391 matches
-
mare conducător de oști, cum o dovediseră campaniile întreprinse de el până atunci. Planul era simplu în genialitatea sa, căci, după cucerirea Moldovei, turcii puteau pătrunde prin pasurile Carpaților de Răsărit și Nordici în pusta ungară, la nord de cetatea Budei. Dintr-o lovitură era anihilat rolul pe care ar fi trebuit să-l joace cetățile Belgradului și a Budei în oprirea ofensivei otomane spre centrul Europei. Așadar, cucerirea Moldovei reprezenta pentru turci posibilitatea de a ajunge în Polonia și Ungaria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căci, după cucerirea Moldovei, turcii puteau pătrunde prin pasurile Carpaților de Răsărit și Nordici în pusta ungară, la nord de cetatea Budei. Dintr-o lovitură era anihilat rolul pe care ar fi trebuit să-l joace cetățile Belgradului și a Budei în oprirea ofensivei otomane spre centrul Europei. Așadar, cucerirea Moldovei reprezenta pentru turci posibilitatea de a ajunge în Polonia și Ungaria. Ștefan cel Mare îi avertizase deja pe cei doi regi, ungar și polon, și pe principii creștini, despre această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Viena, ceea ce însemna încununarea politicii sale vizând Centrul Europei. Este o politică ce va avea urmări nefavorabile pentru Ungaria, așa cum o vor dovedi evenimentele din deceniile următoare, ce se vor încheia cu dezastrul de la Mohaci, din 1526 și transformarea Budei în pașalâc, în 1541. Jurământul de la Colomeea Ocuparea celor două cetăți din sudul Moldovei afecta și interesele economice ale Poloniei. Din punct de vedere militar, pericolul otoman devenea și mai mare, dacă se are în vedere că hanatul tătar, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele Poloniei. Domnul Moldovei promisese regelui să-l informeze în legătură cu deplasarea tătarilor (să nu treacă nici în Ungaria, nici în Polonia). Pot fi privite cu interes și informațiile referitoare la contextul internațional, dintre care victoria venețienilor, asediul Vienei (1683), asediul Budei (1686) și căderea ei, sunt revelatorii. Documentul la care ne referim, Jurnalul, este consacrat în întregime operațiilor militare, iar zona Huși apare întâmplător. Ca orice jurnal militar, subliniază deficiențe ale expediției, cum ar fi tirul defectuos al artileriei, unele momente
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
celor două mișcări colaborau strîns. Rămînea problema cu Viena și cu Buda; au fost inițiate negocieri cu amîndouă. Liderii croați erau dispuși să ajungă la o înțelegere cu Ungaria, dar numai pe baza egalității politice. În esență, ei cereau din partea Budei ceea ce ungurii pretindeau de la Viena. În ambele cazuri, scopul era stabilirea unei relații strînse, dar cu garantarea completei autonomii în afacerile interne. Reprezentanții croați purtau discuții cu guvernul habsburgic pe aceeași bază. Prin septembrie, atît negocierile dintre Zagreb și Buda
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ce spun, dar întotdeauna i-am urât. Era mai bine să te cruți, să nu știi. Să stai pe masa de operație și să nu-ți mai pese de nimic. Să te așezi acolo detașat, ca și cum te-ai instala pe budă. Să știi că de acum înainte nu mai depinde de tine. De-aia pacienții își urăsc doctorul. În fond, cine e idiotul ăla și cu ce drept cotrobăie el prin corpul meu? Să-l auzi cum spune despre tine, ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
groază de ritualuri de inițiere. Simplul fapt că ți se cere un foc. Îmi povestea cineva cum s-a pregătit în izolare totală să învețe să fumeze. În liceu se întâmpla asta. S-a pregătit pentru intrarea aia triumfală în budă cu o țigară aprinsă. Să nu mai tușească, să nu dea impresia că fumatul îi face rău. Apoi, smerenia cu care un țăran merge la Primărie cu jalba-n proțap poate fi regăsită la bolnavii care se duc spre cabinetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în spital. De-aia se zice că lenea e mama a nouă invenții din zece. N-aveam ce face și mă gândeam. Stăteam pe masa de operație în fiecare dimineață. Mă așezam detașat, ca și cum m-aș fi așezat pe o budă să-mi vărs conținutul mațului. Detașat, capul puțin spre stânga. O asistentă îmi trăgea meșa din ureche. Meșa îmbibată, în decursul nopții precedente, de un sânge negru, gros, violent. Asistenta mă așeza, mă fixa pe masă, cum ai așeza pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de frică. Doar ca să sfideze. Imita comportamentul profilor, pentru a le arăta că sunt penibili. Nu, nene, la unu fără zece punct, a ieșit. Prin spate. Pe la WC. Noi, tiptil, după el. S-a dus prin spate, a oprit la budă și-a dat jos haina și l-a bătut pe Șubi de l-a umplut de sânge. L-a făcut varză, l-a căsăpit. N-am văzut prea bine fazele. Aveam un loc prost. Era înghesuială ca la circ. Toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
face și Rodica cu spray-ul. Uite că toți ne protejăm într-un fel sau altul. Spune un banc porcos. Și-a propus să le scoale cu orice preț de la masă. Un banc cu un leu care se duce la budă și găsește iepurașul plin de sânge. Cine te-a bătut, măi, nenorocitule? Iar ăsta pretinde că l-a folosit ursoaica pe post de tampon. Miruna râde de nu mai poate și îi spune că nu e nevoie să mai continue
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
accepta că e o ființă pasivă ce acționează predominant textual și de aceea încearcă să transfere unei non-activități calitățile unei munci fizice epuizante. Stăm aici, „La lemne“, și bem cu toată lumea care ne vizitează. Din când în când, mergem până la budă. Acolo stă o zdreanță care niciodată nu ne cere bani. De ce stă ea acolo - e o problemă care ne obsedează, problemă pe marginea căreia am făcut zeci de speculații. „La lemne“, aici, îmi aduc aminte de copilărie. Stăteam pe stradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
îl chema Rotaru), Romică și Zarzără (acesta era chiar numele lui de familie). Eu stăteam cu spatele în ușă, să blochez trecerea. Apa susura în bazinele w.c.-urilor, întreruptă din cînd în cînd de zgomotul de apă trasă de la o budă cu flotorul stricat. Pe jos era ud - tocmai trecu seră femeile de serviciu pe-acolo -, iar mirosul de clor se amesteca în mod plăcut cu fumul de la buceagele noastre. Era o stare pe care o numim îndeobște „de grație“ ; nimeni
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu în stilul cu care v-ați obișnuit de la Roger Moore (o grațioasă apăsare pe buton, urmată de o măruntă ajustare a cravatei și de un calambur bine ticluit), ci în alb-negru zguros și cu mult sînge pe pereții unei bude : cînd ați mai văzut dumneavoastră o budă în lumea lui Bond ? La scurt timp după aceste fapte lăudabile îl regăsim în Africa, unde aleargă după un terorist, pe un șantier. (Bond pe șantier ! Cînd s-a mai pomenit așa ceva ?) Urmărirea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
obișnuit de la Roger Moore (o grațioasă apăsare pe buton, urmată de o măruntă ajustare a cravatei și de un calambur bine ticluit), ci în alb-negru zguros și cu mult sînge pe pereții unei bude : cînd ați mai văzut dumneavoastră o budă în lumea lui Bond ? La scurt timp după aceste fapte lăudabile îl regăsim în Africa, unde aleargă după un terorist, pe un șantier. (Bond pe șantier ! Cînd s-a mai pomenit așa ceva ?) Urmărirea asta lungă în același timp ultramodernă (prin
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
O să le vină și lor rândul! "Creștinătatea" dârdâie de frică, dar în loc să pună mâna pe spadă, face precum struțul. O să-i înghită turcii cu puf și fulgi cu tot! Se vor trezi din amorțire când iataganul va lovi în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din cristelnița Sfântului Petru de la Roma! Când burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului de stejar și prelucrarea cenușei acestuia. Locurile de ardere se numeau „bude” (vezi și 9). Tot legate de tăierea sau arderea pădurilor sunt și toponimice ca Laza, Arsura, Arșița, Zgura, etc. Pacea de la Adrianopole (1829), între altele, a liberalizat comerțul cu cereale, de aici creșterea suprafețelor destinate agriculturii și diminuarea celor împădurite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la aceste patru cetăți și puncte de glorie ale românilor și s-a vărsat pe fața albă a mesei, deasupra țărânei celeilalte. După ce s-a citit și aici scrisoarea din partea legionarului Budei care a adus țărâna cu propria mână. ȚĂRÂNA de pe locul unde Horia a fost tras pe roată. S-a desfăcut apoi pachetul cu țărână de la Alba Iulia de către domnul învățător Iordache Popa, cu următoarele rânduri: „Acest pământ este udat cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ceți prilejuiește lui Ceaușescu să se erijeze șițn critic de film - a nu se reține că imaginea lui Păunescu, așa cum reiese din aceste stenograme, e una de „dizident“... din contră). Mai bine să readucem în aceste pagini mirosul binecunoscut de budă estivală. Sățl vedem pe Eugen Barbu mușcânduți de „spate“ pe Al. George, Breban sau Goma. Sau să vedem „votarea“ lui Virgil Teodorescu ca președinte U.S.R... . Ei, dar nu vă amărâți: 99% dintre absolvenții de Litere nu mai știu cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Florian și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, Pischelsdorf, Hartstr. 51. 342. Cson Leontina, născută la 1 mai 1965 în localitatea Tăuteu, județul Bihor, România, fiica lui Brindea Vasile și Leontina, cu domiciliul actual în Austria, Pischelsdorf, Hartstr. 51. 343. Bude Lucian Alexandru, născut la 30 iulie 1969 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Bude Remus Florin și Nicoară Maria Sabina, cu domiciliul actual în Germania, Olpe, Schulstr. 44. 344. Kwanka Erwin Julius, născut la 1 aprilie 1942 în
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
1 mai 1965 în localitatea Tăuteu, județul Bihor, România, fiica lui Brindea Vasile și Leontina, cu domiciliul actual în Austria, Pischelsdorf, Hartstr. 51. 343. Bude Lucian Alexandru, născut la 30 iulie 1969 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Bude Remus Florin și Nicoară Maria Sabina, cu domiciliul actual în Germania, Olpe, Schulstr. 44. 344. Kwanka Erwin Julius, născut la 1 aprilie 1942 în localitatea Sebeș, județul Alba, România, fiul lui Kwanka Victor și Rosina, cu domiciliul actual în Germania
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
Slăvitești 22,2 Ciorăști 13,6 Valea Alunișului 18,2 Ștefănești Șerbănești 7,7 �� Dobrușa 16,3 Susani Rămești 27,6 Susani 24,8 Ușurei 15,6 Stoiculești 3,5 Sârbi 16,2 Tetoiu Tetoiu 5,0 Popești 5,3 Budele 5,2 Nenciulești 2,3 Țepești 8,5 Băroiu 6,4 Tițești Cucoiu 9,8 Tițești 9,3 Bratovești 19,3 Tomșani Bogdănești 5,0 Tomșani 17,1 Vaideeni Vaideeni 13,9 Izvoru Rece 14,0 Cerna 9,9 Mărită
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
și Etelca, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Okresolomouc, str. Lutin 288. 291. Olteanu Lucian, născut la 18 septembrie 1956 în Slatina, județul Olt, România, fiul lui Ion și Constanța, cu domiciliul actual în Suedia, Bromola, Agatan 46 A. 292. Bude Gavrilă, născut la 13 septembrie 1931 în localitatea Asuajul de Sus, județul Maramureș, România, fiul lui Simion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Dio, Svastromsgatan 25. 293. Bude Floare, născută la 8 aprilie 1937 în localitatea Asuajul de Sus
HOTĂRÂRE nr. 766 din 30 decembrie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198912_a_200241]
-
Constanța, cu domiciliul actual în Suedia, Bromola, Agatan 46 A. 292. Bude Gavrilă, născut la 13 septembrie 1931 în localitatea Asuajul de Sus, județul Maramureș, România, fiul lui Simion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Dio, Svastromsgatan 25. 293. Bude Floare, născută la 8 aprilie 1937 în localitatea Asuajul de Sus, județul Maramureș, România, fiica lui Gheorghe și Luiza, cu domiciliul actual în Suedia, Dio, Svastromsgatan 25. 294. Tănase Matei Niculina, născută la 7 iulie 1948 în București, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 766 din 30 decembrie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198912_a_200241]
-
domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tîrnova, raionul Dondușeni. (5.325/2003) Copii minori: Cușnir Ana, născută la data de 14.01.1992. 99. Cuvila Olga, fiica lui Nicolai (fiul lui Gavril și Nadejda, născută la 1.09.1927 în localitatea Budei) și Liudmila, născută la data de 5 iunie 1982 în localitatea Bălți, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Malinovschi nr. 10, ap. 8. (2.879/2003) Copii minori: Gușan Maria, născută la data
ORDIN nr. 2.607/C din 13 octombrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
Vădeni Vadurile Vâlcele Valea Grecului Văleni/Viișoara Văleni/Pădureni Viișoara/Todirești Vetrișoaia Viltotești Viișoara/Viișoara Vinderei Voinești/Vulturești Vizureni Vulturești Vladia Vutcani Voinești/Voinești Zăpodeni �� Voloșeni Zizinca Vulpășeni Zorleni (Islaz) JUDEȚUL VÂLCEA Bădeni Bălșoara Armășești Alunu Boișoara Bănțești Atârnați Amărăști Budele Bratovești Baroiu Andreești Bumbuiești Dimulești Bărsoiu Aurești Cățetu Dumbrava Bulagei Avrămești Ceretu Fumureni Cema Balotă Cireșu Dănicei Linia Dealului Cemișoara Barcane Cucoiu Perișani Cireșu Stroești Barza Dealu Scheiului Râmești Susani Ciunget Băbeni Oltețu Dealu Văleni Săscioara Copăceni/Racoviță Bălțeni Dianu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]