307 matches
-
doamna Ana și pe Mircea, cu doamna Calinichia. Asupra originii acesteia din urmă există mai multe păreri între istorici. Între principalele teze, sunt de amintit următoarele: Soția lui Mircea a fost doamna Mara, al cărei chip se păstrează la schitul Brădet. Știri directe asupra ascendenței acesteia nu au parvenit, însă prin interpretarea altor documente, în care este înfățișată ca mare proprietară de terenuri în Ungaria, majoritatea specialiștilor acceptă descendența acesteia din familia de Cilly, de origine germană din Carintia. Prin aceasta
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ridicată de Neagoe Basarab — Glavacioc, care fusese dăruită cu două sate în Teleorman și Strugalea, neidentificată încă în teren, ctitorie a boierilor Baldovin logofătul, jupân Șerban, Radul al lui Stan și jupân Gal. La acestea se mai adaugă biserica de la Brădet și prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în Țara Făgărașului, căci aici este menționat „Stanciul egumenul”. În vremea lui Mircea au fost continuate daniile către mănăstirea Cutlumusi de la Muntele
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
mediul apusean prin intermediul sârb sau ungaro-latin, modelându-se după nevoile cancelariei muntene”". Aceasta înseamnă mai multă precizie, simplificare și prezența mai multor elemente juridice față de corespondentele sârbe sau bulgare. În ipostază tânără, Mircea se regăsește în frescele ctitoriilor sale de la Brădet și Cozia. În primul caz, domnitorul poartă o coroană dublă și costum specific secolului al XIV-lea. Se regăsește alături de doamna Mara, însă fără fiul Mihail. La Cozia, în paraclis (sau bolniță, cum mai e cunoscut), Mircea apare cu părul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
158 etnici maghiari, adică 73,79% din totalul populației. Populația Județului Covasna: Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii "culturii Storcevo-Criș", cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț). După "cultura Storcevo-Criș" o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, "cultura Boian", urmată de
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
vechi biserici din sudul Bihorului. În părțile orașului Vașcău există multe locuri pitorești atractive din punct de vedere turistic. În împrejurimi sunt și unele monumente de arhitectură populară, monumente ale naturii, biserici din lemn: bisericile din lemn de la Fânațe, Rieni, Brădet; numeroase peșteri: Peștera de la Fânațe, peșterile din zona izvoarelor Crișului Negru, Porțile Bihorului, peșterile de pe Valea Sighiștelului, Peștera Urșilor de la Chișcău, Peștera de la Câmpeneasa (Izbuc). Se află la o distanță de 3,5 km de orașul Vașcău, situată la cca.
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
și adaptează palmarul de la vechea Grădină. Lucrarea, destul de complicată de altfel, a fost executată de 2 firme particulare, palmierii și celelalte plante mari ajungând în final sub siguranța unui nou acoperiș. Tot acum s-a construit drumul prin păduricea de brădet și s-au pavat numeroase cărări în noua Grădină. Până la acest moment Grădina nu fusese una publică. Dat fiind progresul deosebit al stadiului amenajărilor, conducerea Grădinii Botanice hotărăște că este momentul să o deschidă și pentru public. Astfel la 25
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
și este semnată de meșterul Tulea Ilie, cel care a ridicat și biserica de lemn din Rieni câțiva ani mai târziu. Împreună cu cele din Rieni și Valea de Jos este în linii mari o replică a bisericii de lemn din Brădet, una dintre cele mai semnificative realizări din regiune și din întreaga Transilvanie. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Începutul acestei biserici este fixat de o pisanie pe portalul dinspre apus, care a stat odată
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Casa Presei Libere, Palatul Snagov, Palatul Știrbei sau Sala Palatului din București. În plus, Regia deține mii de hectare de teren în diferite zone ale țării. Alte proprietăți: Palatul Foișor din Sinaia, hotelul Mara din Sinaia, vilele Lac Floreasca, Vila Brădet de la Suceava, Palatul Olănești. Este acționar majoritar la compania din domeniul turismului: Olimp Estival 2002 - SA Mangalia. Între anii 2006 - 2008 au fost disponibilizați 1.410 de salariați, în anul 2009 - 125 de salariați, iar în primele cinci luni ale
RAAPPS () [Corola-website/Science/318725_a_320054]
-
lângă nouă șosea modernizata până la Hotelul Alpin (dat în folosință în 1970)-o telecabina Sinaia-Vf. Furnică, cu o stație intermediară la Cota 1400, în lungime totală de 4250 m. și o diferență de nivel de 1200 m (1971). Apoi cabanele Brădet de la cota 1300 și cabană Miorița de la cota 2000 (anul 1971) cu toate instalațiile de transport pe cablu, telescanun și teleschi, din acea zonă. În stațiunea Sinaia construiește hotelurile Montană (1975), Sinaia (1976) și hotelul Internațional (1982); restaurează hotelurile Caraiman
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
Insecta): libelula ("Calopteryx virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
vest la est din Valea Argeșului și până în Valea Vâlsanului trecând ușor și pe partea stângă a acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet. Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților Argeșului la ieșirea Argeșului din cheile ce pot fi considerate „fosile” din cauza devierii cursului de apă prin turbinele hidrocentralei; -Depresiunea Brădet formată tot la ieșirea dintr-un sector de chei a văii Vâlsanului; -Depresiunea Bahna Rusului ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Sovata este o companie hotelieră din România care deține complexele de tratament Sovata și Lacul Roșu. Este deținută de grupul hotelier ungar "Danubius Hotels", și deține hotelurile Sovata, Făget și Brădet. A fost privatizată în mai 2001, când APAPS a vândut firmei "Salina Invest" din Târgu Mureș 82,17% din capitalul Sovata, printr-o tranzacție în valoare de 6,9 milioane dolari. În anul 2007, grupul hotelier Danubius Hotels a devenit
Balneoclimaterica () [Corola-website/Science/323223_a_324552]
-
Mureș 82,17% din capitalul Sovata, printr-o tranzacție în valoare de 6,9 milioane dolari. În anul 2007, grupul hotelier Danubius Hotels a devenit proprietarul unic al Salina Invest Târgu-Mureș. În anul 2003, Balneoclimaterica Sovata a devenit proprietarul hotelului Brădet, și a vândut hotelul Aluniș. Număr de angajați în 2006: 240 Cifra de afaceri:
Balneoclimaterica () [Corola-website/Science/323223_a_324552]
-
alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de cea vestică (delimitată de "Valea Timișului Sec") unde relieful (ruiniform) prezintă culmi mai domoale și împădurite, stăncării izolate, grohotișuri și văii. Partea nordică a masivului este marcată de câteva măguri ("Vârful Ieremia" 1.102 m, "Vârful Brădet" 1.073 m, "Vârful Ascuțit" 1.058 m.) despărțite de culmi descendente, iar prelungirea culmii spre nord-est, de mai multe piscuri: ("Vârful Piatra Mare" 1.843 m, "Vârful Pușcaș" 1.635 m, "Vârful Gâtul Chivei" 1.639 m, "Vărful Piatra
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de facebook al cetățenilor angajați la TVR", legate de emisiunea Starea Nației și de realizatorul ei: "Să-mi explice și mie cineva avizat cum are Pătraru emisie la TVR! Cum dă el publicitate de 50.000 de euro către Lactate Brădet? Vreau și eu emisie la TVR. Cât costă publicitatea în cadrul emisiunii? Se poate la TVR? Cât ia amendă acum de la CNA?". Cum Pătraru se consideră "nu doar vizat, ci și avizat", a trecut cu sârg la formularea răspunsurilor, pe care
Dragoș Pătraru îl face praf pe un angajat al TVR: Dacă s-ar amenda prostia... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101333_a_102625]
-
este o parte a răspunsului lui Pătraru, doar la prima întrebarea a angajatului TVR curios. Citește și: Pătraru, acid: TVR, un exemplu perfect de prostituție Dragoș Pătraru explică, ulterior, și de ce dă publicitate de 50.000 de euro către Lactate Brădet: "Pentru a da reclamă la Lactate Brădet, așa cum a promis, pentru a-l sprijini pe acest producător după ce l-a tăvălit toată țara, deși nu brânza lui i-a îmbolnăvit pe copiii din Argeș, tembelul de Pătraru va mânca un
Dragoș Pătraru îl face praf pe un angajat al TVR: Dacă s-ar amenda prostia... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101333_a_102625]
-
doar la prima întrebarea a angajatului TVR curios. Citește și: Pătraru, acid: TVR, un exemplu perfect de prostituție Dragoș Pătraru explică, ulterior, și de ce dă publicitate de 50.000 de euro către Lactate Brădet: "Pentru a da reclamă la Lactate Brădet, așa cum a promis, pentru a-l sprijini pe acest producător după ce l-a tăvălit toată țara, deși nu brânza lui i-a îmbolnăvit pe copiii din Argeș, tembelul de Pătraru va mânca un iaurt de la firma asta în câteva dintre
Dragoș Pătraru îl face praf pe un angajat al TVR: Dacă s-ar amenda prostia... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101333_a_102625]
-
că și Sorin Oprescu a plâns la conferința de presă în care a vorbit despre Ionuț, copilul ucis de câini într-un parc din București. Pe mine m-a surprins câtă lume i-a luat apărarea lui Marius Badea de la Brădet, în ciuda faptului că analizele ANSVSA arată în mod clar prezența E.coli în produsele sale. Și-am început să caut. Cine e patronul unei "făbricuțe" atât de iubite de "public", chiar cu riscul îmbolnăvirii? De ce îl apără directorul DSV Argeș
Narcisa Iorga dă de pământ cu patronul Brădet: Cine este de fapt? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101359_a_102651]
-
apropo, s-a furat tot. Deși spune că nu mai e în această firmă, există hotărâri ale instanțelor argeșene în care patronul "făbricuței" reprezintă firma Quartz în calitate de director al acestei firme. Atenția ministrului PC Daniel Constantin Sensibilul patron al "făbricuței „Brădet" e suspect de apropiat de fostul ministru al Agriculturii, fost președinte al partidului lui Dan Voiculescu. În 2014,este unul dintre foarte puținii producători invitați să participe la un eveniment în curtea Ministerului, unde Daniel Constantin îi înmânează personal certificatul
Narcisa Iorga dă de pământ cu patronul Brădet: Cine este de fapt? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101359_a_102651]
-
șefi ai instituțiilor indolente față de răspândirea bolii între copiii din Argeș refuză să demisioneze. Mai mult, directorul DSV Argeș, cel care trebuia să controleze imediat orice sursă potențială de îmbolnăvire ia apărarea "făbricuței". "Făbricuța" exportă produse. Cu E.coli? Produsele "Brădet" se exportă în Belgia, Spania, Franța, dar "făbricuța" nu e verificată în amănunt. Dan Lupu, directorul DSV Argeș spune pentru vice.com că abia acum va verifica ce a exportat "făbricuța", că nu știe, deși tot el spune public că
Narcisa Iorga dă de pământ cu patronul Brădet: Cine este de fapt? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101359_a_102651]