885 matches
-
și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730. Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de baroc brâncovenesc. Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Țara Românească, dar și din Transilvania, numele său fiind întâlnit între cele ale donatorilor de la școala românească din Șcheii Brașovului. S-a înconjurat de personalități de cultură
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
marea majoritate a domniilor din spațiul românesc, privitor la cea a lui Constantin Brâncoveanu s-au păstrat o multitudine de izvoare. Printre sursele primare sunt două cronici dedicate exclusiv anilor săi de domnie (cronica lui Radu Greceanu și cronica Anonimului brâncovenesc), două cronici ale Țării Românești (a lui Radu Popescu, care acoperă perioada în care a domnit integral și Letopisețul Cantacuzinesc - parțial), scrierile lui Dimitrie Cantemir ("Istoria ieroglifică" și "Întâmplările Cantacuzinilor și Brâncovenilor în Valahia") și cronica secretarului venețian al voievodului
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
pe cele ale patriarhilor”. După moartea lui Brâncoveanu, imaginea lui a avut de suferit. Textele moralizatoare care s-au păstrat de la Nicolae Mavrocordat au subminat imaginea princiară a lui Brâncoveanu, modelul comportamental al primului domn fanariot fiind perfect opus celui brâncovenesc: dacă Brâncoveanu dovedise mare atașament față de familia și casa lui, " Manualul în care se cuprind păreri și cugetări cu privire la moravuri și purtări" al lui Mavrocordat recomandă renunțarea la familie, femei și la prieteni, până la „lepădarea de sine”; unde primul prețuise
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Palatul de Reședință a episcopului, locuitorii cer și obțin din partea aceleași Primării, terenul întregului platou dintre reședință și gară . Reședința episcopului Visarion Puiu este una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită . În scurtă vreme, pe aceste teren apare un cartier nou și curat. Aflându-se pe o înălțime și în bună parte pavat și iluminat, cu străzi aranjate în plan patrulater
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
rîndul ctitorilor și ei vor fi pomeniți la toate slujbele cîtă vreme va dăinui sfîntul locaș. Cea mai costisitoare și anevoioasă problemă a fost construcția bisericii. Biserica este în stil ortodox autentic, în plan treflat, cu elemente arhitecturale bizantine și brîncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și acoperiș boltit, arhitectura și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul ansamblu monahal este opera obștei de
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
neîntrerupt aici până la 1873, anul primei desființări a mânăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, documentele o menționează pe Maica Meletina ca stareță a mânăstirii. Monahia Meletina contribuie după puterile și priceperea ei la repararea mânăstirii: adaugă un etaj chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
rămân slujitoare la Mânăstirea Mamu. De abia în 2009, azilul de bătrâni cu deficiențe mintale este mutat într-o altă locație. În prezent, maica stareță Pavelina Ioniță, împreună cu maicile Siluana și Tecla se străduiesc, asemenea înaintașelor lor, să redea ctitoriei brâncovenești strălucirea de odinioară.
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
a cunoscut numeroase invazii turcești și austriece, care au distrus parțial mănăstirea. La Mănăstirea Sinaia nu se regăsesc doar trei sute de ani de istorie, ci un adevărat muzeu de artă și de spiritualitate românească. Vechea biserică este construită în stilul brâncovenesc, arhitectură caracteristică Țării Românești, stil ce poartă numele Sf. voievod Constantin Brâncoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci în 1714). Acest stil, de influență barocă, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatră și ornate cu motive florale și vegetale (floare de
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
1714). Acest stil, de influență barocă, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatră și ornate cu motive florale și vegetale (floare de crin, frunză de stejar etc.). În general bisericile ortodoxe sunt formate din pronaos, naos și altar, iar stilul brâncovenesc adaugă acestora trei încăperi pe cea de a patra, sub forma unei camere deschise susținută de coloane, "pridvorul". Deosebit de impozant este portalul bisericii, care este sculptat, reprezentând la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, și în partea stângă pe fratele
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
aur mozaicat, în stil neobizantin, de pictorul danez Aage Exner. Acesta a realizat o sinteză a culturii arhitecturale religioase românești, o biserică cu ziduri groase și contraforți puternici, caracteristice mănăstirilor din Moldova pe care a grefat elementele specifice ale stilului brâncovenesc din Țara Românească. Un brâu de ceramică smălțuită de culoare verde, format din trei linii răsucite din loc în loc, înconjoară exteriorul bisericii; este simbolul unității Sfintei Treimi într-un singur Dumnezeu, precum și a celor trei principate românești, Transilvania, Moldova și
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu icoane de sfinți, la bolți folosindu-se motivul de "cer înstelat". Fațadele păstrează concepția plastică arhitecturală, specifică secolului XVIII, în care se mai regăsesc unele influențe brâncovenești.
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
în care ferestrele sunt așezate astfel încât să descrie forma crucii. Tambururile pe care se sprijină cupola centrală și cele patru cupole ale turnurilor sunt străbătute de ferestre semicirculare cu arcul susținut de coloane mici și robuste, având sorgintea în stilul brâncovenesc. Comunitatea ortodoxă, având cel mai mulți credincioși, deține un șir de biserici în aproape toate cartierele din oraș, între care se numără și Bisericile Bob și Buna Vestire. Amândouă lăcașurile de cult au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
și provenind din diverse locuri ale provinciei Dacia. Dintre piesele litice medievale se remarcă cele provenind de la conacul cantacuzin de la Mărgineni (stâlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de uși și ferestre), monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncovenești. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare și pietre tombale, în mare parte datorate școlii de meșteri pietrari de la Parepa. Rezervatia arheologica Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul județului Prahova la o distanță de aproximativ
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
învățământului. Școală este acreditata de Ministerul Educației și respectă conform legii, 70% programa oficială, văzută însă prin prisma creștină. Programul școlii nu face nici un rabat instrucției dar, are în vedere că principalul scop al educației este formarea caracterului . Complexul Curtea Brâncoveneasca cuprinde restaurantul, hotelul, magazinul cu produse bio, si librăria cu același nume. Acesta dorește promovarea culturii și bucătăriei tradiționale românești, dar și a unei alimentații sănătoase bazate pe consumul de produse naturale. Înființarea acestor ferme nu a avut loc fără
Marcel Bouroș () [Corola-website/Science/326485_a_327814]
-
naturale. Înființarea acestor ferme nu a avut loc fără sacrificii, astfel Marcel Bouroș a fost nevoit să facă un împrumut de pește 300.000 de euro la nivelul anului 2000. Justificarea înfiițării fundației “Sfinții Martiri Brâncoveni” precum și a complexului “Curtea Brâncoveneasca” a fost interesul din ce in ce mai scăzut al guvernanților postdecembriști față de valorile naționale, degradarea sistemului educațional, lipsa unei alternative la stilul de viata consumatorist și a nepăsării față de pierderea în ritm alarmant a identității naționale în favoarea celei occidentale. Susținător al unei informări
Marcel Bouroș () [Corola-website/Science/326485_a_327814]
-
în paralel cu cele oferite de mass-media, a organizat numeroase simpozioane privind diverse teme cu caracter istoric, științifico-medical și relgios ortodox. Multe dintre aceste evenimente au fost susținute la Casa de Cultură din Constantă precum și în librăria din complexul Curții Brâncovenești. A fost foarte apropiat de mari personalități ale vieții duhovnicești și culturale precum Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Teofil Pârâianu, Părintele Nicolae Tănase, Dr. Pavel Chirilă, Dr. Floarea Damaschin, Dr. Ovidiu Bojor, Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Dan Puric, Virgiliu Gheorghe, Ioan Vlăducă
Marcel Bouroș () [Corola-website/Science/326485_a_327814]
-
Năsturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat și amenajat ca muzeu de etnografie și artă populară se află în comuna Florești Stoenești. Aspectul exterior îl așază în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească. La Frătești se află Muzeul sătesc - numit simbolic „Muzeul școlar Dacia”- deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparțin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înființat în anul 1967 este structurat pe mai
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Castelul Kemeny din Brâncovenești (în ) este un ansamblu arhitectonic construit de familia Kemény în localitatea Brâncovenești, județul Mureș. Aproape de Drumul Național 15 Reghin - Toplița, acesta se ridică semeț, protejat de zidurile sale groase. Prima sa atestare datează din secolul al XIII-lea, dar forma
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
Castelul Kemeny din Brâncovenești (în ) este un ansamblu arhitectonic construit de familia Kemény în localitatea Brâncovenești, județul Mureș. Aproape de Drumul Național 15 Reghin - Toplița, acesta se ridică semeț, protejat de zidurile sale groase. Prima sa atestare datează din secolul al XIII-lea, dar forma actuală a dobândit-o trei secole mai târziu în timpul voievodului Ferenc Kendy
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
groase. Prima sa atestare datează din secolul al XIII-lea, dar forma actuală a dobândit-o trei secole mai târziu în timpul voievodului Ferenc Kendy și apoi în al XIX-lea când deja era în posesia familiei Kémeny. Fortificația romană din Brâncovenești a fost construită pe o terasă înaltă deasupra râului Mureș, în apropierea castelului actual. Lângă acest castru ("castrum romanum") era o localitate romană unde trăia populația care a făcut parte din deservirea armatei. Potrivit cercetărilor recente fortificația a fost de
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
același nume ca și strămoșul său János Kemény, în 1926 a invitat în castelul său 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România, dar care au decis să nu participe și au acceptat soarta minoritară. La castelul de la Brâncovenești a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő , Sándor Reményik, Szemlér Ferenc, Tamási Áron, László Tompa, Albert Wass și mulți alții. Castelul are
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
României, la intervenția patriarhului de atunci, Justinian Marina. În timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântâna (care poartă numele domnului), iar între anii 1512 - 1521 s-a refăcut pictura. Constantin Brâncoveanu a construit la 1706 - 1707 pridvorul, în cunoscutul stil brâncovenesc. În timpul ocupației austriece a Olteniei, mănăstirea a fost o fortăreață redutabilă în calea cotropitorilor. Aici a slujit preotul "Radu Șapcă", participant de seamă la revoluția burgheză de la 1848 din Țara Românească, numit "curator civil" prin decretul nr. 519 din 4
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
(amintit în unele scrieri și ca „vila din Kiseleff”) este locuința din București a Regelui Mihai I al României. Palatul a fost proiectat în 1930 de către arhitectul Duiliu Marcu într-o combinație de stil maur și brâncovenesc. A fost construit în 1936 pentru Regina Elisabeta a Greciei, născută Principesă a României, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, soră a Regelui Carol al II-lea al României. Palatul nu a
Palatul Elisabeta () [Corola-website/Science/319977_a_321306]
-
unor filme precum "Odessa în flăcări" și "O noapte furtunoasa" de Jean Georgescu. După cel de-al Doilea Război Mondial, este arestat pentru un timp și i se interzice să mai lucreze în cinematografie. Lucrează ca medic psihiatru la Spitalul Brâncovenesc până în 1975. A aparținut unei categorii privilegiate de scriitori-medici care au excelat deopotrivă în domeniul artei lui Esculap și în acela al literelor. Ca și unii dintre predecesorii sau conteporanii săi, cuprinzând arii largi de preocupări spirituale filtrate prin prisma
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
la rândul lui unit cu cele două abside laterale într-un larg oval, acoperit de o boltă centrală și calote la capete. Spre răsărit, despărțit de iconostas, stă altarul. Iconostasul prezintă o lucrătură sculptată filigran, de bună calitate, de inspirație brâncovenească, posibil târzie. La schimbarea radicală care a avut loc între 1883-1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Constantin Istrătoiu. Acest lucru dovedește o rupere voită de modelul tradițional, perpetuat până atunci prin meșterii dulgheri itineranți de biserici. Cei
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]