2,408 matches
-
lui Terente țineau coloanele cu săptămânile... Cei care au supraviețuit unor devastatoare cutremure, războaie, mașinii de tocat a comunismului doresc să transmită urmașilor repulsia față de chipul și măștile violenței. Deunăzi, reclama pe o jumătate de pagină a unui ziar pentru bucureșteni pentru acel post privat de televiziune ce ne gratulează cu cele mai spumoase pete de sânge, ne concilia, spre a ne fi "mereu mai aproape": Află adevărul până la cel mai mic detaliu. Implică-te cu toată ființa ta. Râzi cu
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
Constantin Țoiu Hazardul a vrut să dau într-o piațetă dosnică în prima mea zi de turist la de statuia lui Miguel Cervantes. Un loc neîngrijit, plin de gunoaie. Nu am intenția să critic municipalitatea madrilenă. Ca bucureștean, cunosc... Amănuntul îl reținusem dintr-un cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea, în loc de flori, în acea zi, împodobeau monumentul Autorului Tristei figuri. Nu vedea, oare, Personajul lui Cervantes peste tot
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
Nu se compara cu Bucureștiul nostru palavragiu și flecar... Dacă la noi întrebi de-o stradă, ca străin, omul se uită mai întîi la tine bucuros că unul de alt neam recurge la ajutorul tău ca să se descurce. Văzînd aceasta, bucureșteanul, săritor, impresionat de onoarea ce i se face de a i se cere ajutor, intervine numaidecît: "Cum să nu, neică, acușica: O iei mata, așa, în jos pîn-la rondul ăla,... o faci la dreapta,... mai mergi ce mai mergi,... dai
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
citi, și cu un decupaj pe temă al lui Dan Stanciu: "Cobor scările spre metrou. Pe trepte, purtat de curent încolo și încoace, un ziar. Nu i se vede numele, ci doar un titlu mare, pe (cred) prima pagină: "Fiecărui bucureștean îi revin 4 mm de bibliotecă". Bună treabă - îmi (pardon de stilul autoreferențial) zic. Să ai undeva (și să știi că e numai a ta) fie și o singură literă dintr-o carte (cam asta ar însemna 4 mm˛) - de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
asta, mai ești cucerit de desăvârșita bunăcredință a criticului. Se observă imediat că el nu face o politică literară, că pur și simplu citește cărți și reviste și se pronunță asupra lor. Subiecte de multă vreme litigioase, pe care criticii bucureșteni au început să le evite, pentru că nu vor să fie considerați ca aparținând uneia sau alteia dintre părțile implicate, sunt reanalizate cu candoare, sistematic și tacticos, de Ion Simuț. îți vine să-ți duci mâinile la urechi văzându-l cu
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
peste hotare. Alegerea noii conduceri a PEN Clubului Român s-a efectuat anul acesta prin corespondență, respectându-se cu strictețe regulile jocului democratic. în ziua de 13 martie 2000, în cadrul unei întâlniri la care au participat 25 de membri PEN bucureșteni, s-au deschis plicurile cu voturi - trimise de 42 de membri. Ana Blandiana a fost reconfirmată ca președintă (42 de voturi), iar Denisa Comănescu - ca secretară (42 de voturi). în urma retragerii lui Mircea Martin din funcția de vicepreședinte, au candidat
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
ceea ce se numește casă.") Or, aici e vorba de viață și de moarte. Un om de optzeci de ani - chiar dacă a scris cândva o poezie cu titlul " Dramă în parc" - nu se poate muta, așa cum au făcut-o atâția alți bucureșteni, în corturile de la gardul Cișmigiului. "Opreliștile medicale", cum atât de delicat își numește suferința care practic l-a făcut prizonier al propriei camere, nu-i îngăduie poetului Geo Dumitrescu să patruleze prin fața primăriei generale pentru a depune, cu degete tremurânde
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
actualului deceniu, după evenimentele din '89. S-a făcut un pas important dar nu suficient. Mă gândesc la precaritatea susținerii financiare, al convenția nefuncțională stabilită între Uniunea Compozitorilor și Ministerul Culturii și - nu în ultimul rând! - la mediul autohton cultural bucureștean, la gustul publicului de concert, cu preferințe strict orientate spre muzica clasicoromantică a secolului trecut, la lipsurile educației muzicale etalate la nivelele cele mai înalte ale intelectualității noastre. Privind retroactiv, la cele zece ediții, se poate afirma că "Săptămâna Internațională
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
clin, nici în mînecă cu el și după insolența purtării sale din urmă cel mai demn lucru e să nu-l mai primești". Să se fi petrecut episodul amoros cu Iuliu Roșca (vag dramaturg, cu o piesă reprezentată la Naționalul bucureștean, și frecventator al Junimei bucureștene), care anunță că se căsătorește cu Veronica, tot în acest interstițiu al ruperii relațiilor dintre Eminescu și Veronica? Să presupun, deși n-am probe documentare la îndemînă. Dar ofițerii de care se lăsa înconjurată, îi
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
fost convertită hard la cotidianul sordidului fizic, psihic și metafizic prin creațiile actorilor Horváth Lili, Stohl András, Laszlo Zsolt. Pe cît de diferite, pe atît de înrudite au fost trei spectacole cu o încărcătură "metateatrală". Ștefan Iordache, secondat la Naționalul bucureștean de Gelu Colceag, s-a implicat în cîntecul de lebădă al unui star hollywoodian din dinastia Barrymore, reconstituit de către William Luce: "filmul vieții celuilalt" îi interferează propria carieră, iar vedeta noastră își subjugă publicul ce-l va ovaționa îndelung. Pornit
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
Zucco de Koltès și Paracliserul lui Marin Sorescu, pînă la Bărbierul din Sevilla făcut la "Țăndărică", Arta Comediei la Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești și recenta premieră cu Nunta lui Krecinski de A.V. Suhovo-Kobîlin pe scena "Amfiteatru" a Naționalului bucureștean. Așa cum se poate observa din această enumerare, repertoriul regizorului Felix Alexa este unul solid, bazat pe texte majore. Și-a ales cu scrupulozitate colaboratorii, fie debutanți ca și el - și mă gîndesc în primul rînd la scenografii Irina Solomon și
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
Goe Lucru mare de câtă popularitate se bucură Traian Băsescu printre ziariști. Mai mult îmbrâncit de pediști în trenul care avea să-l ducă la primărie, dl Băsescu e cel dintâi primar al Capitalei care le-a făcut un bine bucureștenilor chiar înainte de a călca în primărie. L-a trimis pe doctorul Oprescu înapoi la pacienții săi. Editorialiștii, majoritatea cu musca pe căciulă, fiindcă n-au observat steaua norocoasă de pe fruntea năbădăiosului ministru pe vremea când acesta trăgea la vâsle să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
mai bine fixate identifică băieții (sau băiețașii) de cartier: "o nouă ceartă între băieții de cartier" ("Dilema" = D, 378, 2000, 14); "viața băieților de cartier înseamnă beții, furturi, violență și barbut" ("Monitorul de Cluj", ianuarie 2000, arhiva în Internet = Int); "bucureștean fiind, în 1987 am absolvit Liceul industrial 27 (pe vremea aceea industria mai exista!) împreună cu ... băieții de cartier" (curriculum vitae = CV, Int. 1999); "disputele dintre băiețașii de cartier" (D, 378, 2000, 14); "vorba umblă repede printre "băiețașii de cartier", nu
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
de opinie, că cei care merg pe mîna PDSR-ului ar fi precumpănitor vîrstnici. Dacă ar fi să ne luăm după titlurile de această factură, un număr oarecare de pensionari sau de persoane cu o vîrstă neidentificată iau decizii pentru bucureșteni, pe deasupra capetelor acestora. Prin '91, în presa interesată, se pornise o campanie împotriva tinerilor, aceștia erau acuzați că s-au instalat în funcții de conducere de unde distrug economia României. Era vorba, mai ales, de tineri cu vederi reformatoare. În perioada
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
dădea mai mult ceea ce participanții la Piață cereau, cu atît sporea votul împotriva celor care demonstrau acolo. Nesiguranța pentru oamenii care erau în diverse cătune, sate, tîrguri și care urmăreau singurul canal de televiziune,(...) devenea mult mai mare decît a bucureștenilor. Gîndiți-vă la bunul cetățean din Bîrlad sau din Salonta care vedea seară de seară că la București se strigă împotriva puterii.(...) Cei trăitori mai departe vedeau Piața într-un fel apocaliptic" (Dilema, nr. 378/2000). Sofismul este evident. Se recurge
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
mod al "mitocanului" - specie de care Bucureștiul e plin, din păcate - de a se bucura de libertate și de a reacționa la oferta încă timidă a societății de consum. Lipsa de civilitate e în curs de generalizare, cohorte de tineri bucureșteni afișând aceeași convivialitate agresivă, același limbaj trivial ca și cei recent căpătuiți în Capitală." (În paranteză fie spus, dacă în privința "resturilor menajere", noul primar va face poate, demonstrativ, ceva, cu gunoaiele umane și mitocănia nu există speranță, atîta vreme cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
palpabilă a romanului este, de fapt, un trompe l'oeil: "1. Vadu Alb = Râu Alb. 2. Coposești - Băiești. 3. Prunești - Mâțești... 10. Ciprian - Daniel. 11. Florin = Daniel. 12. Florin = Ciprian...Luminița, Adela, Teodor Marcian și cele 3 cupluri de liceeni bucureșteni sunt fictive". Narațiune care își afișează, pe alocuri, conformismul, schițând masca unui inocent uneori stângaci, cartea lui Daniel Pișcu își lasă cititorul să ghicească, în același timp, figura poetului care explorează limitele limbajului și jocul halucinant al realităților. O carte
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
presa și posturile de televiziune nu mai aparțin puterii, iar unele dintre ele sînt categoric împotriva puterii. Însă cel mai puternic argument în favoarea acestui vot care nu ține seamă nici de firul roșu, nici de afacerea Costea nu e că bucureștenii au descoperit în persoana doctorului Oprescu posibilul primar ideal. Poate că ei dau astfel un răspuns tăios sărăciei tot mai accentuate în ultimii ani și lipsei de personalitate a primarilor CDR-iști. Poate și uriașului eșec reprezentat chiar de actualul
Votul bucureștenilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17065_a_18390]
-
de-a zice), pentru a-mi forma cu timpul o bibliotecă de cărți de recitire. Autorii lor: Ion Mureșan, N. Danilov, M. Cărtărescu, A. Mușina, A. Pantea, L.I. Stoiciu, F. Iaru ș.a. Există, după părerea mea, cel puțin trei nuclee: bucureștean (mult prea mediatizat pentru a-i mai numi aici), clujeano-brașovean (Mureșan, Crăciun, Mușina, Al. Vlad ș.a.) și ieșean (Danilov, Vasiliu ș.a.). Din "ciocnirea" acestora s-au născut cele mai importante texte. Care? Care vor fi scrise... de nouăzeciști, poate... M.V.
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
afacere, iar schimbările sunt aici mai vizibile. Putem spera într-o epocă în care legătura dintre mobilitate și haos să fie descărcată de toată patologia prezentului, iar haosul să dispară în consecință. Este ceea ce se va întâmpla cu siguranță dacă bucureșteanul va dori să devină chiar mai eficient decât este la ora actuală, dacă își va cântări așadar realizările după un perfecționism care rupe orice alianțe, afară de cea cu produsul - situație în care mizeria încetează să mai renteze. Corelativ, dacă va
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
-și agonisească o identitate, care, așa pătată pe degete cu grafitti cum este, propune totuși o direcție în labirintul uniformizant și gri deprimant al blocurilor comuniste. Cristalizarea unei identități și a unor alianțe comunitare firești rămâne însă punctul nevralgic al bucureștenilor (majoritatea "de import"). Se resimte lipsa unei constelații de simboluri și valori după care ei să se poată orienta și pe cerul căreia să-și poată regăsi propriile aspirații. Înainte de a dobândi notorietatea Turnului Eiffel, a Broadway-ului, sau a Domului
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
Dinu Săraru. Iar unul dintre premianți a fost directorul general al Ziarului financiar. * Campania electorală pentru locale s-a încălzit brusc în Capitală, după ce PD-ul l-a cam obligat, pare-se, pe Traian Băsescu să își verifice popularitatea printre bucureșteni în calitate de candidat la funcția de primar general. Potrivit Tiei Șerbănescu însă, care îl citează pe Traian Băsescu în Breful ei din CURENTUL, nu PD-ul, ci doamna Băsescu l-a împins pe fostul căpitan de vapor să-și depună candidatura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
alcătuit o imagine publicitară prin care alegătorii sînt îndemnați nici mai mult, nici mai puțin decît să voteze "cu INIMA". Inima e semnul electoral al partidului cu care defilează dl Viorel Lis, fostul om iscusit. Dar pentru a le cere bucureștenilor să voteze cu inima, în locul d-lui Lis ar fi fost mai bine să fi apărut în poză vreun erou de telenovelă: chipul d-lui Lis nu prea inspiră un asemenea cardio-vot. În ceea ce îi privește pe cei doi candidați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
sale alcătuiri și preocupări, menționînd, de la început, că s-a înscris la Facultatea de Medicină chiar pentru chirurgie. Uluitoare destăinuire, care echivalează cu sentimentul unei vocații bine intuită. Să notez bunele pagini de început care reconstituie farmecul indicibil al unui bucureștean interbelic, locuind pe o stradă în preajma Bd. 1 Mai, ce poartă azi numele scriitorului Gala Galaction, și el avînd o căscioară pe acea stradelă. Aprovizionarea curentă, pe atunci, ne reamintește dl prof. Dan Setlacec, se făcea nu mergînd la magazin
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
Giurgiuca (1906-1992). Această revistă avea și o redacție la Arad. A doua apariție a fost România literară (1932-1934) în redacția lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la București și a treia (1939-1940) condusă de către Cezar Petrescu (1892-1961) el fiind și directorul ziarului bucureștean România. O bibliografie a revistelor România literară a publicat Const. Ciuchindel în anul 1981. se imprima la București la începuturile ei în 32 de pagini iar puțin mai tîrziu s-a restrîns la 24 deși avea o mulțime de rubrici
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]