734 matches
-
-se furios și azvârlind, care Încotro, trei-patru lupi. Hăulind, lupii se năpustiseră din nou asupra lui. În același timp, restul bourilor pășteau mai departe, potoliți, aidoma bivolilor pe care tocmai Îi văzusem aici, În apa care curge. Când și când, bourul Încolțit dădea câte un muget. Sângele Începuse să-i șiroiască pe picioare și pe burtă, dar fârtații lui pășteau fără grijă - Îi vedem doar cum Își scutură când și când mușchii, alungând câte un muscoi gras care Îi ciugulea. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
urmă, am aflat că, dacă pleci la lupta de sânge cu tovarășii potriviți, n-ai ce alege din vrăjmaș. Și, În sfârșit, am aflat că noi, oamenii neamului meu, ne meritam numele de scoborâtori din lupi. De ce nu se repeziseră bourii ăia asupra lupilor? Ce-i făcuse să stea locului? De ce erau atât de nepăsători? - mă gândisem atunci deși, În vremea aceea, n-aveam habar nici măcar ce Înseamnă să-ți pese de ceva... - Enkim! Enkim! strigă Runa, alergând la omul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pentru creșterea animalelor, rețele de apă pentru practicarea pescuitului și mărginite cu stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din faza pinului - ultima fază a Pleistocenului și faza pin-molid - prima fază a Holocenului), dar fără o încadrare cronologică precisă. Studiul materialului paleofaunistic din unele așezări ale Evului Mediu timpuriu (Gara-Banca, Bârlad-Prodana) probează existența câtorva din mamiferele sălbatice menționate, precum bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), lupul (Canis lupus) și vulpea (Vulpes vulpes). Vertebratele acvatice sunt reprezentate prin mai multe specii de pești, ce viețuiau în râul și afluenții Bârladului, iar din categoria gasteropode
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la găina domestică, fapt ce sugerează că păsările de curte aveau un rol important în completarea nevoilor alimentare ale băștinașilor. Pe lângă oasele de animale domestice, în complexele închise au apărut și fragmente de oase aparținând animalelor sălbatice, cum ar fi bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), lupul (Canis lupus) și vulpea (Vulpes vulpes), identificate în situl de la Gara-Banca. Dintre mamiferele sălbatice preferate ca vânat, de comunitatea de la Bârlad-Prodana, se numără cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus) și mistrețul (Sus scrofa), care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor, vietățile conversează, sacrul se întâlnește cu profanul. Pământenii, confruntați cu simboluri fantastice (izvorul alb, bourul alb, sihastrul), le primesc de parcă ar fi în ordinea normală a universului și integrează firesc fantasticul în real, regăsind astfel în opera lui Sadoveanu o mitologie cu zei, rituri și eroi legendari, timp și spațiu fabulos. Nuvela Copil schimbat de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
prin care punctează vechile repere ale liniei despărțitoare ce a urmat din 1704 și până la data respectivă. Demn de reținut este că se repetă semnele de hotar menționate de hotarnică din 1817 precum: „capătul despre răsărit într-o poeniță și bour într-un copaciu chiar în malul Bârladului, la fântâna lui Goniș (Guneș) unde este și piatră hotar; (punctul unde noi ziceam La Dib, deformare populară în loc de dig, I. S.), spre apus prin pivnița lui Ocniș” până în apa Siretului, deoarece partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion Samoilă, în partea de nord a comunei, în satele Onceștii Noi, Satu Nou, și Tarnița. Factorii poștali se deplasau cu calul ce trăgea o șaretă, până la oficiul P.T.T.R. Stănișești, raionul Zeletin. Dirigintele Vasile Cozma, a fost înlocuit de Ioan Bour de la Răchitoasa care, la rândul său, a fost înlocuit în 1958 de Ioan Nacu (refugiat din Basarabia), care a stat până în 1959. În cursul anului 1959, a funcționat în calitate de diriginte al oficiului poștal și d-na Maria Grigoraș
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
supuse dregerile din lăuntru ale Moldovei, de când puterea Domniei încăpuse în mâni străine, au desnaturat caracterul național al locuitorilor, și au părăginit titlurile i acturile, pe carele se rezemau drepturile Patriei. Aseminea soartă avu și Marca Țării, înc ât de la bourul, ce odinioară pășcea între flamurile legioanel or, rămasă de paza coloniilor romane în Dacia, astă Marcă ajunsă a fi reprezentată, prin un cap de bou dumesnic. Nu vom vorbi despre toate fazele prin care astă Marcă petrecu, până ce ajunsă a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fanariotă, însemnând încă și nările boului, î n verigă cătușită. Uricile și dresurile cele mai vechi, ale lui Bogdan al doilea 1373, Iuga 1400, Alecsandru 1402 și a lui Ștefan al cincilea 1458, poartă în sigiliul lor capul bărbos al bour ului, cu stea între coarne, la care capul, mai în urmă din neghibăcia artiștilor, ce nu cunoșteau ființa unui bour, ci numai pre boul dumestic, barba o prefăcură în un fel de ornament arab esc, ce și astăzi se înseamnă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
doilea 1373, Iuga 1400, Alecsandru 1402 și a lui Ștefan al cincilea 1458, poartă în sigiliul lor capul bărbos al bour ului, cu stea între coarne, la care capul, mai în urmă din neghibăcia artiștilor, ce nu cunoșteau ființa unui bour, ci numai pre boul dumestic, barba o prefăcură în un fel de ornament arab esc, ce și astăzi se înseamnă pe la marcele mezo moderne, deși mărturia cea mai puternică este chiar numele, căci nu numai documentile și cărturarii, ci chiar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prefăcură în un fel de ornament arab esc, ce și astăzi se înseamnă pe la marcele mezo moderne, deși mărturia cea mai puternică este chiar numele, căci nu numai documentile și cărturarii, ci chiar țăranii, vorbind de Marca țării, o numesc bourul (Bosurus). Cantemir încă, ne încredințează, că pe zidul cetății Hotin și chiar pe aceea a bisericii Sf.Dumitru de la Suceava, se văd în timpul său la Marca Moldovei, bourul congiurat de doi Delfini. Cum că asta din ur mă M arcă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
documentile și cărturarii, ci chiar țăranii, vorbind de Marca țării, o numesc bourul (Bosurus). Cantemir încă, ne încredințează, că pe zidul cetății Hotin și chiar pe aceea a bisericii Sf.Dumitru de la Suceava, se văd în timpul său la Marca Moldovei, bourul congiurat de doi Delfini. Cum că asta din ur mă M arcă era ceea ce o fi odată a gloriei Moldovei, mărturisesc, monede din Domnia lui Ștefan cel Mare, în care pe de o parte e figurată efigia Domnului, iar pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
doi Delfini. Cum că asta din ur mă M arcă era ceea ce o fi odată a gloriei Moldovei, mărturisesc, monede din Domnia lui Ștefan cel Mare, în care pe de o parte e figurată efigia Domnului, iar pe de alta bourul între doi delfini (aici după asteristic, urmează însemnarea: „O asemenea monedă de aramă au găsit o la Piatra boierul Mirișescu, car e spre știință sau litografiat). Nu mai puțin vrednic de știință este că astă Marc ă au fost a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că astă Marc ă au fost a Daco-Romanilor, precum se mărturisește, de o monedă de argint având despre o parte efigia Marcu Aure lie (de Antonio adeptat în Iunie la 161 înaintea lui Hristos) , ia r pe de alta, capul bourului între doi Delfini (după cel de al doilea asterisc, nota: „astă monedă de argint este proprietatea dsal e Gh . Asachi și se vede reprodusă în litografie, sub harta Dacie i, d estinată pentru un tablou hronologic al Moldovei). Sigiliul Poliției
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la Buda Blăgești și Lespezi Gârleni. Este cazul unor unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care oamenii acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului mijlociu, respectiv în vatra orașului Bacău sunt destul de puține, mult mai numeroase sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
frică (2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți; al Bălții; bărbați; belea; bestie; bibelou; bizon; bour; bouț; bovine; cap; fără caracter; cară; de casă; căluț; căruță; cîmpie; cu coarne; copită; Cosmin; cui; dezgustător; Dragoș; dur; duritate; dușman; el; ierbivor; eu; fermă; fraier; fuge; furie; grajd; grandios; grămadă; gros; ham; hamal; hrană; ignoranță; imens; incapabil; iubi; iz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
matale; Și de soare, și de lună, / De toată lumea-mpreună."173 În credința populară se spune că soarele a trăit pe pământ, alături de lună, dar, odată ridicat la ceruri, merge singur, de la răsărit spre apus, într-un rădvan tras de bouri, de leu sau de 12 cai albi.174 2. LUNA a. Imaginea a-spațială și a-temporală Simbolismul lunar este complementar simbolismului soarelui, fără a putea fi disociate unul dde altul. Depinzând de soare, luna reprezintă principiul feminin, periodicitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dual, material, androgin, și șarpele spiritual, ca arhetip al haosului, al Increatului, dar și principiu al vieții primordiale. În arta geto-dacă, șarpele magic este prezent, cu rol apotropaic, pe podoabe, pe coifuri, pe armură fiind înfățișat alături de un cap de bour. În cultura greco-romană, șarpele are semnificații farmacopeice. În complexul basilical protocreștin, datând de la începutul Evului Mediu, s-a descoperit motivul celor doi șerpi încolăciți care se privesc în față, simbolizând două forțe mitice antagonice. Ca apotropeu, șarpele, fie că este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ducea în robie. Al doilea volum tratează tema iubirii. Marușca, iubita lui Simion Jder este răpită, dusă în Țara leșească, eliberată de Simion. Cei cinci Jderi (Simion, Nicoară, Cristea, Damian, Ionuț) sunt credincioși domnitorului care, între altele, participă la vânătoarea bourului. Voievodul voia să se sfătuiască, în taină, cu sihastrul din munții Ceahlăului, cu privire la problemele țării. În cel de-al treilea volum sunt prezentate peripețiile lui Ionuț, trimis ca iscoadă, în Grecia, la muntele Athos și lupta de la Vaslui, unde înving
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
roman de romane", o rapsodie națională. Bătălia de la Vaslui este strălucit descrisă, cu personaje de dimensiuni mitice, fabuloase, într-o viziune romantică și legendară. Conducându-se după semnele vremii, moldovenii respectă datinile, tradițiile din vremuri îndepărtate, superstițiile, practicile magice, mitul bourului alb care are puteri miraculoase asupra oilor. "Oamenii Măriei-Sale" sunt: Jderii (boieri de rangul al doilea) și Călimanii (proveniți din rândurile răzeșimii). Peripețiile acestora sunt povestite homeric. Ionuț, Jderul cel mic, are calități de mușchetar, participând la acțiuni riscante. Nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
era păstrător al tradiției, om al acțiunii pentru dreptate și libertate. Uneori se interioriza și reflecta asupra vieții, sensului existenței raporturilor om-istorie, om-divinitate și se exterioriza în privința comuniunii cu natura, credința în obiceiuri străvechi, cucernicia față de divinitate. La vânătoare căuta bourul cel alb (un animal fabulos) și un schivnic retras într-o peșteră. În opera lui Sadoveanu, Ceahlăul este "Muntele cel Mare", iar peștera este toposul tainicului, locul unde se putea medita. La Sărbătoarea hramului Mănăstirii Neamț, domnitorul apare "călare pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
proiectant și constructor al fabricii de hârtie a lui Gheorghe Asachi. Firește, respectivele drumuri i-au prilejuit noi sondaje "geognostice" efectuate în munții din partea sudică a târgului, pe moșia mănăstirească Săvinești și pe malul apusean al Bistriței, în perimetrul munților Bourul, Boghiul și Bogoslav. Observațiile și propunerile sale au fost cuprinse într-un raport detaliat, pe care l-a înaintat Sfatului Administrativ în toamna anului 1842, iar, prin mijlocirea guvernului, acestea au ajuns sub ochii lui Mihail Sturdza pentru rezoluție. În
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
artă: desene, gravuri, figurine din lut care reprezintă femei. „ O practică magică În legătură cu procesul producției vânătorești s-a Întâlnit și la noi În așezarea de la Buda; acolo, pe o Înălțime care domină valea Bistriței până la orizont, vânătorii depuneau picioarele de bour retezate și oase de ren. Într-o proporție redusă, Buda reprezintă un loc cult (... poate În credința că prin aceasta vânatul nu se va Împuțina sau animalul se va lăsa prins.” Dovezile de animism, simbolurile magicomitologice, talismane, zei de lut
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]