888 matches
-
regionale, țărănești sau târgovețe. O astfel de sinteză nu s-a produs în bucătăria românească. Cea dintâi problemă în creionarea bucătăriei aristocratice românești o constituie sărăcia izvoarelor. Prima noastră carte de bucate datează de la începutul secolului al XVIII-lea („Manuscrisul brâncovenesc“). Pentru comparație, precizăm că Le Viandier de Taillevent a apărut în Franța, la mijlocul secolului al XIV-lea. Deci, până la începutul secolului al XVIII-lea, singurele informații provin din câteva memorii ale străinilor trecuți prin țările române (cum ar fi Franco
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Paul de Alep (aflat în Muntenia între anii 1653 și 1656), pomenește ospețele domnești la care se servea mai ales vânat: mistreți, iepuri, cocori. Prezența din belșug a cărnii sălbatice la asemenea mese, mai ales până în vremea lui Brâncoveanu („Manuscrisul brâncovenesc“, care nu poate ocoli o influență orientală, nu cuprinde decât câteva rețete pentru iepure, iar păsările sălbatice sunt menționate doar la capitolul consacrat sosurilor), este un element de clară departajare față de cultura culinară otomană, în care vânatul este absent (explicația
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Profetului, care nu iubea vânătoarea). Am pomenit sosurile... Iată o altă trăsătură apuseană a bucătăriei nobile românești. În 1646, misionarul Bandini, aflat în Moldova lui Vasile Lupu, pomenește „sosul de făină și oțet“, care era destinat zilelor importante, praznicelor. „Manuscrisul brâncovenesc“ consacră sosurilor (sub numele de „ostropiiale“) 11 rețete. Bucătăria turcească nu cunoștea sosurile în înțelesul lor de preparat culinar gătit separat și adăugat unei alte mâncări. Ioan Kemény, invitat la nunta fetei lui Vasile Lupu cu nobilul lituanian Janusz Radziwill
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bine gătite, după moda nemțească, franțuzească sau italienească.“ „Moda nemțească“? Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că unul dintre bucătarii de la curtea Brâncoveanu era „Ion neamțul“... Influența italiană descrisă de Franco Siveri se regăsește și în „Manuscrisul brâncovenesc“, considerat a fi aparținut stolnicului Constantin Cantacuzino (cca 1650-1716). Renașterea italiană a adus în plan gastronomic multe elemente noi în raport cu modelul culinar al Evului Mediu, deși o continuitate a bucătăriei medievale poate fi urmărită și pe parcursul secolului al XVI-lea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Renașterea italiană a adus în plan gastronomic multe elemente noi în raport cu modelul culinar al Evului Mediu, deși o continuitate a bucătăriei medievale poate fi urmărită și pe parcursul secolului al XVI-lea. Dintre aceste noutăți, multe pot fi găsite în „Manuscrisul brâncovenesc“. Lenta dispariție a „Europei carnivore“, specifică Evului Mediu, presupune reintrarea în circuitul culinar a unor legume și fructe neglijate pe parcursul secolelor precedente. De pildă, manuscrisul cuprinde rețete cu hamei, un ingredient antic, revalorizat de Renașterea culinară a secolului al XVI
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Dintre acestea din urmă, manuscrisul ne prezintă vânăta, anghinarea, chitra (varietate de lămâie) și naramza (varietate de portocală). Toate acestea au origine arabă și au fost introduse în cărțile italienești de bucate de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În „Manuscrisul brâncovenesc“, vinetele apar prin filieră turcească, așa cum o arată și numele lor, „patlagene“, din turcescul patlican, în timp ce numele italienesc al vinetei este melanzana, din spaniolul berengena, care provine din arabă, din badinjan; anghinarea din Balcani a descins direct în paginile manuscrisului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Mediu culinar, care vedea doar alimente demne de dispreț, „țărănești“, în aceste fructe ale pământului. Nu găsim nici rețete pentru gătirea curcanului, deși ele apar în cărțile italienești de bucate încă din 1570 (Scappi, Opera). Influența turcească există în „Manuscrisul brâncovenesc“, dar ea este încă într-o fază incipientă (în acest sens, este util de semnalat absența unui ingredient esențial bucătăriei otomane, orezul). „Turcisme“ putem găsi în mai multe rețete, dintre care vom da însă un singur exemplu: mâncarea de coaste
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de oaie în bucătăria medievală occidentală, în special în zona mediteraneeană), nucșoară. Mai putem întâlni „iahnia“ și „chefteaua“; în cazul acesteia din urmă, textul ne oferă și termenul românesc echivalent, „perișoare“, ceea ce, afirmă Matei Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale Române, 1997), semnifică un împrumut lingvistic recent. Absența din manuscris a altor termeni culinari importați de la turci (cum ar fi ciulamaua, ghiveciul, pastrama, pilaful etc.) îi permite domnului Cazacu să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gastronomice din vremea Renașterii recomandă folosirea untului. țările române au preferat untul și, bineînțeles, untura. Bucătăria aristocratică a prezentat o atracție vădită pentru unt, deși nenumăratele zile de post au impus, în aproape două treimi din an, folosirea untdelemnului. „Manuscrisul brâncovenesc“ este o dovadă a acestei alternanțe unt untdelemn, în timp ce untura a fost mult timp grăsimea „de dulce“, din afara posturilor, a bucătăriei țărănești. În mod paradoxal, influența gastronomiei occidentale pare a fi fost mai târzie în Moldova, unde bucătăria turcească se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Moldovei. Rețeaua spitalicească se amplifică începând cu sec. XIX. Spitalul Colțea nu mai putea satisface noile cerințe medicale și în 1811 se organizează prin danie publică Spitalul Filantropia cu dotație și organizare moderne. în 1838 se inaugurează la București Spitalul Brâncovenesc. Nevoia de medici, chirurgi, felceri, infirmieri e tot mai resimțită. Spitalul Oștirii își propune și acționează în sensul formării, prin practică în două școli, de felceri și de mică chirurgie, a unor cadre sanitare de prim ajutor prin tinerii veniți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Constantin, Domn al Țării Românești (1688-1714). A fost un sprijinitor al culturii. În timpul domniei lui s-au tipărit în Țara Românească numeroase cărți romînești, grecești , slave, arabe, turcești și georgiene și s-a creat în arhitectură un stil caracteristic denumit brâncovenesc. Învinuit de trădare de către turci, a fost omorât la Constantinopol în 1714 împreună cu cei patru fii ai săi. footnote>, și Constantin Cantemir. Brâncoveanu întețește pe câțiva boieri moldoveni împotriva Domnului, între care Miron și fratele său Velișcu ș.a. Cantemir află
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
astfel că de la gară până acasă face două ore. (miercuri) În plimbare, fără nici un scop, ajung la Moșilor, mă rătăcesc pe Plantelor, mă Înfund În selva oscura a orașului; case ascunse În curți retrase, intrări triumfale, geamlâcuri colorate și balcoane brâncovenești, minipalate pitite prin grădini, printre buruieni mallarmeene etc. Unde am fost până acum? Am trecut de nenumărate ori pe aici, am colindat cu câte o fată toate străzile, le-am bătut pas cu pas. Acum le observ pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de cea a bisericii domnești din Târgoviște, iar motivele decorative sunt pictate în spiritul iconografiei tradiționale românești. Prin motivele lor decorative, iconostasul, mobilerul și stranele catedralei, care au fost sculptate în lemn de stejar, amintesc de motivele și stilul epocii brâncovenești. O. NICA Capitală a culturii europene l Programul manifestărilor la Sibiu Vă propunem un scurt popas la Sibiu, orașul care, în parteneriat cu Luxemburg, va fi Capitală Culturală Europeană în anul 2007. În așteptarea acestui important eveniment, în orașul de pe
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
bine și de aceea-i dorim bună izbutire. [28 aprilie 1878] {EminescuOpX 85} NECROLOG [DIMITRIE PETRINO] Dimitrie Petrino, cunoscut și sub epitetul de bard al Bucovinei, a încetat din viață sâmbătă 29 aprilie la 1 oră după amiazăzi în spitalul Brâncovenesc. Luni la 4 ore i s-a făcut înmormîntarea la cimitirul Șerban-Vodă, după un serviciu funebru oficiat în biserica Doamna Bălașa. Familia sa e originară din Moldova, de unde trecu în Basarabia rusească și de aci în Bucovina, unde a fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
piese care ar fi putut interesa fuseseră fie distruse, fie depreciate: Sfânta Vineri căzuse (se-ajunsese la o înțelegere cu Ceaușescu, dar într-o zi trecuse pe-acolo nevată-sa și, văzând biserica printre betoane, ar fi zis: „Jos porcăria!“), Spitalul Brâncovenesc și Arhivele ajunseseră moloz, iar Pivnițele Regale de sub Calea Victoriei fuseseră inundate și-apoi astupate cu pământ. Cât despre Palatul Sinodal din Piața Unirii, el fusese mutat de inginerul Iordăchescu 22 de metri față de-amplasamentul original, în timp ce lucrul continua înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
răspunză, judecătorul nu poate face decât o instrucție vițiată în tot cuprinsul ei prin prezența acestui domn în Ministerul de Interne, găsește în fine că nu e caz de urmărire și e numit, prin protecția mucenicului Mihălescu, funcționar la spitalele Brâncovenești, c-o leafă desigur mai considerabilă decât cea de magistrat. Dar mai mult încă. Mucenicul declară în Senat, unde fusese ales pentru a fi spălat de afacerea Warszawski, că scabroasele afaceri există în adevăr, că degetele sale de mucenic ridică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publice de cultură care au următoarele atribuții în educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
publice de cultură care au următoarele atribuții în educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
soldați s-au dedat la violențe și la jaf, în Baia-Mare, o blindată a armatei române a doborât un arc de triumf ridicat în onoarea armatei ungare. Sunt date despre civili maghiari victime ale retragerii armatei române din Cluj, Sfântu-Gheorghe, Brâncovenești, Satu-Mare. În ziua de 4 septembrie, în camera superioară a Parlamentului, prim-ministrul ungar anunța, triumfător, pentru a doua zi, orele șapte dimineața, că trupele armate "vor trece peste barierele, care fuseseră așa-zise puncte de frontieră" la Satu-Mare, Sighetu-
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
de "mărimea absolută" (P.A.Michelis) a sursei - i se adaugă după unire un al doilea val, îndreptat cu preponderență asupra provinciilor nou adăugate, dar care propune și în vechiul regat edificii semnificative. "Stilul" neoromânesc devine un comentariu supraponderal la "stilul" brâncovenesc - singurul care putea oferi deopotrivă argumente de scară și naționale cu privire la etnia eponimului său. Acum se vor produce excesele de scară ale arhitecturii neoromânești - și, cu ele, ieșirea de sub tutela stabilizantă a precedentului citabil. Va deveni astfel cu putință să
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Athos, în Grecia, Ierusalimul, Vaticanul, Mont-Saint Michel în Franța, Shaoling și Lhassa, în China, mânăstirile din nordul Moldovei ș.a.. Își așteaptă regimul normal de conservare și alte ansambluri arhitectonice cu specific național sau regional. Spre exemplu, ansamblurile românești de arhitectură brâncovenească, ansambluri arhitectonice coloniale din Africa și Asia de Sud ș.a.. În unele regiuni se mai află în regim de conservare viața rurală tradițională, cu tot ceea ce ține de cultivarea pămîntului, creșterea animalelor, meșteșuguri, construcția caselor, porților și a drumurilor, port popular și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Țara Românească. A fost Întemeietor de artă și cultură românească având o mare vocație de ctitor. Ar fi de ajuns să ne oprim la Hurezi sau la Sâmbăta de Sus spre a ne da seama de amploarea și măreția geniului brâncovenesc. ”Odată mai mult Îl iubesc pe Brâncoveanu că a știut să fie contemporan cu Occidentul fără să devină neapărat occidental. Din frumusețile Apusului a luat numai atât cât a crezut căi trebuie spre a da frumuseților neamului său un spor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
iubesc pe Brâncoveanu că a știut să fie contemporan cu Occidentul fără să devină neapărat occidental. Din frumusețile Apusului a luat numai atât cât a crezut căi trebuie spre a da frumuseților neamului său un spor de frumusețe... Așadar stilul brâncovenesc crește din Însuși pământul țării, dar se hrănește dintr-un văzduh mult mai larg.” remarca Valeriu Anania În Cerurile Oltului. În același timp, a fost un sprijinitor prin cuvânt și faptă al ortodoxiei de pretutindeni. Nu În ultimul rând, a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
vechi românești În Muntenia”,fiind conștient de aspectele ce privesc luminarea maselor prin cultură și educație morală. Educația religioasă primită de la mama sa și dragostea față de Dumnezeu a Voievodului Constantin s-a concretizat prin ridicarea de biserici În stilul arhitectonic brâncovenesc, care a apărut Între anii 1678 și 1725 și s-a răspândit În toată Țara Românească și Transilvania. Unele ctitorii au rezistat vitregiilor vremii, altele Însă nu. Înainte de a ajunge domnitor, el construiește două biserici lângă București la Mogoșoaia și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Domnului. Cea mai de seamă ctitorie este Mănăstirea Horezu care a fost ridicată Între 1690 și 1693, fiind sfințită În data de 8 septembrie, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Mănăstirea Horezu este cea mai reprezentativă construcție În stilul brâncovenesc de la noi din țară. Numele mănăstirii provine de la păsările de noapte numite huhurezi care cântau noaptea ,atunci când meșterii se ocupau de construcția bisericii. Istoricul Nicolae Iorga afirma: ,,Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]