354 matches
-
plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor telefonice din cadrul județului, la 17 mai 1900, a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din 20 decembrie 1950, al Prezidiului Marii Adunări Naționale, în urma raionării administrativ-teritoriale, i-au ființă sfaturile populare. La sfârșitul anului 1950, județul Baia își încetează existența, iar în locul Prefecturii județului Baia apare Sfatul Popular al raionului Fălticeni, regiunea Suceava. Comunele Brusturi, Șoimărești și Timișești au fost trecute la raionul Tg. Neamț, iar cele care au aparținut de plasele Pașcani și Lespezi, fără comuna Dolhasca, au intrat în componența raionului Pașcani. În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
el a sâsâit la tine din iarbă, și sâsâitul ăla avea un miros amar, electric ca Înțepătura de albină, un miros crud ca iarba moartă sub coasa unchiului tău, În fundul grădinii lângă nucul mare spre râpa plină de acăți și brusturi a pârâului. Ba Îți aduci aminte de satul Proștița, tot de lângă Copșa Mică, de vărul tău Nelu, pe care l-a ciupit cocoșul de ochi. Cum te vede În poartă, Nelu fuge și se ascunde În fundul șurii că i-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tău văr care te iubește. Salut voios de pionier!” Închizi ochii și te gândești la satul mic ascuns Într-o căldare a dealurilor, Înconjurat de păduri, la Încheierea colectivizării, la lumina electrică, la râpele adânci pline de urzici și de brusturi, la ulița bunicii, la pârâu, la fântâna cu apă rece ca gheața, la căpițele de fân, la cânepa pusă la Înmuiat În Târnava, la pomii din grădină plini de mere și pere cu miezul roșu, la cărarea șerpuită a viilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mărul bătrân și Înalt, aleargă norii prin crengile lui, departe, În cerul albastru, nu-ți vine să te miști și stai acolo, lihnit, În iarba grădinii, doar tu singur și pomul, doar tu singur și prunii, doar tu singur și brusturii Înalți și grași ce cresc În umbra acăților de la marginea râului. O spaimă ca de moarte te străbate când simți cum se răcește lichidul acela fierbinte, cleios, care ți-a murdărit pantalonii cu miros de frunză uscată, cu miros incert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
umblând prin vise. Liniște ca la Siliștea-Gumești. Călduri ca la Bârlad. O zi călduroasă de vară Într-un cadavru de vară. Nici o tresărire. Doar broaștele, departe de lac, și puful scămos al scaieților vineții ascunzându-se sub frunze groase de brusturi. Iepure! Ieee-puuu-reeeee! Iee-puuuuuu-reeeeeee! Lângă zidul vechi de cărămidă, un băiețel de vreo șase ani stă În genunchi În fața unui iepure alb, clipind anesteziat de apropierea copilului. Bot În bot. Nu știi dacă este frică, bucurie sau Încercarea de a descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a forțelor de producție În Iakuția și a asigurării fluxului crescând de pasageri spre această regiune. Totul aproape. Ca și cum ai fi pe lună. O altă relație cu depărtarea. Câmpia plată, cu orizontul scurtat, Înconjurată de dealuri line, domoale. Tu, printre brusturii și buruienile vechiului cimitir din Hobița În vara anului 1985. Osemintele lui Brâncuși, departe de țară, nava Voyager atât de departe În Univers. Totul aproape, totul În zbor. Tu, În iarba Înaltă până la brâu. Buruieni. Nimicind la gânduri. Gând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
caută și femeia care dă țâță, ca să facă lapte. Păpăluga crește în marginea curții ; îi mai zicem păpădie și curu găinii. Dacă ți se îngroașă vinele ori fetele au pistrui, faci zamă și bei zama asta. E la fel de bună ca brusturul care ne stă în cale. Am să-i iau și lui rădăcina, dar nu acuma, mai pe toamnă, în ziua de Sfânta Cruce. Adaogi flori de gălbenele și cicoare care curăță fața fetelor de rămâne ca coala. Brusturul îi bun
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bună ca brusturul care ne stă în cale. Am să-i iau și lui rădăcina, dar nu acuma, mai pe toamnă, în ziua de Sfânta Cruce. Adaogi flori de gălbenele și cicoare care curăță fața fetelor de rămâne ca coala. Brusturul îi bun și la buboaie. Dacă te doare inima sau ai pecingine, pui cataplasmă cu floare de corovatic ; uite-o, colo, în țărna malului cum stă galbenă și dreaptă ca o lumânărică. Pestrița asta e măsălariță, faci fum ca să cadă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
La copii cu oase moi pui în scăldătoare roiniță sau mélisă, care-i bună și când te doare inima, pântecele, capul, la răceală și ca să ai piept pentru sugar. Condurașul ori bobidragul întărește rădăcina părului, ca și urzica, fierea pământului, brusturul și romonița, care-ți face părul ca borangicul. Romonița, uni-i zic morună, e și pentru umflătură de dinți, gâlci, când te-năduși ori ai piatră, dacă nu poți dormi ori pentru arsură, când te doare mațul ori ai degerat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-l amintesc pe Mircea (căruia, jur, nu i-am zis niciodată bunicule, tataie sau mai știu eu cum) oprindu-se deodată și explicându-mi că trebuie să ude un fag bătrân. Razele soarelui străpungeau frunzișul, picățele de lumină năpădiseră pământul, brusturii, ciupercile, lichenii și mușchiul de pe bolovani, ar fi putut foarte bine să iasă de prin scorburi zâne sau pitici (n-au ieșit), iar eu mă gândeam cât de bun e el, înalt, bronzat, cu cafeaua lui fierbinte din termos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
rotunjit de legi exacte. Tu - om inform. Și deodată ai chef și prilej de desăvârșire prin cuvânt. Să-ți atârne fraza fragedă, grea, irizând curcubeie asemeni bobului lipit de talia ierbii înalte. Pe o muchie de șanț comunal, năpădit de brusturi străbuni și scaieți violenți, de pălămidă și curul găinii, de rostopască, împlântând sever un cui ruginit în trupul fragil al unui fluture de octombrie... *** Uneori, în bravele dimineți bazaconarde și dilii, totul ți se pare posibil. Cuvântul devine coapsă mustind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
peste apa Moldovei. Era șuvoi, veneau și butuci, și au trecut. La celălalt mal, un tânăr a luat calul de căpăstru și a mers în lungul apei încă un kilometru. Cei de stil vechi erau ocrotiți de evrei. Stiliștii din Brustur au salvat-o pe Ana Pauker să n-o omoare oamenii după război, că voia să facă colhoz. Ea venise în sat cu propaganda comunistă. Unul pe vechi avea trei fete care se îmbrăcau la fel. Au lăsat-o pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ai să ieși chiar pe această ușă, dinadins lăsată întredeschisă, ca să iei o gură de aer, și ai să faci câțiva pași pe terasă, printre corolele clematitelor, mărite de umbra catifelată. Mirosul pământului cald încă, răbufnind dintre frunzele îngroșate ale brusturilor, dintre tufele sălbatice ale glicinului, țesute de păianjenii toamnei, și mișcarea dialectică și dizolvantă a spiritului tău ce-ți flutură prin fața minții dezavantajele fiecărei soluții. Până ai să întorci iarăși gândul spre liniștea mării neclintite, spre liniștea mării oglindă. Ah
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
munte de om, dar cu sufletul rămas la vârsta adolescenților pentru care lumea este o învălmășeală de aventuri și de mistere ce-și așteaptă dezlegarea, este mândru că are îngropată undeva, în "curtea" sa, macaraua lui Ceaușescu, acoperită tainic de brusturi și oțetari. 25 mai Ne întîlnim, la circiuma " La Cocoșatu", profesorul Setlacec, elevul lui mult-iubit, Irinel Popescu (chirurgul care a inaugurat transplantul de ficat în Romînia), Andrei și eu. Irinel Popescu este abătut: îl operase pe Doinaș de cancer cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
era, s-a voit a fi, cel puțin în intenția și în putința de realizare, un major elogiu care implica absolut toată „anatomia“ și „fiziologia“ Iubitei Ideale... Păi, dacă o iubeam, nu însemna că-i ador și grotesc-fastuoasa defecație-n brusturi, și feerica micțiune irizată-n sufletul meu de micșunea bălegată de-o dragoste necondiționată, nestăvilită de prejudecăți și fleici pasagere? Pudibondocii mă oripilau, vampirizdele mă extaziau!!! Speram să irit doar pe cei ce meritau să fie scoși puțin din ghete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
cuțitașele, cerneala, nisipul, creioanele povestitorului stau risipite prin iarbă precum dincolo radierele, ochelarii, lupele, foarfecele. Un stol de porumbei care ar trece pe deasupra lor ar vedea doi oameni lejer întinși la oarecare distanță unul de altul, printre foi mari de brustur și pâlcuri cuminți de mohor. Mestecă încet și privesc în zare. Amândoi văd un deal. „Dacă i-aș înăspri puțin liniile - gândește povestitorul - mai că ar semăna cu un munte”. „Frumos deal, nimic de zis - gândește lectorul. De unde naiba a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ori folclor pur. Autentic. LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Senzațional: i-am dezbrăcat laptopul lui Valentin Stan până la ultimul bit! CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Tristețea... Tristețea... Nu mai știi cum se rostogolește boaba cristalină pe frunza lată de brustur, cum strălucește pe gardurile vechi, pe traversele solide, îmbibate cu păcură, ale liniei ferate, în iarba din șanțuri, în freamătul tufișurilor de oțetari. Ai uitat ghizdurile înverzite de mușchiul îmborbonat al fântânilor familiare. Abia-ți amintești cum se înmuiau filele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu-se în fața unui maidan de un verde bolnav, invadat de brusturi enormi, mai înalți ca el. Pâlniile frunzelor, de mărimea umbrelei, aveau ceva agresiv și carnivor. Șovăi. Se lăsă totuși înghițit de ele, urmând o potecă lată de o palmă. Nu deslușea nimic în față sau în părți. Se simți strecurându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dar vertical, pornea o scară de incendiu cu trepte lipsă și semicercuri de sârmă care te împiedicau să cazi pe spate. Urcă anevoie prin trupul de omidă al scării, oprindu-se des. Jos imaginea se schimbă. Verdele deveni cenușiu, iar brusturii, pierzându-și înălțimea, păreau un morman de urechi de elefant. La capătul scării era o ușă suspendată, în care ciocăni dintr-o poziție incomodă. Nici un răspuns. Bătu violent cu pumnul și își ascuți auzul. Nici un răspuns. Apăsă pe clanță și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
răstignească pe spate, decupând o formă umană în desișul verde și primitor al buruienilor. Doar nările continuau să-i freamăte ca frunzele de mesteacăn și auzul i se ascuți până prinse foșgăitul bălos al melcilor pe urechile de elefant ale brusturilor. Când întunericul se destrămă, lăsând loc unei palide lumini de jad, Bătrânul zări scara la câțiva pași de locul în care zăcea. Treptele se răriseră și mai mult, rămânând doar câteva și acelea șubrede, făcând urcușul aproape imposibil. Deschiderea bruscă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
soldați băteau regulat saltele la aer, sub supravegherea unui sergent și-a babelor de la cămin. Doar un schelet metalic a mai rămas, ce-a fost de furat s-a furat de mult. Printre fiare a răsărit o cucută sănătoasă, iar brusturii își întind frunzele mustind de sevă. Mă obișnuiesc cu penumbra din interior. Cocoțat pe-o scară, Adrian se chinuiește să schimbe un bec. A desfăcut două șuruburi de la aplică și-acum lucrează la celelalte. - Salut... S-a înțepenit... Vino aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cheia când pleacă și-ncuie poarta, nu mă mai lasă în stradă, nici la colibă, nici la fabrică, de când ne-am dezbrăcat și ne-am dat cu nămol peste tot și ne-am legat la brâu crengi de salcie și brusturi, pentru că eram sălbatici și eu am dezbrăcat-o și pe Iulia, să fie și ea sălbatică și a spus maică-sa “îi rup picioarele dacă-l mai prind pe derbedeu”. Cheia e sub un gavanos cu pământul uscat, deschid dulapul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]