714 matches
-
Bradiaritmii și tulburări de conducere atrioventriculară 31.1. Introducere Prin bradicardie se înțelege o scădere sub 60 bătăi/minut a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Bradiaritmii și tulburări de conducere atrioventriculară 31.1. Introducere Prin bradicardie se înțelege o scădere sub 60 bătăi/minut a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura acestora, de nivelul la care coboară frecvența cardiacă și de condițiile patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfuncția ventriculară stângă, dilatarea sau hipertrofia ventriculară stângă și obstacolele mecanice în calea ejecției ventriculare, cauzate de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfuncția ventriculară stângă, dilatarea sau hipertrofia ventriculară stângă și obstacolele mecanice în calea ejecției ventriculare, cauzate de cardiomiopatia hipertrofică, de stenoza aortică valvulară sau de stenoza pulmonară infundibulară ori valvulară. Astfel, bradicardia sinusală a sportivilor sau care survine în timpul somnului la persoanele sănătoase poate coborî la valori de 35-40 bătăi cardiace/minut fără a genera simptome, datorită conservării unui debit cardiac adecvat, ca urmare a creșterii umplerii diastolice ventriculare și debitului sistolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
la persoanele sănătoase poate coborî la valori de 35-40 bătăi cardiace/minut fără a genera simptome, datorită conservării unui debit cardiac adecvat, ca urmare a creșterii umplerii diastolice ventriculare și debitului sistolic prin intermediul mecanismului Starling. Dimpotrivă, reducerea frecvenței cardiace prin bradicardie sinusală sau prin bloc atrioventricular, precum și disociația atrioventriculară din blocul atrioventricular total, la un bolnav cu dilatare cardiacă majoră sau cu hipertrofie ventriculară stângă importantă, are drept efect reducerea debitului cardiac, scăderea perfuziei cerebrale, coronare și renale și apariția semnelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
mai severă a disfuncției de nod sinusal cauzată de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
sinusale sunt urmate de tahiaritmii supraventriculare care sunt suficient de rapide pentru a produce hipotensiune urmată de amețeală sau chiar sincopă. Alteori, singurele simptome ale bolii sunt limitate la dispnee, fatigabilitate, reducerea capacității de efort și tulburări cognitive, consecințe ale bradicardiei excesive (< 40/min) și ale incompetenței cronotrope (8). Aceasta din urmă poate fi definită ca fiind imposibilitatea atingerii la efort a 85% din frecvența cardiacă maximă teoretică corespunzătoare vârstei. 31.4.3. Paraclinic Diagnosticul BNS se bazează pe o serie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
dintre sindromul de nod sinusal bolnav și sincopa mediată neurologic. Separat de sincopa produsă de o pauză prelungită la terminarea unei tahicardii în sindromul bradi-tahi, numeroase sincope sunt produse sau favorizate de un arc reflex anormal. Mai mult, dacă o bradicardie evidentă definește sindromul de nod sinusal bolnav, semnificația bradicardiei intermitente și a opririi sinusale este mai puțin clară. Din punct de vedere electrofiziologic, evaluarea funcției nodului sinusal include măsurarea timpului de recuperare corectat al nodului sinusal și timpul de conducere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
neurologic. Separat de sincopa produsă de o pauză prelungită la terminarea unei tahicardii în sindromul bradi-tahi, numeroase sincope sunt produse sau favorizate de un arc reflex anormal. Mai mult, dacă o bradicardie evidentă definește sindromul de nod sinusal bolnav, semnificația bradicardiei intermitente și a opririi sinusale este mai puțin clară. Din punct de vedere electrofiziologic, evaluarea funcției nodului sinusal include măsurarea timpului de recuperare corectat al nodului sinusal și timpul de conducere (9). 31.4.4. Tratament Soluția optimă pentru BNS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
bruște a debitului cardiac la oprirea cordului (durată variabilă 5-15 secunde) și reducerii brutale a irigației cerebrale. Ele sunt urmate de reluarea rapidă a stării de con tiență. Se pot solda cu traumatisme produse prin căderea bruscă. Examenul obiectiv decelează bradicardie severă (20-40/min), un ritm regulat, creșterea secundară a tensiunii arteriale (TA) sistolice, disociațieîntre pulsul jugular și cel arterial. La ascultația cordului se poate constata existența zgomotului „de tun”, rezultat al întăririi zgomotului 1 prin suprapunerea sistolei atriale și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
tip I, indicația de cardiostimulare electrică permanentă este controversată, dacă întârzierea conducerii nu se produce sub nodul AV sau nu există simptome (16). După unii autori, implantarea unui stimulator cardiac ar trebui luată în considerare chiar și în absența unei bradicardii simptomatice sau a unei boli cardiace structurale, deoarece supraviețuirea este mai bună la cei stimulați comparativ cu pacienții vârstnici asimptomatici, fără cardiostimulare, în special în blocul AV de gradul II tip I cu predominanță diurnă (17). În blocul AV de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
ori mai mare față de cauzele non cardiace de sincopă. Sincopa mediată reflex este implicată în 8% dintre cazuri și implică factori trigger care stimulează mecanoreceptorii, baroreceptorii și mecanismele vagale, ceea ce va avea drept consecință scăderea tonusului vascular (răspuns vasodepresor) și bradicardie (răspuns cardioinhibitor) (5). Principalele tipuri de sincopă mediate reflex sunt:sincopa vasovagală;sincopa situațională - apare în anumite situații asociate cu manevre vagale involuntare: tuse prelungită; efort de defecație; efort de micțiune (mai ales la vârstnicii cu adenom de prostată); deglutiție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
la vârstnici față de tineri. Absorbția medicamentelor este mai scăzută, volumul de distribuție scade, iar capacitatea de metabolizare hepatică și capacitatea renală de excreție sunt reduse. Prezența concomitentă a altor boli crește riscul de reacții adverse, disfuncția renală, hipotensiunea ortostatică sau bradicardia. Administrarea medicamentelor pentru condițiile comorbide poate avea efecte negative asupra evoluției IC, iar polifarmacia crește riscul interacțiunilor medicamentoase. Dozele de medicamente administrate vârstnicilor sunt în consecință mai reduse, fără să se atingă valorile-țintă recomandate de ghiduri. Asocierea de inhibitori ai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
se manifestă sub formă de semne și simptome necaracteristice, în cazul pacienților vârstnici orice nou simptom ar trebui considerat un potențial efect advers. Astfel, administrarea de medicamente pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare poate determina hipotensiune ortostatică, ceea ce crește riscul de cădere. Bradicardia sau agravarea insuficienței cardiace (IC) pot fi cauzate de administrarea de betablocante sau de blocante ale canalelor de calciu (verapamil sau diltiazem) . Unele aritmii pot fi induse de administrarea de antiaritmice; depresia, stările de confuzie, insomnia pot fi induse de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
presiuni pe nucleii din trunchiul cerebral (în special paralizia nervului abducens a cărui traiect lung îl face susceptibil la modificările presiunii intracraniene). Semnele vitale pot fi modificate în condițiile de creștere a presiunii intracraniene. Triada Cushing, definită ca hipertensiune arterială, bradicardie și respirații neregulate apare ca urmare a ischemiei cerebrale extinse, sau localizate, urmată de compresie trunchiului cerebral [6,7]. Trebuie subliniat faptul că atunci când există suspiciunea unui sindrom de HIC puncția lombară este interzisă, existând pericolul hernierilor cerebrale cu consecințe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
presiunea intrapericardică atinge 20 mmHg, umplerea ventriculului devine imposibilă. Creșterea presiunii în ambele atrii, venele cave și pulmonare poate egala presiunea intrapericardică. Intervin o serie de mecanisme compensatorii: inotropismul pozitiv, tahicardia, vasoconstricția arteriolară periferică, creșterea presiunii venoase urmate tardiv de bradicardie și disociație electromecanică [12]. În evoluția tamponadei cardiace, de o importanță deosebită sunt viteze de acumulare a lichidului și cantitatea de lichid acumulate; astfel acumularea rapidă a ~ 200 ml lichid poate determina tamponada cardiacă, dar o acumulare lentă poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
faptul că atât TA sistolică, cât și PP sunt rezultatele interacțiunii dintre factori cardiaci (volumul-bătaie, viteza de ejecție) și factorii opozanți ai ejecției din VS. PP poate crește și datorită augmentării volumului-bătaie (cum se observă la atleții de performanță cu bradicardie spontană, acest fenomen neasociindu-se însă cu un risc cardiovascular crescut). Riscul CV crescut se observă atunci când creșterea PP se asociază cu reducerea complianței arteriale. Datele epidemiologice recente au evidențiat faptul că o creștere a PP se asociază cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
plan anterior. Se mobilizează în continuare VJI de-a lungul marginii sale mediale iar afluentul acesteia, vena facială comună, care intersectează anterior ACC, se rezecă și se suturează. În momentul expunerii trigonului carotic, datorită vecinătății cu sinusul carotidian, poate apare bradicardie. Există chirurgi care susțin că acest fenomen se poate preveni prin infiltrarea spațiului dintre ACI și ACE cu lidocaină 1%. Atât ACI cât și ACE se disecă până deasupra leziunilor ateromatoase, evidențiate prin palpare. Dacă disecția trebuie prelungită superior la
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
mobilizarea completă a mușchiului sterno cleidomastoidian spre inserția sa tendinoasă pe procesul mastoid și păstrarea nervului XI care abordează corpul muscular la acest nivel;controlul ACC se obține proximal de nivelul afecțiunii prin individualizarea vasului cu ajutorul unei benzi. În cazul bradicardiei se pot injecta 1 2 ml lidocaină 1% în țesutul adiacent bifurcării carotidiene pentru corectarea bradicardiei reflexe. Odată obținut controlul proximal, disecția se continuă distal, în jurul ACE și al primului său ram, artera tiroidiană superioară. Subsecvent, se obține controlul distal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
XI care abordează corpul muscular la acest nivel;controlul ACC se obține proximal de nivelul afecțiunii prin individualizarea vasului cu ajutorul unei benzi. În cazul bradicardiei se pot injecta 1 2 ml lidocaină 1% în țesutul adiacent bifurcării carotidiene pentru corectarea bradicardiei reflexe. Odată obținut controlul proximal, disecția se continuă distal, în jurul ACE și al primului său ram, artera tiroidiană superioară. Subsecvent, se obține controlul distal al ACI. În cursul disecției este important a minimiza manipularea arterei carotide pentru a reduce riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Un număr de alți autori confirmă tendințele menționate (tabelul 9.1). O serie de alte caracteristici ale vârstnicului sunt documentate pe studii populaționale observaționale. The Cardiovascular Health Study (11) publicat în 1994 nu confirmă o asociere statistică între vârstă și bradicardie. În 2002, folosind înregistrări Holter, Aronow (12) documentează un procent mai mare de ischemie miocardică silențioasă la peste 1.000 de pacienți cu media de vârstă de peste 80 de ani. Semnificația clinică a ischemiei miocardice silențioase este confirmată de prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
1. Frecvența cardiacă Nu au fost documentate modificări semnificative ale frecvenței cardiace la vârstnici, deși există alterări importante ale frecvenței sinusale intrinseci, demonstrate în situațiile de suprimare a influențelor nervoase și hormonale extrinseci. Frecvent, în repaus se constată tendința la bradicardie sinusală, dar aceasta nu este o regulă pentru că alteori există tahicardie de repaus. Controlul nervos parasimpatic al frecvenței cardiace la vârstnici este diminuat comparativ cu cel de la adultul tânăr. Important este că variabilitatea ritmului cardiac este mai redusă la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
la 93% dintre subiecții incluși, tahicardia ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95% interval de confidență 1,4 5,8) și al infarctului miocardic (risc relativ 3,2; 95% interval de confidență 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95% interval de confidență 1,4 5,8) și al infarctului miocardic (risc relativ 3,2; 95% interval de confidență 1,2 9,4). Bradicardia sinusală peste 24 de ore a fost stabilită ca predictor independent pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (risc relativ 2,7; 95% interval de confidență 1,2 6,4) (14). 11.2.2. Tulburările de conducere Studiile efectuate de Molaschi și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
policele se palpează artera, care poate fi comprimată pe corpii vertebrelor cervicale. Lipsa pulsațiilor este întâlnită în sindromul de arc aortic, ocluzia carotidiană. Menționăm că o palpare brutală a arterei carotide poate provoca efecte nedorite prin declanșarea unui reflex Valsalva (bradicardii extreme, blocuri cardiace, chiar asistolie). 11. Artera temporală superficială se palpează înaintea tragusului, iar ramura frontală a acestei artere se palpează deasupra liniei păroase. 12. Arterele occipitale pot fi palpate aplicând o ușoară presiune cu degetele deasupra sau sub protuberanțele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]