Holland și cele 36 de volume ale lui English Botany. 93 Daniel Carlsson Solander sau Daniel Charles Solander (1733-1782) naturalist suedez, elev
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a fost ancorat în Cooktown. Participă la expediții în Islanda, și insulele Hebrides și Orkney. Descrie și clasifică plantele acestor regiuni. Are o participare importantă la opera lui Linné. 94 Sir Joseph Banks (1743-1820), englez expert în științe naturale și botanică, participă la expediția lui James Cook. Vizitează Brazilia, Tahiti și Australia. Devenit președintele Societății Științifice Regale și consilierul Grădinilor Botanice ale lui George al III-lea, este creditat cu clasificarea eucaliptului și a genului care-i poartă numele ("Banksia"). Continuă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Cuvier. 98 Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Chevalier de Lamarck (1744-1829) sau simplu, Lamarck. Naturalist, zoolog, chimist, meteorolog, geolog și biolog francez de concepție evoluționistă. La începutul carierei, publică trei volume despre flora Franței, Flore française. Devenit șeful catedrei de botanică, ulterior de zoologie, publică cartea Système des animaux sans vertèbres ("Sistemul animalelor fără vertebre") devenită taxonomia nevertebratelor. Lamarck lansează teoria eredității caracterelor dobândite, prin care contribuie la netezirea teoriei evoluționiste. Descrie forța prin care se impune adaptarea, prin separarea utilului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
basmul Tipăruș [Păun - Angelescu] o împărăteasă găsește un bob de piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma acestor grădini s-au construit și funcționează institute de botanică, de farmaceutică, de silvicultură, horticultură, etc. Grădinile botanice actuale, cu excepția celor cu profil pur instructiv, îndeplinesc sau trebuie să îndeplinească funcții multiple și anume: didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare a fondului genetic de plante spontane importante din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iași care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
germinație a semințelor. Laboratorul dispune de mai multe microscoape, lupe și o trusă de disecție care sunt folosite pentru studiul celulei, țesuturilor vegetale, pentru obținerea frotiului de sânge. Materiale audio - vizuale: mape cu diapozitive, care sunt proiectate la lecțiile de botanică ("Organele plantei"); la zoologie-"Delta Dunării"; diapozitive folosite în predarea lecțiilor despre pești, păsări. Alte materiale: folii pentru retroproiector pe care le folosesc la anatomie; casete video cu filme de pe Animal Planet, Discovery pe care le folosesc la zoologie și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Ochiul, Structura osului, etc. În vitrinele din laborator se găsesc preparate în formol (viermi, moluște, pești, amfibieni, reptile) precum și materiale naturalizate (colecții de valve, cochilii, semințe, fructe). Avem colecții de picioare de păsări, ciocuri, schelet de porumbel. În lecțiile de botanică folosesc ierbarele sistematice și morfologice pe care le completez în fiecare an cu elevii mei. Pentru predarea insectelor folosesc insectarele. Materiale grafice sunt reprezentate de portrete de biologi, afișe cu specii de păsări protejate, panouri (Plante medicinale, Delta Dunării, Plante
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
peisajul (Geometrie descriptivă, Perspective, Desen și compoziție), dar și studiul disciplinelor de bază (Teoria arhitecturii peisajului, Istoria artei grădinilor, Proiectarea peisajelor, Construirea, îngrijirea și restaurarea peisajelor etc.). La acestea trebuie adăugate și cunoștințele privind aspectele generale ale următoarelor științe: Arboricultură, Botanică, Geografie fizică, Climatologie, Pedologie, Ecologie, ș.a. precum și asimilarea unor cunoștințe furnizate de o serie de alte discipline adaptate la specificul profesiei: Topografie, Construcții, Arhitectură, Urbanism, Amenajarea teritoriului, Îmbunătățiri funciare, Horticultură, Silvicultură, Protecția plantelor, Mecanizare etc. Datorită implicațiilor social-economice, formarea specialiștilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nu ar fi fost considerat metis, chiar dacă, din motive politice (dar nu și biologice), acesta ar fi putut fi rezultatul unei erori sau al unei acțiuni rele. Termenul provine așadar din lexicul biologiei, mai precis din cel al zoologiei (În botanică, se vorbește mai curând despre hibridare). În zilele noastre, accentul s-a deplasat mai cu seamă Înspre domeniul cultural, partizanii coabitării culturilor, În primul rând În această parte a lumii, utilizându-l adesea atât ca modalitate descriptivă, cât și ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu cea de masculin. 78 O serie de observații din această anexă au fost prezentate în Croitor (2006). 79 Mai precis, este vorba de contexte de tipul: (i) Elevii din clasa a IX-a s-au înscris la opționalul de botanică. Majoritatea au dorit să participe la experiment. - "majoritatea elevilor din clasa a IX-a" 80 Vezi și Graur (1937: 1), unde se afirmă că dacă subiectul este postpus verbului, "acordul se face în general cu subiectul gramatical, deci cu colectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Iași. Este autorul a 30 de lucrări științifice. Una din aceste lucrări are titlul „Fauna R. S. România”, apărută în 1961 (360 pagini). În colaborare cu prof. universitar Șt. Bârsănescu, membru corespondent al R.S.R. a redactat manuale de zoologie și botanică pentru clasele V-VII, Desele reeditări sunt o dovadă a calității lor. După propriile mărturisiri, anii de profesorat de la Școala normală din Bârlad sunt cei mai frumoși din viața sa. Aici a găsit elevi serioși, maturi, și profesori de înaltă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]