404 matches
-
sau punct situat spre Polul Nord; emisfera boreală - cea situată la nord de Ecuator. BRIZĂ vânt cu caracter local, care ia naștere în stratele inferioare ale troposferei; 20 după locul în care se formează, pot fi: marine, montane, de pădure ș.a.. BRUMĂ fenomen hidrometeorologic ce constă în depunerea pe suprafața solului sau a obiectelor de pe sol a unor cristale fine de gheață albicioasă, având adesea forme de solzi, ace, pene sau evantaie; se produce în nopțile senine, calme și reci (-2° ...3
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
se poate mai plăcut să savurezi o dulceață de cireșe amare, așa cum numai Coana Jenița știe să o potrivească, nici prea legată, nici prea subțire, care te unge la inimă și-ți tămăduiește, zice-se, niscaiva suferințe ale stomacului. Paharul brumat de apa rece, scoasă atunci din fântâna de alături, acompaniază de minune degustarea dulceții și a gogoșilor care mai păstrează, încă, o parte din fierbințeala uleiului în care s-au rumenit. În acest tihnitor și mirific cadru natural dialogul se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament; gaură; geografie; glas; globul pămîntesc; gospodar; graniță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vara lui 1952 facultățile organizau, înainte de examen, acele cursuri de pregătire pentru candidați. Mă gândeam, unde să merg?. Mi-aș fi dorit Chimia Industrială dar știam că originea socială îmi stătea în spate ca un bolovan greu de dus. Colegii Brumă, Ardeleanu și alți câțiva m-au încurajat, chemându-mă cu ei la Institutul de Mine din București unde, spuneau ei, îmi va fi mai ușor să intru întrucât nu o să se verifice așa de tare originea socială.... . Mai erau doar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nr.4 care avea doar 7 clase. Situația tatălui meu m-a purtat însă și în alte școli, după cum voi arăta mai departe. A fost o perioadă mai liniștită pentru mine și familia mea. O aveam ca învățătoare pe doamna Brumă. Mi-a plăcut școala și am fost cea mai bună din clasă. Aveam doar note de 5, după modelul sovietic. La sfârșitul clasei I-a am luat premiul I, o diplomă și drept cadou cartea “Marusia merge la școală”, evident
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
zi. Se crede că dacă se visează cai va urma o vreme vîntoasă. Semne de brumă Se crede că dacă n-a fi brumă pînă la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-se pe abundente sugestii ale naratorului ("Costache Brumă se simți cuprins de o puternică dorință de singurătate", "Bătrânul Brumă fusese un om singuratic" etc.), Nicoale Balotă afirmă chiar (și opinia sa coincide cu a mea) că "fiecare din bărbații neamului Brumă fusese iremediabil singur. Drama singurătății pe care o trăiesc îi împinge spre sinistrul deznodământ al unei morți în singurătate (subl. în text)". (1997: 239). În amurg, Costache și Maria aud soneria de la intrare; vizitatorul necunoscut îi prezintă Ilenei (care, la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Ești gata să mă socoți nebun și te gândești desigur cum să faci să scapi mai repede de mine". Adăugând că între el și Manole erau "legături foarte strânse (subl. în text)", Păun scoate din portofel și-i arată lui Brumă o fotografie a unui bărbat de vreo treizeci de ani, pe spatele căreia scrie: "Dragii mele Zoe, Manole, 12 mai 1894 (subl. în text)". Costache află, astfel, că mama străinului se numea Zoe Păun și că aceasta îl născuse, chiar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a găsit și celălalt testament, la fel cu acesta pe care-l am eu. Și acel cineva (subl. în text) știe acuma că bătrânul mi-a lăsat mie banii...". Iar opțiunile, în mintea lui Păun, se limitează la două: Costache Brumă sau Maria Brancea. Cu calm și cu sinceritate manifeste, fratele său vitreg le respinge pe amândouă ca nefondate. Toată atmosfera țesută între cei doi este de anxietate subtilă, punctată de narator prin mici sugestii epice legate de comportamentul exterior, extrem de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un accces de furie ațâțată de alcool, îl apucase de gât". Încolțit, Costache nu are de ales: "O lovitură în stomac! Sub stăpânirea groazei, gândul și fapta se petrecură în același timp. Cu amândouă mâinile, încleștate într-un pumn enorm, Brumă izbi. Simți imediat descleștarea". Efectul loviturii este mult mai puternic decât se scontase: Nicolae "făcu repezit câțiva pași, duse mâinile la stomac, horcăind, se întoarse în loc într-un picior și se prăbuși cu capul peste colțul ascuțit al biroului". Cu toate că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se simte expus între murii conacului. Tensiunea epică devine de nesuportat, fiind completată de notațiile naratorului: "Ce groaznică spaimă de tăcere și de întuneric! Prezența mortului amplifica la nesfârșit întinderea tăcerii și adâncimea nopții". Mecanismele ordinii raționale intră în dezagregare: "Brumă avea impresia că dacă mortul va rămâne întins acolo, el nu se va mai putea clinti de lângă dânsul, va sta mereu cu ochii la cadavru, fascinat de acest trup pe care îl ucisese". Crima seduce prin aceea că-i livrează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mortuare: "Se ferea mereu să-i privească fața, în care numai un ochi era întredeschis, dând figurii o expresie șireată, în contrast sinistru cu imobilitatea mușchilor. Privirea mortului parcă îl spiona și acum, la pândă, plină de bănuieli și acuzații. Brumă se grăbi să închidă ușa dulapului". Parțial ușurat după îndeplinirea acestui insolit ritual de înmormântare a doua la care participă Costache, după cea a propriului tată, pe care o "desăvârșește" în sens psihanalitic prin eliminarea fizică a bastardului -, tânărul realizează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și, cu ajutorul grădinarului, sparg ușa din fundul coridorului: " În odaia de culcare, patul era neatins. Intrară în birou. Trupul lui Păun rostogolit peste trupul lui Brumă rămăsese cu capul pe umărul acestuia, cu o mână întinsă ca pentru o îmbrățișare. Brumă zăcea pe spate, cu ochii umflați de o nemărginită groază". Misterul dispariției banilor se devoalează simultan cu descoperirea fraților îmbrățișați. Excentricul Manole Brumă, dintr-un exces de prudență, ascunsese bancnotele într-un lăcaș secret din dulap: "O scândură se desprinsese
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
trupul lui Brumă rămăsese cu capul pe umărul acestuia, cu o mână întinsă ca pentru o îmbrățișare. Brumă zăcea pe spate, cu ochii umflați de o nemărginită groază". Misterul dispariției banilor se devoalează simultan cu descoperirea fraților îmbrățișați. Excentricul Manole Brumă, dintr-un exces de prudență, ascunsese bancnotele într-un lăcaș secret din dulap: "O scândură se desprinsese și dăduse la iveală o încăpere tăinuită, la fel cu aceea din birou; din ea săriseră, împrăștiindu-se peste cadavrele celor doi frați
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sat mic, parțial moșie boierească, s-a înființat în 1955 și localul s-a construit în 1962. Din lipsă de elevi s-a desființat în 1998. Primul învățător a fost tot Hristache Popa, urmat de un alt bun gospodar, Tache Brumă (alt prigonit al sistemului - avem carnetul lui din prizonierat) și apoi de I. Postovaru. La această școală au fost arondate satele Răcușana și Hanța (Deal și Vale) apoi și din Giurgioana până la desființare. Așa, ca o presupunere, școala care a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mai am o soră care este căsătorită, are trei copii și locuiește în Bacău fiind pensionară. Școala primară am urmat-o în satul Răcușana având ca învățător în clasa I pe Popa Hristache apoi în următorii trei ani pe învățătorul Brumă Tache din Podu Turcului care a fost și omul vizionar a ceea ce va urma. Cu eforturi deosebite acest învățător a convins-o pe mama că trebuie să continuăm cursurile școlii atât eu cât și fratele meu mai mare. Cursurile Școlii
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
curată; "Păstrează-mi-o bine... aceasta ți-o dărui... El ochii și-i freacă să vadă-adevăru-i? Și drept că-n mișcarea molaticei ierbi Păștea înainte-i o turmă de cerbi. Dar tot nu-i în ceru-i... Din genele-i bruma Cu visul de-o-dată ș-o scutur-acuma. Își scutură haina cea umedă, plină. Balconu-l privește și tare suspină. Zădarnic făcut-au ghitara-i paradă; Inez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Având un nou domiciliu, merse-n recunoaștere prin clădirea mare a școlii, apoi prin curte și grădină, seara căzând istovit într-un somn profund. La infirmerie stătea mai mult noaptea, fiindcă munca la culesul merelor, la cosit și strânsul strugurilor brumați din vie, îl acapară. Trăia într-o stare de beatitudine continuă, încercând să-și închipuie viitorul apropiat de elev, și pe cel mai îndepărtat, de învățător. Îndrăzni să meargă cu gândul mai departe: odată și odată, unde se va stabili
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
care dezavuează Înțelesurile rudimentare, simplist deduse din consecințe logice sau pragmatice: “TÎlcul florilor nu-i rodul, TÎlcul morții nu e glodul, TÎlcul flacării nu-i fumul, TÎlcul vetrei nu e scrumul, TÎlcul frunzei nu e umbra, TÎlcul toamnelor nu-i bruma” și le resimte pe cele din planul profund al unei realități mult mai bogate: “Dar al drumului e dorul, TÎlcul zărilor e norul, Ducăușul, călătorul.” Patosul lucrurilor Tradus ca patos al lucrurilor, mono no aware este un termen lansat de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fulgi prinși în zbor Și uit pentr-o clipă vis și firesc Mă prind în hora celestă ușor În tainica joacă simt că trăiesc Poartă amiaza pe umerii grei Raze de soare zâmbind obosit, Mângâie-n treacăt cu palmele ei Bruma de-argint care-abia s-a trezit Spre-apus seara coboară discretă Vis solemn, peste frunte și pleoape Flutură-n mantii fast de vedetă Și-aduc cerul atât de aproape În noaptea neagră ce biruie tot Mă închin așteptând și umilă Aplec
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83254_a_84579]
-
de rachiu cu miros greu. Făcea trascău din sfeclă de zahăr, așa cum învățase de la soldații sovietici, pe vremea când aceștia înaintau neabătut spre Berlin, mari meșteri în procesarea, fără alambic, a basamacului. Nicanor intra, în zilele de sâmbătă, în pivnița brumată la gârlici de gerurile lui făurar și, cobâlțăind balercile îngrădite cu mladă galbenă, revenea în casă, înjurând: Mamă, da' tămădăii 'măsei, de ce nu te mai înțărci odată? Ignorând interogativa prezență a lui Nicanor, care revenise din pivnița înghețată și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
foarte bune în mînele unor panglicari. Căci adevărul într-un stat nu stă pe atâta în idei, pre cât în caracter și sâmburul moral, seriozitatea de caracter și de aspirațiune formează adevărata greutate a unui grup de oameni politici, nu bruma de idei culese de prin cărți. C-un om care dorește binele statului și numai pe acesta poți discuta, c-un om însă pentru care binele statului e numai un pretext, iar binele lui propriu ținta adevărată nu există discuție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le și adusese, și felul doi un génie du christianisme, dar nu sângerând, ci bine pătruns. Ea se uită țintă la roșiile mele, spuse "ce roșii mari și frumoase", și luă una și o tăie în farfuria ei... Pulpa era brumată, vedeam și eu, știusem ce cerusem... Vreți și puțină brînză?" zisei. "Daa, zise foarte bucuroasă, mulțumesc." Avea un apetit curat, dar mânca prea rapid, asemeni tuturor celor care uită că mâncarea e o plăcere și o descoperă totdeauna după primele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
margini spre mijloc. După răcire se adaugă colorantul și acidul diluat cu aroma, se continuă frământarea pentru uniformizare, se trece masa de caramel pe masa termală caldă(102 -105°C), urmează apoi formarea în dropsuri prin turnare. Bomboanele calde se brumează prin pulverizarea unui sirop de zahăr cald, puțin concentrat. Siropul se usucă repede pe suprafața bomboanelor, zahărul cristalizează și în felul acesta se evită lipirea bomboanelor între ele. Bomboanele se ambalează în cutii sau pungi impermeabile și se depozitează în
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
apartenenței noastre la specia biologică. Or, prima noastră specie a fost una cosmică, mai precis telurică. Realmente straniu și fabulos este faptul că o parte din aceste fantasme mitologice străvechi sunt inconștient, original și (uneori) magistral reactivate de scriitorul Aurel Brumă în noul său roman, Dealul. Aurel Brumă ne propune o nouă enigmă, o ,,nucă încuiată" un Deal mitic, ancestral, unul ,,mai bătrân ca bătrânii uitați..." 57. Dealul lui Aurel Brumă este un ,,pântec al Pământului". Unul mare, diform, sterp și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]