1,347 matches
-
întâmplă ceva rău cu el, Doamne ferește!". Doar câteva secunde a stat Elena în cumpănă, strângându-și buzele și privind lung telefonul așezat pe o noptieră, dar acest răstimp i s-a părut o veșnicie soțului care-i privea întrebător chipul brăzdat de umbrele vizibile ale îngrijorării...
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
Afară, pregătirile erau în plină desfășurare. Câteva mese întinse la umbra brazilor din curte, își așteptau încărcate oaspeții. M-am așezat într-un colț și mi-am scos agenda. Oamenii locului mișunau în jurul meu, cu treabă. Un bătrânel cu fața brăzdată de vreme și cu barba albă și lungă, schimba câteva vorbe cu o altă persoană: „Omul acesta ne vrea binele, mai mult decât ni-l vrem noi. Este cu adevărat Omul lui Dumnezeu. Este un sfânt." Am dedus repede că
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
lumina în mod egal și totul respira în tihnă. De priveam de pe malul pe care mă aflam, pe retine mi se imprima munții stâncoși ai Măcinului care părea îmbujorați de razele aplecate pe fruntea lor de foc. Cârduri de păsări brăzdau cerul cu zămislirile lor în zbor. Câte o pată blândă sau mănunchiuri în ședere pe coastele muntelui, se arăta ca în rugăciune ! Îmi întrebam ochii de s-au săturat de atâta priveliște tămăduitoare în care vuiește cerul răstignit în toată
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Intr_o_toamna_la_gropeni_constanta_abalasei_donosa_1393324369.html [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
de aceea-i aduc un omag cu cio antepozițional. De șef de trib alb la africani. Domnul Gheorghe Sarău ne-a lămurit misterul cum a reușit să învețe romani jib. Tot pe baza scrierii lui Barbu Constantinescu. Zice că a brăzdat cartea și a decodificat gramatica. Am ales să aplic expresia dumnealui (brăzdam bibliotecile), că mi-o plăcut. Plugăritul fără semănat? Sămânța a dat roadă, una însutită, alta înmiită, iar alta miluită, asta ca să parafrazez Evanghelia. Se știe că MILIA este
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
trib alb la africani. Domnul Gheorghe Sarău ne-a lămurit misterul cum a reușit să învețe romani jib. Tot pe baza scrierii lui Barbu Constantinescu. Zice că a brăzdat cartea și a decodificat gramatica. Am ales să aplic expresia dumnealui (brăzdam bibliotecile), că mi-o plăcut. Plugăritul fără semănat? Sămânța a dat roadă, una însutită, alta înmiită, iar alta miluită, asta ca să parafrazez Evanghelia. Se știe că MILIA este o mie'n romani. De care milă creștină nu avut-am parte
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
granit. În scurt timp, ușa care permite trecerea în biroul directorului se deschide rotindu-se în jurul laturii verticale din dreapta. Prin golul descoperit de ușă deschisă trece în biroul directorului, cu pași simpli, neremarcați sonor, în poziție verticală și cu gânduri brăzdate de probleme pe care crede că le are déjà rezolvate. În urma lui ușa se închide și reface același spațiu rece, format din piatră și oțel, pe care nu poți să-l părăsești nici măcar cu gândul. Și atmosfera creată de acest
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1464930747.html [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
țină ascuns. - Nu-mi place să descos omul .... - Păi îți spun eu ,să nu fii nevoit să mă descoși. Ce să zic,ale tinereții valuri .... Povestea e de-acum 40 de ani. Patruzeci de ani s-au scurs ,mi-au brăzdat obrazul și ploi și vânturi și soare ucigător. Și ea e tot acolo, stă neclintită ca o stâncă ,nu vrea să piară ,îmi amintește mereu că sunt doar un nimic ce nu e-n stare să treacă peste limite. - Mă
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1447343170.html [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
mi înfățișa ochilor și primul unde am rămas cu gură căscată: deasupra bolta înstelată, am omis să va spun că localul se află într-o permanentă penumbră, bolta este fixată cu ajutorul stelelor care licăre trimțând lumina prin pulsații și este brăzdată de pulberi lumininiscente rămase în urma trecerii unor comete, întregul „univers” de deasupra are culoarea unui albastru închis, cu tușe rozulii și ud de pelteaua zorilor care se întrevăd la orizontul ceresc venind dinspre vre-o altă lume a lui Dumnezeu
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Hai_hui_cu_tramcarul_prin_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
în șaua cu ciucuri de fericire zâmbește a dojana mă prinde de clipă eternității ce o port pe inelar întreabă cu ochii mijind a mirare: “ Auzi chemarea sensului existenței din nemurire jocul copilăriei te face sa visezi?” Orgolliul timpului răspunde brăzdând adânc sentimente în curcubeul șoaptelor de iubire din durerile niciodată vindecate. Dor de fiecare fir de iarbă a trecutului cuprinde e-ul trist Rog fetiță din sufletu-mi pârdalnic : “Lasa-mi puțin timp pentru viața viitoare să mă pot bucura
FETIȚA CU ZULUFI NEGRI ȘI OCHII DESCHIȘI A MIRACOL de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/marioara_visan_1497558735.html [Corola-blog/BlogPost/379506_a_380835]
-
umilindu-se, autodevorându-se și să piară de foame și în mizerie morală, în disprețul unanim și profund al celorlalte nații.” Așa îmi zice din poza sa alb-negru Emil Cioran și înțelegându-l, aceeași durere și aceeași tristețe mă cotropește iremediabil, brăzdându-mi și mie fața și încleștându-mi si mie inima și sufletul. Referință Bibliografică: Privind la fotografia lui Emil Cioran / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 544, Anul II, 27 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Privind_la_fotografia_lui_emil_cioran_al_florin_tene_1340799961.html [Corola-blog/BlogPost/355091_a_356420]
-
umblând, mi-a semnat, candid, plecarea, fără minus, fără plus, ascultând, oștean cuminte, spusă Celuia de-i sus, Care-n zațul negru-al sorții a citit că e momentul să facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentul ca apoi, brăzdându-le, si mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armată resemnării care, din păcate, crește, dar asuda aiurita și în contratimp cu toate, bulgărind sania vară și-
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1468391433.html [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
primit îmbrățișarea... Era ca o flacără ce ardea înlăuntrul său, ce-i încărca gândurile de dinainte de culcare, dar și cele de la trezire. Acum... nu are nevoie decât de câteva secunde și-ți poate identifica tipul aparatului de zbor ce poate brăzdează cerul, doar după zgomotul motoarelor ce i-au rămas întipărite în suflet. Experiența din aviație este scrisă cu litere de aur în eul ființei sale, e bordul de fugă în momentele tensionate ale vieții. Chiar dacă acest capitol din viață s-
AVIATORUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Aviatorul_cornelia_viju_1331489302.html [Corola-blog/BlogPost/366331_a_367660]
-
românii de dincolo de munți sunt ponegriți în propria lor țară, iar secuii incitați de forțe ostile României terfelesc cel mai sfânt stindard al națiunii, tricolorul românesc ... În Cluj-Napoca Râul de Mori se strecoară furios printre temeliile construcțiilor, iar apele Someș-ului brăzdează municipiu. După o promenadă pe bulevardele încântătorului oraș, turistul poate vizita renumita Grădină Botanică. O perspectivă încântătoare asupra Cluj-ului se poate avea de la Belvedere ... Referință Bibliografică: Pelerinaj pe plaiurile mioritice transilvănene / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Pelerinaj_pe_plaiurile_mioriti_ion_nalbitoru_1371564526.html [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
sabia spre cer, Sunt cei veniți din iadul de unde-a fost odată Război și întuneric și molimă și ger, Ei vin din locuri unde, ca dintr-o veche rană Mai sângeră-amintirea un ultim strop de-atunci. Azi fruntea li-e brăzdată nu-n colb și mărăcine Și sufletul dintrânșii nu sângeră sub lunci, Ci trupul lor lumină emană de la sine Ca prefăcând în soare tot ce a fost pustiu. Și tremură-n uimire vecia-ngenunchiată Cântării biruinței ce singuri ei o știu
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_catalin_varga_1330784989.html [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
profesor și „recurse la serviciile unui lăutar foarte cunoscut prin părțile locului, Niculae Chioru. Dar, după câteva lecții, acesta constată că nu mai are ce să-l învețe pe copil: îi „furase” tot meșteșugul”... Viața lui George Enescu a fost brăzdată și ea de toate neprevăzutele, dar ea a fost mereu legată de Dorohoi, de meleagurile natale. Înainte de a pleca la Paris, pentru totdeauna, după încheierea războiului, ultima vizită a făcut-o pe tărâmurile copilăriei, la Tescani, la Liveni și la
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
loc cînd dezintegratorul Colonelului părăsi tocul. „Ha, ha, a fost o glumă. Sînt voluntar și eu, bineînțeles”: „Știam că pot conta pe voi, băieți! CCC crește bărbați. Și cămile, desigur. Iată ce aveți de făcut. Mîine, la ora 0304, veți brăzda eterul la bordul Indefectibilului, îndreptîndu-vă spre Cygnus. În direcția unei anumite planete”. „Dați-mi voie să ghicesc”, scrîșni Oțel. „Nu cumva intenționați să ne trimiteți pe Biru-2, planeta înțesată de larșnici?”. „Ba da. Acolo e baza principală a larșnicilor, sediul
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
băieții seamănă cu mamele lor, așa că, Nicolae este o fire mai interiorizată, moștenind-o mai mult pe mama sa. A trecut timpul, dar Nicole și nea Mitică se iubesc și acum, la fel ca în prima zi. Viața le-a brăzdat chipurile, dar lumina din privirile lor nu s-a stins. Ea strălucește și acum, la fel de puternic precum în ziua când s-au cunoscut. Iar ochii lor vorbesc într-o limbă ce nu e nici română și nici franceză. Este limba
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3.html [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
ba chiar sute de comori naționale, fără de care nu ne-am ști istoria. Dacă cealaltă persoana răspunde afirmativ, eu încep: Iașul este mereu darnic să-și povestească memoriile cu gust de pace și prosperitate, o lacrimă rostogolindu-se pe obrazul brăzdat de tăieturi când ajunge la timpul din război, căci Iașul nu a avut numai pace, ci a fost pentru multă vreme un câmp de bătălie, capitală a țării la nevoie, leagăn al patriotismului românesc. Muzeele împânzesc orașul, fiecare colț ascunzând
DE CE IUBESC EU IAȘUL de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1441946044.html [Corola-blog/BlogPost/353948_a_355277]
-
cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Bunicul Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
aibe în paza Lui! -Pe rând vă pierdeți tovarășii de joc. -Mai sunt aici colegi de...pensie. Privind în jur la cei cinci pensionari răspândiți pe la mese cu câte un pahar în față. Auzind conversația, Gavrilă, un bătrân cu fața brăzdată de riduri adânci, se ridică de la masă. -Joc eu! -Bravo! Privindu-l Sorin își zise:” A fost marinar, după cum se văd ridurile“. Urmară același ritual. Gavrilă joacă cu negrele.Așezară piesele, în timp ce ceilalți se mutară în jurul lor. Jocul era încins
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Jocul_de_sah_al_florin_tene_1328889011.html [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
ca la celebrele carnavale chinezești, sau că stau înrămați în zecile de kilograme de aur și argint, ce-i apasă cu marea povară a smereniei poleite. „Unde sunt Ierarhii noștri?” se întreabă în bocete bunicile împovărate de ani, cu fețele brăzdate de suferințele bolilor și ale neputințelor, sărăcite de pensiile micșorate, deznădăjduite de spitalele desfințate sau de lipsa medicamentelor compensate. În prag de iarnă, la gândul că frigul nu o să aibă cu cel încălzii, nu îndrăznesc să se întrebe ce fac
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IAPA DE CUARȚ Autor: Lorena Georgiana Craia Publicat în: Ediția nr. 2041 din 02 august 2016 Toate Articolele Autorului Rupestru, ponorul de ape, Alunecă-n brațe de iele, Brăzdând printre niște hârtoape Poiană de crude nuiele. La marginea ei, odihnește Pădurea de seculari Și-n mijloc, magnific, domnește Stejarul dintre stejari. Călare, pe-un roib de argint, Un tânăr din neguri răsare, Cătarea din noapte ferind, Ducând-o, în
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470170392.html [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
domeniul literaturii, pentru că știu că faceți totul cu mult idealism și implicare. G.A.B. Mulțumesc! NOTA BENE: Acolo, departe de patrie, pe meleaguri străine, Lucian își comandă cafeaua în limba portugheză! Nici măcar un fir de accent străin nu îi brăzdează vocea, are un enorm sentiment de respect pentru limba română, scrie, gândește, recită românește. În serile când corespondăm prin mesaje îl întreb dacă este fericit. Fără pauză în comunicare îmi răspunde: da! Are însă un mare regret, cărțile de la noi
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1450001113.html [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
de înălțime cu trup și duh/ În fulger de mișcare /Zvârlind cu corp spre infinit. Recunosc că unul din imboldurile ce le-am avut atunci când am ales aviația, a fost Ianca, leagănul aviației reactive românești, al cărui cer era zilnic brăzdat de păsările de oțel. Totuși, primul meu contact cu o poveste fascinantă despre zbor, a fost una ce s-a scris chiar sub privirea mea de copil. În perioada vacanțelor de vară mergeam la o mătușă din partea mamei, care locuia
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_marian_covache_cornelia_viju_1357492006.html [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
nu înregistra muzica, o dirija/cânta doar. Încă de la debutul liric, el lucrează în metale grele. Pe cortex, direct. Și neapărat, în contratimp cu poeții generației sale biologice. Poezia lui Vasile BURLUI este o Africă de gheață, sub o tâmplă brăzdată de fulgerele unor revelații dramatice și îmbrobonată de o emoție insesizabilă. Lumea e goală, tristă și greu suportabilă, fără oameni și poeți ca Vasile BURLUI. Mă gândesc la caracterul său nobil, înclinat către prietenie și solidaritate, la verva, la umorul
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_spun_criticii_despre_poezia_pompiliu_comsa_1369628390.html [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]