405 matches
-
bei lapte dulce cu untură de gâscă. Bei ceai de tărâțe de grâu, de floare de tei, de romaniță, de sunătoare, de coji de nucă. Tragi În piept fum de busuioc aprins. Bei lapte de măgăriță. Urzicare: te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gâlci (angine): se fac gargare cu fiertură de podbal și zahăr candel, sau se iau terci din hrean ras și zahăr, 3-4 lingurițe pe zi. Pentru boli de piept: se iau ceaiuri de lumânărică, morcov, flori de tei, pir, păpădie, boz, fumăriță, fragi, nalbă mare. Alt leac: hrean ras cu sare și oțet, Întins pe o pânză, prăjit la foc mic și umezit din nou cu oțet. Nu se pune direct pe piele, ci pe o pânză subțire, pentru a nu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cele mai vii, păstrate cu sfințenie în memorie, sunt însă cele legate de revoltă. Țăranii, de sărăcie și, de nedreptățile suferite, se răscoală. Astfel, întâmplarea legată de o goană după curci îi dă poetului prilejul să explice numele Piscului cu Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile sunt în nori, și pentru că stelele sunt joase și pâlpâie "de-ți iau ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile sunt în nori, și pentru că stelele sunt joase și pâlpâie "de-ți iau ochii/ Ca lumânările pe colaci/ când aerul se ridică în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși care au fost neacoperiți, nu-i lucru curat. Femeile torn apă peste ei și-i aruncă afară. Tămîie Spre Alexi Boji, omul lui Dumnezeu, cînd ies jivinile din pămînt, se ia o cățuie, se pune în ea jar, se pune peste el tămîie și se împrejură cu ea casa, clănțănind din clește. Jivinile și cele răle nu se vor putea atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Haralambie - 10 februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este luminat de lumînări. E ziua pomenirii morților, oamenii mergînd la cimitir. Femeile din toate casele merg la cimitir cu un brățișor de surcele de boji, pe care le aprind la capul morților din familie, la care foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
aprind la capul morților din familie, la care foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Frunzele sunt mai mici decât cele ale castravetelui comun, trilobate sau pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la atingerea ei planta degajă un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea aparatului foliar îi asigură acesteia protecție fitosanitară naturală. Acest gaz emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul foliar. Florile sunt în general aproape asemănătoare cu cele
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
pe scriitor în paginile operei lui, degeaba l-am căuta în Cernăuții, Blajul, Iașii, Bucureștii, Viena sau Berlinul secolului al XIX-lea. Realitatea este vis, o spune personajul eminescian. În acest sens, considerăm că masca lui Eminescu, fascinantă pentru Lucian Boz, Grid Modorcea, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ioana Em. Petrescu, Mircea Cărtărescu, Pompiliu Crăciunescu sau Iulian Costache, puțin și pentru Mihai Zamfir, reprezintă un fals impediment în calea cunoașterii poetului. Lumea cărților a obliterat [în sensul etimologic al verbului, însoțit de nuanțările
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5CXU4R7N3; Koelerio arenariae, Festuco - Brometea, Origanetalia, Me. ORD. DIPSACALES FAM. CAPRIFOLIACEAE *Sambucus ebulus L. (Boz) - H., Euras. (submedit.) Comună, z.step. se.fa.; L8T6C3U5R8N7; Lamio - Chenopodietalia, Atropion, Md., In. *Sambucus nigra L. (Soc) - Ph., Eur. Comună, z.silvost.-se.fa.; L7T5C3U5RXN9; Atroprtalia, Sambuco - Salicion, Prunetalia, Me., Md., In. *Viburnum lantana L. (Dârmoz) - Ph., Eur. Centr
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
inversă (în cazul sunetelor în schimbare, cum erau b și m - a se vedea Tibiscus pentru Timiș), de către cel care a scris documentul. Baza formei Buseos a fost propusă pornind de la un apelativ trac *bhug, „a îndoi“, de la sl. băză, boz, baz, băz „boz“) sau de la un antroponim (trac. Buas, Buos). Slavii au putut adapta fonetic finala specificului lor lingvistic, rostind numele ca Bozov (a se compara cu forma latinească din documente „inter Bozam et Prahow“). Apariția lui z s-ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunetelor în schimbare, cum erau b și m - a se vedea Tibiscus pentru Timiș), de către cel care a scris documentul. Baza formei Buseos a fost propusă pornind de la un apelativ trac *bhug, „a îndoi“, de la sl. băză, boz, baz, băz „boz“) sau de la un antroponim (trac. Buas, Buos). Slavii au putut adapta fonetic finala specificului lor lingvistic, rostind numele ca Bozov (a se compara cu forma latinească din documente „inter Bozam et Prahow“). Apariția lui z s-ar putea datora unei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un antroponim (trac. Buas, Buos). Slavii au putut adapta fonetic finala specificului lor lingvistic, rostind numele ca Bozov (a se compara cu forma latinească din documente „inter Bozam et Prahow“). Apariția lui z s-ar putea datora unei etimologii populare (< boz, „soc“, facilitată de analogia cu alte nume de locuri de tipul Bozovoci, Bozieni, Bozia, Bozieș etc.). Această formă a putut deveni în romînă Buzău (prin închiderea lui o la u și interpretarea lui -ov ca -ou, cum s-a mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin intermediarul slav Bozov (< Băzov) este mai plauzibilă decît formarea toponimului de la antroponimul maghiar Boza, Bodza (< boza, bodza, „soc“, „sombucus“). Soluția privind continuarea de numele Buzău a stră ve chiului Museos nu trebuie contrapusă mecanic unei variante slave (Bozov < sl. boz), care a putut funcționa ca o ipotetică for mă intermediară pentru „ajustare“, prin etimologie populară sau contaminare, a toponimului tracic. De altfel, un astfel de toponim, Bozovo, a fost înregistrat la aromîni de către Gustav Weigand. Forma Bozen, atestată în documentele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este adjectivală (sl. -inu) sau substantivală (sl. -ina). Paralelele din teritoriile slave (Mostița, Moșna, Moșnaia, Mohovo, Moșnik, Mașnica etc.) susțin această bază. În Moșna, ierul mare (transcris ŭ, u, w, o) a devenit o (ca în Bozna < *Bușina < sl. buzu, „boz“, și ca în apelativul romînesc de origine slavă boz). Numărul mare de toponime apropiate ca formă de Moșna și răspîndirea lor largă recomandă ca foarte plauzibilă baza apelativă slavă, dar nu exclude, pentru unele dintre toponime, o bază antroponimă. Ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din teritoriile slave (Mostița, Moșna, Moșnaia, Mohovo, Moșnik, Mașnica etc.) susțin această bază. În Moșna, ierul mare (transcris ŭ, u, w, o) a devenit o (ca în Bozna < *Bușina < sl. buzu, „boz“, și ca în apelativul romînesc de origine slavă boz). Numărul mare de toponime apropiate ca formă de Moșna și răspîndirea lor largă recomandă ca foarte plauzibilă baza apelativă slavă, dar nu exclude, pentru unele dintre toponime, o bază antroponimă. Ar fi un alt caz de omonimie între toponime cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
el goi până aproape În dreptul călugărițelor, ca să-l prindem. Ele se distrau, ieșite la ferestrele chiliilor și bătând din palme. Ne-a fost atât de rușine, că nu știam cum să ne ascundem podoaba bărbătească, fiecare punându-și frunze de boz În față sau ținându-și mâinile În locul cu pricina. După această Întâmplare, ne-am cam schimbat ideile despre autoclaustrarea călugărițelor și, Îmbrăcați fiind, de multe ori, ne-am apropiat de ziduri. Ne Înșelasem, Însă; când am fost la o distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
într-o aproximație de exotism sau de minorat estetic, ca de pildă Teodor Scorțescu, ale cărui urme s-au pierdut undeva în Argentina (scriitorul lipsește din dicționarul lui Florin Manolescu). Nu sunt de neglijat nici nume ca N. I. Herescu, Lucian Boz, Nicu Caranica, L. M. Arcade, Th. Cazaban, D. C. Amzăr, C-tin Amăriuței. De numele unora dintre cei mai importanți scriitori din acest prim val se leagă crearea unor instituții vitale pentru supraviețuirea culturală a exilului: reviste, edituri, fundații, institute
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
Carlo Bo, Moștenirea lui Leopardi, pref. trad., București, 1972; Marina Javarone, În urmă cu un noian de visuri, București, 1973. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 31-32; Cioculescu, Aspecte, 498-508; Octav Șuluțiu, „Cloșca cu puii de aur”, F, 1935, 5, 6; Boz, Cartea, 191-194; Lovinescu, Scrieri, VI, 170; N. Crevedia, O lichidare, „Sfarmă-Piatră”, 1940, 17; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit. (1982), 903; Ion Caraion, „Columne”, GL, 1965, 33; George Munteanu, „Columne”, CNT, 1965, 44; Marin Sorescu, „Columne”, R, 1966, 4
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
ș.a. Notabil este și faptul că, în climatul intensificării mișcărilor de extremă dreapta, revista primește colaborări de la mulți scriitori și publiciști de origine evreiască, precum H. Streitman, Sergiu Dan, Ury Benador, I. Peltz, H. Bonciu, Ion Călugăru, Dan Faur, Lucian Boz, Alfons Adania, D. Trost, Paul Păun. Din 1938 Mihail Sebastian este cooptat în redacție, contribuind atât cu note și recenzii, cronici teatrale, cât și cu fragmente din romanul Accidentul. Din același an Eugen Ionescu trimite intermitent „scrisori din Paris” (frecvent
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Dumitru, cetățean suedez, născut la 21 mai 1927 în Botoșani, județul Botoșani, România, fiul lui Teodor și Alexandrina, cu domiciliul actual în Suedia, 21154 Malmo, Bergsgatan 15 B. 10. Vlad Maria, cetățean german, născută la 20 ianuarie 1948 în localitatea Boz, județul Albă, România, fiica lui Suciu Aurel și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 80939 Munchen, Heidemannstr. 25. 11. Vlad Doru Mihai, cetățean german, născut la 21 februarie 1943 în localitatea Daia, județul Sibiu, România, fiul lui Mihai și Alexandra
HOTĂRÂRE nr. 61 din 10 martie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117437_a_118766]
-
palid din butonul soneriei de acasă, pădurea de pe altă lume, cum soarele pe altă lume în orizont, halta Stănița pădure și cumpăna de ape spre Siret, Vulpășești hierogamie îndoiturile de deal cu soarele, o întîmplare din acelea plastice, grîul rozaliu, bozul întins cît o postață, le dau pe toate pe lanuri, după frămîntările de vîlcele și dîmburi înfundate cu pădurea, Siretul baltă, diguri, pășune. Ora 7,30, în rapidul Suceava Mangalia, la Roman am ajuns întîrziat și a trebuit luat rapidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]