497 matches
-
dreptate. Pe baza mărturiilor Sf. Scripturi și pe baza credinței din toate veacurile creștine, în Biserică mărturisim și noi fiecare în parte: „un Botez spre iertarea păcatelor”. Taina Mirungerii se săvârșește îndată după Sf. Botez. Prin ea se împărtășește cel botezat cu darurile Sf. Duh, necesar creșterii și întăririi lui în viața spirituală cea nouă. înainte de a săvârși Taina, preotul se roagă: „Binecuvântat ești Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Izvorul bunătăților, Soarele dreptății, care celor ce erau întru întuneric le-ai strălucit lumina
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui iertarea păcatelor celor de voie și celor fără de voie. însuți Stăpâne Preaîndurate împărate al tuturor, dăruiește-i lui și pecetea darului Sfântului și întru tot puternicului și închinatului Tău Duh.” Și, după rugăciune, unge cu luare aminte pe cel botezat cu Sf. și Marele Mir făcând chipul crucii: la frunte, la ochi, la nări, la gură, la amândouă urechile, pe piept, pe spate, la mâini și la picioare zicând: „Pecetea darului Sfântului Duh”, așa cum este numită ea în Sf. Scriptură
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împărtășirea Sf. Duh este necesară omului botezat pentru ca acesta să-și poată păstra curățenia pe care șia câștigat-o prin Sf. Botez și a fost practicată de la început, chiar în timpul Sfinților Apostoli, după cum ne arată Sf. Sciptură. împătășirea celui botezat se face imediat după ungerea cu Sf. Mir și după rugăciunea „Cuminecarea Sf. Trup și a scumpului Sânge al Hristosului Tău. Păzește-l pe dânsul întru sfințenia Ta. întărește-l în credința cea adevărată. Izbăvește-l de cel rău și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Tale împărății.” Preotul îl împărtășește, zicând: „Se împărtășește robul lui Dumnezeu (numele) cu cinstitul și Sfântul Trup și sânge al Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Amin.” Prin taina Sfintei împătașanii, cel botezat a primit nu numai trezirea sufletului din somnul păcatelor, nici numai iertarea și ieșirea de sub osânda lor, nici numai împărtășirea darurilor Duhului Sfânt și plinirea împărăției lui Dumnezeu în noi, ci și arvuna nemuriri. Prin Sf. împărtașanie suntem părtași la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rateze botezul. Nu o face din oportunism, în spiritualitate asta ar fi culmea imposturii, ci din conștiința necesității. Din convingere. De altfel, momentul botezului, săvârșit în taină și în grabă pentru a scăpa de vigilența gardienilor, este o parusia. Proaspătul botezat este imersat în substanța fericirii, este transbordat într-o stare de beatitudine care topește orice materialitate a spațiului. Cristalizaseră în el acele valori care acum îl împingeau spre creștinism, așa cum mai târziu îl vor împinge spre monahism. Nici monah nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aviator 45, 50, 78, 79 Beauregard, contesa de, aviatoare 36 Bibescu, Martha, scriitoare 18, 24, 30 Bibescu, Valentin, aviator 18 Borcescu, Dumitru, aviator 66 Bossie, Gheorghe (Guy), inginer 34, 53, 54, 55 Bossy, Raoul, diplomat 34, 53 Botez, aviator 65 Botezat, doamna 43 Brăescu, Smaranda, aviatoare, parașutistă 17, 22, 31, 32, 33, 51, 69 Brâncoveanu, Constantin, domn al Țării Românești 24 Brjozovski, familie 19 Brjozovski, Evgheni, general 43 Brocard, aviator 16 Buholtzer, amiral 17 Burnaia, Irina, aviatoare 18, 30, 45, 46
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
facă (cum este cazul în Norvegia, după 1850). Astfel, antisemitismul modern va reacționa la fel de dușmănos ca și mișcarea spaniolă din 1391, soldată cu un pogrom și cu botezuri forțate, și orientată împotriva conversos, sau neocreștinilor; evreii asimilați, chiar și cei botezați nu ar fi fost decât o deghizare a evreului etern, în tentativa lacomă a acestuia de a deveni „stăpân al lumii”. Evreii ortodocși, rămași în „ghetourile mesianice”, erau, din această perspectivă, incorigibili și îndărătnici: ei nu se puteau face agreabili
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ba că ucid, ritualic, copii de creștini ș.c.l. Inchiziția însăși a fost, la început, o instituție îndreptată împotriva maurilor (morisci) și evreilor (maranos) convertiți, nesincer, la creștinism, chiar dacă cei mai violenți anti-evrei au fost tocmai unii evrei creștinați (botezați). Așa încât, contenciosul istoric dintre evrei și Biserica Catolică este foarte încărcat, și chiar dacă relațiile dintre Israel și Vatican (ca religie și ca stat) sunt normale, conforme cu actualul Drept Internațional, apar momente ca acela cu Williamson în care vechile dureri
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
prezinte un set de documente, pe baza cărora elevii erau evaluați: conspectul cu cei care au frecventat școala în ordine alfabetică și a anilor de studiu, materiile propuse, clasificarea elevilor și frecvența acestora, conscrierea copiilor de vârstă școlară după protocolul botezaților și conspectul copiilor îndatorați a frecventa școala, menționându-se cei de vârstă apropiată de 12 ani; consemnarea celor obligați a urma școala de repetiție; scrierile caligrafice și dictările din timpul anului școlar, conspectul materiei propuse din fizică, istoria naturală, istoria
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Barbu Slușanschi, Octavian Ștefanovici, Dragoș Vitencu, Ilie I. Imbrescu, V.V. Gheorghiu, V. Doboș, Traian Chelaru, Ion Negură, Em. Haivas, Mircea Panaitescu, Silvia Preopovici, Liviu Rusu, M. Boldur, Teodor Plop, Neculai Pancovici, Pompeius Reut, Alexandru Isăceanu, Teodor Grăunte, Mircea Străinul, Vasile Botezat, dr. Al. Saghin, A. Răpceanu, Gaius Lutia, D. Costinescu - Beuca, Dragoș Rusu, Grigore Găină, G. Calatiuc, Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot mai prezente în paginile sale: dezvelirea chipului de bronz al lui Mihai Eminescu în ziua de 8 august 1926 la mănăstirea Putna era doar preludiul aducerii osanalelor pentru familia Codreanu. În Gazeta Poporului au mai semnat: prof. Univ. Eugen Botezat, prof. Constantin Isopescu-Grecul, dr. G. Jeleriu (Glasul urnelor), N. Simionovici ( Orientarea politică a învățătorilor), Aurel Rășcanu (Liberalii și camerele agricole), Alecu Patraș, Vasile Gherasim (proză literară și versuri), dr. Pavel Felea, Aurel Nichitovici, Gh. Cârlan, Sp Poliacu ș.a.. Se scriau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
învățătorilor români din Bucovina. Comitetul redacțional se compune din domnii: C. Cozmiuc, V. Olinici, P. Popescu, D. Rușceac și Lazăr Roplean. Urăm noului confrate spor la muncă”. În același ziar se publică și elogiul binemeritat adus profesorului universitar dr. Eugen Botezat care „după o activitate rodnică de mai bine de 20 de ani părăsește școala normală din Cernăuți pentru a se dedica cu totul înaltei sale chemări de profesor universitar.” * „Moralitatea moralizatorilor de la Tribuna” se intitulează o știre din Glasul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
87, Tipografia Univesității, Piața Grigore GhicaVodă nr.3. Publicau și semnau articole E. Tocariu, Vasile Turculeț, Iancu Brădățan, V.Olinici („Politica sufletului”), N.C. Enescu (Îndrumări la lecturi profesionale), I.V. Viorescu (Casa corpului didactic), Filimon Rusu (Încălzitul în școlile primare), Aglaia Botezat (Sfaturi practice pentru excursii), Petru Teleagă (Salarizarea), Epaminonda Tocariu (Drepturile politice ale românilor). Ziarul avea și rubrica Foița la care au publicat: Florin Cristescu din Turnul Măgurele-Teleorman (Scrisori către un învățător tânăr), V. Turculeț (S-a dus un prieten drag
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
arborosene”; Aurel Vasiliu: „Eminescu și folclorul”; Minodora Duzinchevici: „Noi documente în legătură cu familia Hurmuzachi”; M. Sesan: „Episcopia Rădăuților”; Teofil Sauciuc Săveanu: „Resturi de mamut în Clocucica, suburbia Cernăuților”; C. Ambrojevici: „Paleoliticul superior din Zamostea I pe Ceremuș, în județul Storojineț”; E. Botezat: „Simbolul de pe Stema Moldovei”; Ioan Zugrav: „Muzeul bisericesc al Mitropoliei Bucovinei”; Gheorghe Duzinchevici: „Contribuție la istoria școalei din Bucovina în anul 1816”; cronică; Indice; Errata. Din cuvânt înainte reținem că în 1865 se întemeiază vechiul „Muzeu al țării Bucovina”, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
evenimentului. Inaugurarea solemnă a anului de studii 1922/1923, la 24 octombrie 1922, se făcea cu un alt volum la aceeași editură, care cuprindea „Dare de seamă asupra anului de studii 1921/1922 și Discursul inaugural al rectorului dr. Eugen Botezat, profesor la Facultatea de filozofie. Volume asemănătoare au fost tipărite în anii de studii 19231924, 1924-1925 (când a apărut și primul anuar al universității, la care și-au adus contribuția personalități cunoscute în lumea științei, cum ar fi: Ion I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
filozofie. Volume asemănătoare au fost tipărite în anii de studii 19231924, 1924-1925 (când a apărut și primul anuar al universității, la care și-au adus contribuția personalități cunoscute în lumea științei, cum ar fi: Ion I.Nistor, Maximilian Hacmann, Eugen Botezat, Valerian Șesan, Romulus Cândea, George Drăgănescu, Nicolae Cotos, Constantin Isopescu - Grecul, foști și rectori ai universității în diferite perioade). Anuarul general al Municipiului Cernăuți 1936, alcătuit de Domițian Prodan, Cernăuți, Institutul de Arte Grafice și editură „Glasul Bucovinei”, str. I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina, numărul 1 în ianuarie - martie 1943, cu referire la pădure, vânat, pescuit. Din comitetul de redacție făceau parte: director - ing. Ilie Dan, redactor - ing. Ștefan Gârbu, membrii ing. Aurel Voloșciuc și ing. Ioan Rătan, secretar de redacție ing. Teodorie Botezat. Declarând „coloanele acestei reviste deschise nu numai pentru colaboratorii preocupați în special de problemele locale, ci tuturor membrilor marelui nostru Corp Silvic, răspândiți în toată țara, precum și prietenilor pădurii și vânătorilor, care prin binevoitoarea lor contribuție vor fi în măsură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în 1927 (volumul I) sub direcția unui comitet de redacție compus din E. Bădărău, M. Gușuleac, J. Prelipcean, la Editura Facultății de Științe din Cernăuți. Fascicolele I-II ale cărții cuprinde mai multe comunicări aparținând: E. Bădărău, G.C.Bedreag, E. Botezat ș.a. Lucrările sunt prezentate în limba română, franceză sau în germană. Din cele 17 comunicări doar următoarele sunt prezentate în limba română: „Problema căldurii proprii a pământului” de N. Steleanu, Cernăuți; „Distrugătorii pădurilor Bucovinei. Fam. Ipidae „de Orest Marcu, asistent
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un drum larg prin granitul indiferenței generale.” Iconar s-a voit a fi purtătorul unei noi arte literare, desprinsă de îmbătrânirea din jur, fără a mai ține seama de un George Voevidca, de profesorii Al. Ieșan, V. Grecu, SauciucSăveanu, Procopovici, Botezat, Gușuleac, Geagea, Păunec, Balan, Bănățeanu, de Ion. I Nistor chiar, acuza pe Mircea Străinul, Traian Chelariu în articolul „Bucovina în libertate - restituiri și completări necesare” din Glasul Bucovinei nr.5321 din 24 aprilie 1938. Ascunzându-și până și numele administratorului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
următoare. (Din Glasul Bucovinei, 13 iunie 1928) Prof. Lunguleac:După cap seamănă cu Caius, trebuie să fi fost un jurist roman Prof. Decker: Ich glaube es ist ein Marsmensch! Prof. Măru: Scheletul acesta seamănă să fie a unui ichtiosaur! Prof. Botezat: Ba eu cred că a unui brontosaur! Prof. S. Săveanu: Ha, ha, Domnilor, vă înșelați, este funcționarul tip 1931 în urma aplicării curbei de sacrificiu! În ce privește caricatura aceasta reprodusă din Satirul nr.9/1931 scheletul de pe masa de „studiu” îl poate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noiembrie 1907: Istoria Bucovinei în școlile noastre secundare de Iancu I. Nistor, Înființarea unui cor permanent, unui,orfelinat și a unei trupe de teatru, de Eusebie Marcheș; Evoluționismul ca sistem filozofic și aplicarea sa pentru teoria pedagogiei, de dr. Eugen Botezat, De prin Ardeal, de Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a UNRWA (United Nations Relief and Works Agency) opt gazioți din zece trăiesc de pe urma ajutoarelor venite din exterior. Vehicol blindat. Contact radio permanent cu centrala. Ceea ce mă surprinde este numărul mare de intrări și ieșiri din mașina escortă. Îngerul păzitor, botezat Operations Officer, se schimbă de fiecare dată când intrăm într-un alt cartier. Nu-i vorba de vreo poliție specială numită astfel. De fapt trecem de la un naș la altul, de la un gang la altul. Aici fiecare asigură securitatea pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
trezește reacția adversă a oamenilor de astăzi și indiferența lor pentru biserica catolică. Nici pe el nu-l interesează biserica, iar când va muri nu are nici cea mai mică dorință de a avea o înmormântare religioasă. Copiii nu trebuie botezați când sunt mici ci lăsați să decidă singuri când vor fi adulți. Ceilalți care îl ascultă îi împărtășesc cele afirmate și discuția continuă apoi pe alte teme. Nici nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez pentru faptul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
barul "Floridita " refugiul "de suflet" al lui Papa era yachtul "Pilar". Construit de compania Wheeler Shipyards din New York, Hemingway avea să participe cu diverse "idei" în procesul de realizare a navei. A fost "expediat" de la New York la Miami cu trenul, "botezat" cu o sticlă de șampanie. A primit numele "Pilar" după omonima Fecioară din Zaragoza, Spania ," la Pilarica". Avea nu-măr de Key West și a fost înregistrat în portul Havana. Era o construcție solidă, din lemn de caoba și stejar, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
unor buni gospodari, pentru feciorii lor care se “făceau domni” dar care nu erau scutiți de muncă nici în cele mai deosebite momente. Pantelimon Socaciu studiază științele naturale la Universitatea din Cernăuți, având profesori iluștri între care pe: acad. Eugen Botezat care era tot din Terblecea, Mihai Gusuleac, Alfons Penike, Nicolae Florescu, Fritz Netolitzky, etc. Practică pedagogica, a efectuat-o la Seminarul pedagocic din Cernăuți, sub riguroasă conducere a prof. univ. C. Narly, îndrumat de prof. univ. Silvestru Găină și profesorul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]