3,579 matches
-
nemulțumirile Asociației Naționale a Notarilor Publici. Mai exact, purtătoarea de cuvînt a acestei asociații, d-na Ana Maria Surugiu, mi-a spus că notarii s-au considerat insultați de articolul meu. Cum n-aș vrea ca reprezentanții onești ai acestei bresle, dintre care unii citesc România literară, să se simtă atinși de un microscop care nu-i viza, fac din nou precizarea că m-am referit la acei notari care își fac meseria de rîs, pretîndu-se la ticăloșii. Dacă e vorba
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
reacție de corp prin care asociația vrea să-și apere și oile rătăcite - ceea ce am înțeles că nu e cazul - atunci acest gest de deferență față de notarii care își fac onest meseria și despre care cred că sînt majoritari în breasla lor s-ar putea să nu însemne nimic. Dar cum sînt convins că și notarii, ca și medicii sau profesorii, au tot interesul să tragă linia despărțitoare între cei care își slujesc corect rostul și cei care pun în pericol
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
s-ar putea să nu însemne nimic. Dar cum sînt convins că și notarii, ca și medicii sau profesorii, au tot interesul să tragă linia despărțitoare între cei care își slujesc corect rostul și cei care pun în pericol credibilitatea breslei lor, sper că ne-am înțeles. Același
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
în premieră, un top al criticilor rezultat din perspectiva a șaizeci și cinci de artiști. De asemenea, Scena organizează frecvent mese rotunde cu teme și probleme actuale, presante și variate, cu opinii diferite și chiar polemici: școala de teatru, stagiunea, premiile din breaslă, prostul gust, schimbul de mîine ar fi doar cîteva exemple. Multe din ideile dezbaterilor mi se par nu doar acute și pregnante, formulate transparent sau cu tîlc. Mi se pare că formează o oglindă pentru imaginea fenomenului din România. Teatrul
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
scenei - Mihai Popescu, El, vizionarul - Aureliu Manea, Un personaj tainic - Elisa Petrăchescu. Este o izbîndă în materie de cărți, studii, monografii de care lumea teatrului are mare nevoie, fiind destul de săracă în materie. Cele două reviste, cele mai importante ale breslei, strîng în jurul lor numele sonore ale artei spectacolului, precum și ale martorilor - critici, cronicari, cercetători, oameni de cultură. Aparițiile lor, cu chin, dăruire, tenacitate, efort și pasiune, oferă o imagine complexă și complementară asupra fenomenului nostru teatral. Cu bune și cu
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
din cauza eroilor ce împroașcă ecranul în repetate rînduri cu dejecții fel de fel. Aceasta pentru că frații Wayans, după succesul repurtat cu seria întîi în vara trecută, au considerat că știu ce vor adolescenții și au purces la satirizarea colegilor de breaslă, clasici ori contemporani, asezonînd totul cu un verism dezgustător, supralicitat gratuit. Dorind să-l imite pe maestrul horror-ului Wes Craven, Keenen Ivory Wayans - regizor și coscenarist împreună cu interpreții Marlon și Shawn Wayans - s-a căznit să însăileze pe canavaua
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
am amintit întîmplător nici de atitudinea lui Preda, nici de opoziția scriitorilor. în emisiunea televizată cu pricina, la care au luat parte cîțiva scriitori care mai purtau pantaloni scurți în 1971, d-na Mariana Șipoș a acuzat în mod nediferențiat breasla literară de oportunism. Nimeni n-ar fi protestat public împotriva Tezelor. Scriitorii ar fi adoptat politica struțului, băgîndu-și capul în nisip. Presa literară ar sta mărturie. Ca și suratele ei, România literară s-ar fi predat atunci cu arme și
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
răposatul curent literar de inspirație sovietică erau calmate cu argumentul că nimic nu trebuie respins global, că erau și lucruri bune în realismul-socialist. Lăsîndu-l pe dl Breban în plata propriei conștiințe, aș prefera să mă refer la rezistența pe care breasla noastră a opus-o Tezelor. D-na Șipoș nu pare să aibă nici cea mai mică idee despre adevărata atitudine a scriitorului român față cu reacțiunea comunistă. Această atitudine s-a manifestat în formele caracteristice vremii. Dacă d-na Șipoș
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
că în acest an ne vom ocupa mai puțin de false teme importante și de primejdii inventate ad hoc și vom fi mai atenți la problemele ignorate, care tind să se eternizeze. Folosesc acest plural cu gîndul la cei din breasla mea, nu la politicieni. Aceștia din urmă vor renunța la falsele teme numai în măsura în care nu vor găsi în mass media ecouri prielnice pentru a se agăța de ele. Poate că vom vorbi mai puțin despre regionalism, despre regățeni, ardeleni și
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
de acum. Era un drum pe care ar fi fost imposibil, din anumite puncte de vedere, să apară obstacole, opinteli, motive pentru declanșarea scînteilor extra-teatrale, a animozităților ieșite la suprafață mai mult ca niciodată. Nu e de neglijat faptul că breasla noastră este predispusă la vulnerabilități, sensibilități și că secretă umori care, la urma urmelor, nu sînt atît de greu de intuit. Dacă multe dintre probleme își găsesc una sau mai multe explicații, la două n-am reușit să-mi formulez
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
pentru subculturnicii S.N., D.M. și cei numiți de ei în fruntea Cinematecii, precizez că l-am citat între ghilimele pe cineva numit Titu Maiorescu). Mai utilă decît o demonstrație punctuală sau o analiză de caz e, în consecință, revelarea paraliziei breslei înseși. Drept care - în locul unui articol ab ovo cu subiectul enunțat în prima frază - reproduc ultimul proiect rămas în stadiul inițial. Proiect MOȚIUNEA (...) "Noi, criticii de film (...), salutînd avanpremiera filmului Filantropica de Nae Caramfil, la gala de deschidere a celei de
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
află cinematografia română în ansamblu. Nu numai și nu în primul rînd din motive economice. Pasivitatea complice cu starea de faliment moral, a Uniunii Cineaștilor - UCIN, a Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Filme - UARF și a celorlalte instanțe constituite ale breslei, inclusiv Asociația Criticilor de Film, ne determină să lansăm un semnal pentru o inițiativă de anvergură, în căutarea unei alternative la anomaliile care guvernează de 12 ani activitățile publice din domeniu. În trena cinematografiei etatiste și partinice din timpul dictaturii
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
premierelor autohtone, filme de gang lamentabile, susținute din bani publici, sînt lansate în difuzare fără proiecții informative pentru mass-media și fără conferințe de presă, în timp ce premierele altora, amînate ani în șir, sînt suspendate în ajun sine die. Se disimulează pentru breasla însăși și pentru opinia publică resorturile eșecurilor în serie previzibile și se perpetuează prin rotație la beneficii falimentarii. Dar victimele cele mai vulnerabile ale metodologiilor și raporturilor de lucru moștenite de la fostul regim sînt noile promoții de realizatori. Toți debutanții
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
avut parte de cele mai numeroase evocări amicale. Un lucru firesc, dacă ne gândim la legăturile pe care cosmopolitul fiu al Brăilei a știut să le stabilească și să le cultive cu reprezentanții celor mai diverse arte. De la colegii de breaslă până la literați, de la oamenii de teatru până la artiștii plastici, de la coregrafi până la arhitecți. Identificându-și traiectul existențial cu arta improvizației muzicale, a demonstrat prin sine însuși că jazzului nu-i poate rămâne străină nici una dintre manifestările esteticului. Johnny Răducanu le-
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
producții lovite de mediocritate care nu au a comunica mai nimic sau prea puțin, să fie tocmai aceea de a medita îndelung, grav la ce se petrece cu acest fenomen. Cu noi toți, creatori și spectatori. Sînt conștientă că și breasla mea, a comentatorilor, a specialiștilor, a cronicarilor și criticilor a pus umărul la tot ce se întîmplă prin faptul că "regele e gol!" nu s-a strigat la timp, prin faptul că privim teatrul strîmt și provincial, nu-l raportăm
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
Tudor Călin Zarojanu Nu cred că poate pune cineva la îndoială faptul că, în România, după 1989, breasla care a cunoscut dezvoltarea cea mai explozivă este cea a ziariștilor. Evoluția la care mă refer s-a manifestat în toate cele trei direcții posibile: creșterea numerică, profesionalismul, dar și, nota bene, eficiența activității. Să le luăm pe rînd. 1
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
vremuri existau trei programe radio, iar acum cele cinci ale Radiodifuziunii se află în concurență cu zeci de canale particulare, inclusiv unele religioase. Această multiplicare spectaculoasă nu putea exista fără o creștere proporțională a numărului de ziariști. Cu toate acestea, breasla presei nu are în rîndurile sale mai mult de 25.000-30.000 de oameni (o estimare mai precisă nu poate fi făcută cîtă vreme, din nefericire, toate asociațiile profesionale există mai mult pe hîrtie și sînt departe de-a reuni
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
fi găsiți azi nicăieri în presă (nu-i mai puțin adevărat că o parte dintre ei au iești de bunăvoie din sistem - dar și despre asta vom mai vorbi). 3. Chiar dacă ar putea părea un fel de orgolios patriotism de breaslă, nu ezit să susțin că, în România postdecembristă, ziariștii sînt cei care au obținut cele mai remarcabile rezultate ca urmare directă a eforturilor lor. Chiar dacă se plîng mereu ,, Cîinii latră, caravana trece", ceea ce este deseori adevărat, foarte multe dintre demersurile
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Z. Ornea Am scris acum cîteva săptămîni bune despre un jurnal al Marthei Bibescu din 1915. Imediat după aceea, m-a încunoștiințat telefonic un stimat coleg de breaslă, dl D-tru Hîncu, că a editat, și el, un jurnal al scriitoarei, din 1938. Mi l-a trimis, l-am citit de îndată și pot să spun că e mai percutant și bogat în bune informații decît precedentul amintit. Născută
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
să-și transforme hobby-ul într-un act artistic profesionist (susținut extraordinar de Stryker Horomedica Osteonics și de Fundația Spitalul de Urgență), nu face decît să-mi amplifice admirația și respectul. Tradiția și umanismul se mai transmit încă în această breaslă. Marii doctori și profesori nu lipsesc de la nici o premieră teatrală. I-am regăsit, emoționați, și la Ateneul Român, plin pînă la refuz. Sobrietatea, eleganța și căldura purtau ceva din rafinamentul unei lumi de altădată care intra în armonie cu arhitectura
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
Cronicar Uniunea Scriitorilor între Kafka și Buzzati În OBSERVATORUL CULTURAL (nr. 58), în ancheta pe tema alegerilor de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Stan pune la bătaie arta prozatorului român în sugerarea atmosferei morale din organizația de breaslă: "Exact cum apare și sediul ei din Calea Victoriei: kafkiană. Tainică, labirintică și absurdă. Nimic nu este mai fascinant ca atmosfera de acolo: uși masive pe care le împingi cu umărul pentru a intra, semiobscuritate și pustietatea holurilor, funcționari abulici ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Mă trimitea, modest, la marea Retrospectivă Pallady de la Palat. Nu l-am auzit o dată bîrfind (iată de ce nu mă las prins în capcana ta, de a-mi bîrfi colegii ieșeni de breaslă). Probabil, avea și el cîte ceva de spus mai nu știu cum despre alții, din preajmă, dar n-o făcea. În schimb, amicul lui, vecin de atelier, pictor onorabil, de altfel, bîrfea cumplit. Pe cît era Catargi de atent să nu jignească
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
președintele ales statutar și că înțelege să-și vadă de treabă. Paranoia sau disperarea care pot fi bănuite în spatele declarațiilor d-lui Uricaru sînt problema personală a d-sale. Neregulile care au condus la criză și imaginea proastă pe care breasla o face sînt însă ale tuturor scriitorilor. Nu încape nici o îndoială că turul al doilea de scrutin era obligatoriu, prin efectul articolului 24 din statutul în vigoare, care prevede jumătate plus unu din voturi pentru orice hotărîre valabilă a Conferinței
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
Cetate a luminii și libertății"? Același păcat îi împiedică pe confrații noștri, ca și pe nomenclaturiștii de curte nouă, a se manifesta constructiv. În locul jertfei ziditoare, aduc cedarea, oportunismul, cinismul. Ne dăm seama de trecutul pătat al multora din exponenții breslei noastre chiar din relatările lui Bujor Nedelcovici privitoare la prigoana ce s-a dezlănțuit împotrivă-i, cînd, refuzat în țară, a fost nevoit a-și tipări romanul Al doilea mesager în capitala Franței. Circumstanța că acest volum a avut succes
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
facem și pe-asta", întreținută de la prezidiu, în locul dezamăgiților sau plictisiților care n-au mai votat nu s-au găsit persoane care să le ia locul votînd de mai multe ori? Mi se va reproșa că îmi bănuiesc colegii de breaslă de acțiuni nedemne pentru un scriitor. Bănuiala mi se trage chiar de la dl Eugen Uricaru, acest președinte relativ care în conferința de presă de lunea trecută a declarat că a fost ales cu majoritatea simplă a voturilor delegaților la Conferință
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]