875 matches
-
secret al Întregii intrigi. Încrederea mea În acea strategie se prefăcuse În scrum și mi-am Închipuit că, dacă Într-adevăr Nuria Monfort ieșea În stradă, Fermín avea să sfîrșească prin a o urmări pînă la farmacie sau pînă la brutărie. Valoros plan. M-am apropiat de casierie să arunc o privire peste scrisoarea de care pomenise tata. Plicul era alb și dreptunghiular, ca o placă funerară, iar În loc de crucifix avea un antet care izbuti să-mi pulverizeze puținele energii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
C.A.P. și lucra cu ziua la un șantier de lângă școala la care eram profesor În satul G., județul Ilfov. În timpul celui de-al doilea război mondial Bobocică avusese gradul de caporal și funcția de șef de cuptor la o brutărie de campanie. Îi plăcea să povestească și, astfel, când aveam ferestre sau așteptam autobuzul, aflam de la el adevărata istorie a brutăriei nr. 4 așa cum În mare am și relatat-o În ultimul meu scenariu. Din motive compoziționale n-am introdus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
celui de-al doilea război mondial Bobocică avusese gradul de caporal și funcția de șef de cuptor la o brutărie de campanie. Îi plăcea să povestească și, astfel, când aveam ferestre sau așteptam autobuzul, aflam de la el adevărata istorie a brutăriei nr. 4 așa cum În mare am și relatat-o În ultimul meu scenariu. Din motive compoziționale n-am introdus În acea schiță și modul În care eroica brutărie a dispărut, dar am reținut În memorie acea parte a povestirii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
când aveam ferestre sau așteptam autobuzul, aflam de la el adevărata istorie a brutăriei nr. 4 așa cum În mare am și relatat-o În ultimul meu scenariu. Din motive compoziționale n-am introdus În acea schiță și modul În care eroica brutărie a dispărut, dar am reținut În memorie acea parte a povestirii și cred că ea este semnificativ. Era, așadar, către sfârșitul iernii anului 1943. Soarta războiului luase o Întorsătură definitivă iar trupele agresoare se retrăgeau În dezordine de pe teritoriul U
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ce e, știi ce? - Îi răspunse din nou profesorul Grințu (Îi va lua locul lui Valedulcean În sistemul de relații Întreținute de Zare?). Acum din nou exagerezi, sări peste cal, dar În altă direcție decât Înainte! V. Urmele istorice ale brutăriei nr. 4* Îl vedeam pe fereastră. Stătea ghemuit (ca un om pe care-l doare stomacul) și În jurul lui se adunau toți ceilalți muncitori ai șantierului. Purta mustață-muscă și o pălărie cenușie, boțită. Mi se Întâmpla adeseori să mă apropii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
deplasează către o fermă din marginea satului. Ferma are câteva grajduri mari, toate la fel, aliniate impecabil. Brutarii intră și Încep să râvnească, să spele, să arunce băligarul uscat și să aștearnă paie pe jos. Pregătesc locul pentru instalarea vitelor brutăriei. Când În sfârșit termină (au dat și cu var pe țărușii care Împrejmuiesc intrarea) privesc cu oarecare mândrie În urma lor. Ei sunt țărani și Încă n-au uitat cum se rânește un grajd. Încă mai știu să se bucure când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
linie de artilerie și se auzea tot timpul bubuind tunurile de se cutremura pământul. dormeam În corturi și era un frig de ne Înghețau mâinile. Acum putem urmări mai cu metodă, pe ecran, În ce constă activitatea funcțională a unei brutării de campanie. Luni dimineața se execută un scurt program de instrucție de font, apoi se scot coșurile cuptoarelor și se curăță. Soldații primesc ciocolată, cafea, țigări și chiar câte un trabuc de căciulă. Marți și miercuri se fac brazdele, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că În lumea Întreagă disponibilitățile de alimente pe cap de locuitor nu au mai crescut din 1936, ba chiar au scăzut În ultimul deceniu. Acest alt „război“ se poartă deci de multă vreme, iar un șef de cuptor de la o brutărie de campanie poate fi considerat, pe bună dreptate, un luptător, un erou, un nemuritor. Asta ar trebui să arate imaginile alb-negru și color ale filmului nostru. La un moment vocea povestitorului se Întrerupse brusc și aparatul de filmat se oprește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
am reținut dacă el a fost rostit de cineva pe scenă. CÎndva, ea va deveni o poetă cunoscută și, poate, În volumele ei veți Întîlni și aceste versuri (n.a.). * Acest capitol are, fără Îndoială, o legătură cu textul nostru „Istoria brutăriei nr. 4“ (apărută În volumul Aventuri Într-o curte interioară, Editura Cartea Românească, 1979, pp. 80-101), dar el nu este o „rescriere“ a aceluia, cel puțin nu În sensul pe care-l capătă termenul În prezentul „roman“ (n.a.). * A se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sparse urciorul și stoarse buretele de tot untdelemnul furat, văzând, cu mare bucurie că avea de gătit pentru trei crapi, nu pentru unul! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Să vedem acum în ce fel a făcut rost de pâine al treilea pungaș. Acesta ochi o brutărie din mijlocul târgului, unde se perindau tot felul de mușterii, de nu le puteai ține rostul. Trecu pe acolo și, oprindu-se, intră în vorbă cu brutarul, spunîndu-i: ― Jupîne dragă, nu știu dacă-ți mai amintești de mine: acum câteva
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
tigaie cele câteva ouă pe care le găsise În cuibare. Eram mulți și mâncarea puțină. Nici pâine nu aveam, că În vremurile alea țăranii trebuia să alerge la oraș ca să-și cumpere ori să-și spargă capetele când venea camionul brutăriei În sat. Intră nea Mitu taman când gospodina aducea sărăcia de mâncare. „Să aveți poftă!” zice el”. „Poftim la masă!” răspunde capul familiei. „Hai să viu”, face nea Mitu, „că două bătăi pe zi strică, da’ două mâncări nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scufundate În smoală fierbinte. Făcuseră rost de ele tot timpul cât căraseră grâu pe coastă În sus. Oamenii din sat nu aveau grâu nici de pâine (pe care o cumpărau de la oraș ori se băteau ca chiorii când venea mașina brutăriei), așa că militarii Își puneau pielea În saramură și le făceau rost, contra băutură. Drumul coastei șerpuia pe lângă curțile sătenilor. Camioanele Încărcate gâfâiau și se mișcau la deal cu Încetineală de melc. Cel care voia să cumpere grâu de la soldați știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acasă în cartier aproape de la bun început. Oriunde se va fi aflat Carolina Carolina, singura limbă vorbită acolo era engleza. Acum, în timp ce ne făceam plimbările în sus și în jos pe Seventh Avenue, trecând pe lângă curățătorie, pe lângă magazinul alimentar, pe lângă brutărie și salonul de cosmetică, pe lângă chioșcul de ziare sau cafenea, era asaltată de o pletoră de limbi diferite. Auzea spaniolă și coreeană, rusă și chineză, arabă și greacă, japoneză, franceză și germană, dar, în loc să se arate intimidată sau perplexă, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Milostive, și ne ferește de așa o năpastă! Ivan își făcu repede vreo câteva cruci mărunte în dreptul pieptului și oftă mulțumit. Era bună funcția lui pe lângă Marele Komandir. Cu libovnica lui ochioasă, mai ales. Fătuca venea în fiecare dimineață la brutăria hanului. După ce lua pâinea pentru casa prințului, se strecura în odăița lui de sub scară. Apoi, și mâncarea era bună, uneori chiar îndestulătoare, atunci când generalul îi întindea tava aproape plină și îi poruncea s-o curețe. Om foarte aspru, Înălțimea Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
întrebat-o de-a dreptul când vrea... s-o ajut. Și, văzând o întâmpinare atât de fermă din partea mea, fătuca mi-a mărturisit că ea aduce pâinile pentru casa armeanului în fiecare dimineață. Și că acolo, când tocmai ieșea de la brutăria hanului, l-a întâlnit pe Ivan. Și că de atunci el o tot trage mereu în odăița lui de sub scară ca să-i vorbească despre funcția lui... Sau ca să-i arate cum funcționează el... ― În funcție, desigur! ― Cam așa ceva! Fătuca mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sus, deși continua să stea jos. Degeaba ai fost înnobilat prin decret imperial, monsieur! Tot un mitocan de burghez ai rămas. Eu sunt o femeie cu un veritabil sânge nobiliar. Nu pot s-o fac așa, pe maidan, în dosul brutăriei, ca tine. Consulul uitase, bineînțeles, ușa deschisă. Pe culoar, Julien consideră că auzise cam tot. Se răsuci pe călcâie. Venise timpul să se ocupe și de acel animăluț de budoar. Putea să jure că Hermelinul încă nu își revenise. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu tarabe și chioșcuri și barăci, berării și patiserii și gogoșerii, grătare de mici și plăcintării, frizerie și stomatologie și cabinet de obstetrică și ginecologie, casă de amanet și centru de schimb valutar, papetărie și birotică, fast-food, kebab, hot-dog, covrigărie, brutărie și pâine pe vatră, magazin de produse naturiste și hrană pentru animale, café-bar și Night-Club Harlem, cu striptease și fitness și saună, și solar, și cosmetică, și accesorii pentru autoturisme... Umblă ca-n transă dizolvându-se în agitația păstoasă, îndepărtându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aveai nevoie, nu puteai presupune că va fi neapărat la piață ori într-un magazin alimentar. „Face parte din regula jocului să nu știi niciodată exact ce și unde găsești”, a observat tata. „Uneori merită să întrebi de banane la brutărie și de pâine la negustorul de vechituri. Odată, întorcându-mă acasă, am zărit o coadă lungă în fața unei librării. M-am așezat la rând și am așteptat răbdător, cu gândul c-o fi apărut, poate, vreo carte bună. De mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fiindcă ei nu erau copiii tatei, deci n-aveau habar că tata făcea mereu totul cum trebuie și cunoștea exact viitorul. Când eu vorbeam cu mama, vocea ei avea un tremur ușor și era caldă ca pâinea cumpărată dis-de-dimineață la brutărie. Spunea lucruri din astea ca „puiul mamei”, „dragul mamei”, „băiatul mamei”. Aș fi stat bucuros să mai ascult, dar timpul însemna bani, apoi cine știe dacă n-aș fi zis și ceva greșit. Ce ne rezervă viitorul. Din vorbele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
senzație de vinovăție și rușine. Și, într-adevăr, cum să-ți vie a plânge citind ordonanțele regale pe care lucizii le critică în fel și chip, iar mulțimea le ignoră, alergând fiecare zăpăcit printre cobilițele oltenilor sau la coadă la brutărie ? Astfel, orașul arăta destul de straniu, fiind aproape lipsit de mijloacele obișnuite de circulație. Abia seara mi-am dat seama cât am fost de norocoși, aflând că nenumărate automobile, trăsuri, chiar și taximetre au fost rechiziționate în stradă și trimise spre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dacă nu-mi am singură de grijă, nu mai e cin’ să mi aibă. Și mă văd cum închid încet-încet ușa la casă, să nu trezesc toată liota de frați care doarme, și tot într-un clănțănit o duc pân-la brutărie. Acolo, și mai frig, și mai întuneric, șade toți ciuciți, care poate, mai moțăie, care nu, nu-i mai tace gura, că s-a prăpădit și cutare, că ălălantu zace, că p-ăla îl îngroapă azi, că p-ăla mâine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mi le vâr la piept, da tot îmi îngheață, sloi, și de ger îmi dă lacrimile, îmi curge de parc-aș plânge. D aia, când zic că io știu ce pâine amară mănânci dacă ajungi orfană, tot la coadă la brutărie mă văd, tot întuneric, tot frig, tot iarna. Ee-heee, și d-atunci, câte și mai câte cozi, parcă tot la cozi am stat, toată viața... Și numa când se crapă de-a binelea de ziuă mă văd cu pâinea-n
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fiindcă alții, după cum ți-am spus, vin și pleacă. Te trezești fără oameni tocmai când îți crapă măseaua în gură. Toaibă a luat banii, i-a pus în chimir și a pornit spre casă, nu înainte de a trece pe la o brutărie aflată în drumul lui, de unde a cumpărat pâine, și pe la o dugheană de peste uliță, de unde a cumpărat bomboane. „Să-i îndulcesc sufletul Marandei măcar cu atâta” - gândea în timp ce bodega de peste drum îl atrăgea ca un magnet... Nu a rezistat și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Marți dimineață să vii la mine, să-ți spun ce ai de făcut. 144 Am înțeles. În săptămâna aceea i-a fost parcă mai ușor și vineri a avut ce pune în chimir. Și-a făcut socotelile, a trecut pe la brutărie, pe la drogherie și pe la alte dugheni, umplându-și traista cu de toate... Drumul spre casă i s-a părut mai greu de astă dată. Când a intrat în sat, lămpile erau aprinse de multă vreme. Ajuns acasă, s-a așezat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de vacanță“, tot mai excentrice și exorbitante financiar, însă refuzând cu obstinație orice investiție în lumea normală. Investiții elementare și esențiale totodată, de felul celor care au făcut întotdeauna și pretutindeni istoria și mândria de blazon a celor bogați: o brutărie, o fântână, un siloz, un podeț, o livadă, un cabinet medical sau un cămin cultural în satul natal; un lanț de școli, grădinițe, biblioteci; construirea unei biserici, refacerea unor opere de patrimoniu, instruirea unor meșteșugari artizani, specializați în meserii uitate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]