308 matches
-
Avram Z. Marin 379. Badea I. Gheorghe 380. Badiu Gr. Nicolae 381. Barbu B. Constantin 382. Basceanu C. Gheorghe 383. Bălan I. Damian 384. Balescu Ț. Dragu 385. Belcea N. Tănase 386. Bilu G. Gheorghe 387. Bratosin S. Ion 388. Buf D. Dobre 389. Burlinghe I. Vasile 390. Burloi Gh. Vasile 391. Buzatelu I. Costache 392. Cârlan C. Constantin 393. Cazan I. Gheorghe 394. Căprița R. Ilie 395. Ceauș M. Ion 396. Chila P. Ilie 397. Chiorbeaga Maria Dumitru 398. Chirilă
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
n. 1953) Str. Prunaru Nr. 2-4 Bl. 6-7, Sc. A, Et. 7, Ap. 29 Sector 1 țel: 2213500; 0723556250 21192 BUCUR MIHAELA (n. 1976) Str. Virtuții Nr. 6, Bl. R 12, Sc. 1, Ap. 23 Sector 6 țel: 0722195421 5069 BUF DUMITRU (n. 1948) Sos. Mihai Bravu Nr. 3 Bl. Almo3, Sc. 5, Et. 10, Ap. 197 Sector 2 țel: 6424786; 0722486458 18145 BULACU I.BOGDAN NICOLAE (n. 1974) Drumul Taberei Nr. 61 Bl. Td47, Sc. A, Parter, Ap. 4 Sector
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Dar ce bine mă simt fără aripi, am îngînat, ce nestingherit în greșeli, în călcat prin străchini, în încîlcit mințile altora cu obrăznicia golașă de-a zbura, de a levita adică!, mă rog, de a aeroplaniza... Și făcui primul pas: buf! M-am sculat de pe trotuarul urbei noastre generoase-n suprafețe fin ocrotite cu sare și piper (piperul mi-l azvîrlise cu lopata, direct în cap, un seamăn voios nevoie-mare că-i util dezaripării mele benevole), mi-am reașezat basca pe
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
același palier cu el se mută un tânăr compozitor originar din Nantes, Aristide Hignard. Între cei doi se înfiripă rapid o relație de prietenie și, împreună, frecventează salonul muzicianului Talexy. Ei se lansează în operetă, sau, mai exact, în opera bufă, într-o perioadă în care Jacques Offenbach crea o adevărată pasiune pentru acest gen de spectacol. Pe 28 aprilie 1853 se joacă "Le Colin-maillard" la "Teatrul Liric", într-o perioadă în care Jules Verne nu se oprește din scris, lucrând
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
Pământului în optzeci de zile". În pofida refuzului de a deveni director al teatrului, Verne își păstrează postul de secretar până la sfârșitul anului 1855, ceea ce-i permite să-și pună în scenă pe data de 6 iunie a aceluiași an opera bufă cu muzică de Hignard, "Les Compagnons de la Marjolaine". Tatălui său îi scrie: "Studiez tot mai mult, pentru că nu lucrez tot mai puțin. Când văd noul sistem, nu-mi doresc decât să părăsesc acest Teatru Liric care mă termină". Ulterior, îi
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
în aceste manifeste era fixată ca obiectiv, între altele, și "rezolvarea problemelor pendinte cu Ungaria"). Anticomunist fervent, Rothermere a promovat în ziarele sale politica de conciliere cu Germania Nazistă (Appeasement). În anul 1934, ziarele sale au promovat Uniunea Fasciștilor Britanici (BUF), fiind singurele ziare importante care au făcut-o. Documente secrete britanice, devenite publice în anul 2005, arată că Rothermere i-a scris lui Hitler pentru a-l felicita pentru anexarea Cehoslovaciei (în 1938), și pentru a-l încuraja să invadeze
Lordul ROthermere () [Corola-website/Science/299688_a_301017]
-
paralel cu genul caricaturii de care ne-am ocupat până aici și își are originile cam din aceeași perioadă de sfârșit de secol XVIII. Orientarea tematică a acestui capitol al caricaturii se axează pe principiile eticului și al situației comice bufe. Comicul burlesc își are originea în improvizațiile comediei dell" arte și în farsele amicale de local. Ca și epigrama, caricatura de gag își alege subiecții pe criteriul denaturării unui aspect comportamental sau exagerării unui element fizionomic. Răutacioasă și chiar vulgară
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
războaiele ultimului deceniu. Ea mai experimentează totodată cu o alternanta de registre - în special între monologul-mărturie (cu Fatma Mohamed, Anka Levana, Iolanda Covaci), sobru, în principiu, dar uneori cu tuse caracteriale chestionabile de tipul accentelor etnice - si scene de umor buf, care împreună sparg eventuală monotonie a teatrului documentar.</spân></spân></p> Scheciul cu parcul de distracții armate din cadrul târgului internațional de armament organizat într-un oraș ambițios din Estul Europei (ar putea fi, ca să iau la întâmplare, acesta http://www
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
este o operă bufă în 3 acte de Gaetano Donizetti, după un libret de Michele Accursi și Giacomo Ruffini. Premiera operei a avut loc în 3 ianuarie 1843, la ""Teatrul Italian"" din Paris. Durata operei: cca 2 1/2 ore. Bătrân, bogat, dar singur
Don Pasquale () [Corola-website/Science/307544_a_308873]
-
(în ) este numele unei opere bufe în trei acte a compozitorului Jacques Offenbach, reprezentată pentru prima oară la data de 17 decembrie 1864 pe scena teatrului "Théâtre des Variétés" din Paris. Libretul este semnat de Henri Meilhac și Ludovic Halévy. Offenbach alesese împreună cu Halévy un subiect
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
"Orfeu în infern" (în original "Orphée aux enfers") este numele unei opere bufe în două acte și patru tablouri a compozitorului Jacques Offenbach, reprezentată pentru prima oară la data de 21 octombrie 1858 pe scena teatrului "Les Bouffes-Parisiens" din Paris. Libretul este semnat de celebrul tandem Hector Crémieux / Ludovic Halévy. Ideea inițială i
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
data de 5 iulie a început colaborarea compozitorului cu libretistul Ludovic Halévy (1834-1908), nepotul compozitorului Frommental. Tânărul, care era pe atunci un necunoscut, a conceput un prolog umoristic pentru seara inaugurării. Primele reprezentații pe scena de la Bouffes-Parisiens, mai ales opera bufă "Cei doi orbi", au avut un ecou negativ în presă, chiar și de Villemessant s-a arătat în dezacord cu umorul lor cinic, dar s-au bucurat de aprobarea unui public care dorea în primul rând să fie distrat și
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
acea perioadă; Offenbach a asigurat pe atunci mare parte din repertoriul teatrului său. Venerația „religioasă” pentru Mozart -a determinat în 1856 să prelucreze pentru scena de varietăți chiar o operă mozartiană, "Impresarul" ("Der Schauspieldirektor"). Rossini însuși a compus o operă bufă pentru "Les Bouffes-Parisiens" și l-a etichetat ușor mailițos pe Offenbach drept un „Mozart de pe Champs Elysées”. Hortense Schneider a fost înlocuită în 1858, după cereri exagerate de onorariu, cu Lise Tautin, o interpretă congenială a muzicii offenbachiene și o
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
a adaosurilor ulterioare și a promovării operei de către Crémieux și Offennach în "Le Figaro". Cele 228 de reprezentații care au urmat premierei l-au scos pe Offenbach din impas, dar i-au atras renumele unui scandalagiu. Premiera următoarei sale opere bufe, "Geneviève de Brabant", a avut loc în noiembrie 1859 sub supraveghere polițienească, datorită publicului care dădea valma la intrarea teatrului. Cu câștigul datorat operei "Orfeu în infern" compozitorul și-a construit o reședință de vară la Étretat în Normandia. Așa-
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
fi Bad Ems sau Bad Homburg, avându-i drept admiratori pe mai toți principii germani. Pentru teatrul din Bad Ems Offenbach a compus aproape în fiecare sezon câte două bufonerii. De exemplu în 1862 a reprezentat acolo în premieră opera bufă "Limbuții" ("Les Bavards", prima versiune), în 1863 "Il Signor Fagotto", o operă bufă în care este ridiculizat patosul lui Hector Berlioz, căruia i se opun tot felul de onomatopee muzicale, de la voci de animale până la zdrăngănitul de alămuri. Tot la
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
principii germani. Pentru teatrul din Bad Ems Offenbach a compus aproape în fiecare sezon câte două bufonerii. De exemplu în 1862 a reprezentat acolo în premieră opera bufă "Limbuții" ("Les Bavards", prima versiune), în 1863 "Il Signor Fagotto", o operă bufă în care este ridiculizat patosul lui Hector Berlioz, căruia i se opun tot felul de onomatopee muzicale, de la voci de animale până la zdrăngănitul de alămuri. Tot la Bad Ems muzicianul a câștigat un pariu ciudat, care-l făcuse să compună
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
sa operă, "Les Bergers", credincios subiectelor preluate din antichitate. Temele muzicale devin aici mai lirice, o evoluție care fusese deja anunțată prin anumite pasaje din "Frumoasa Elena". Acțiunii de tip roman pastoral îi lipsesc acum cu desăvârșire accentele sarcastice. Opera bufă "Barbă-Albastră", a cărei premieră a avut loc în 1866, este chiar caracterizată pe alocuri de o atmosferă sumbră. Cu "La Vie Parisienne" (Viața pariziană) Offenbach s-a dedicat împreună cu perechea de libretiști Meilhac/Halévy pentru prima oară unui subiect contemporan
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Ems, deși suferea de o gută care aproape îl imobiliza. După acest ultim mare succes compozitorul s-a mărginit să alcătuiască cu ajutorul celor mai celebre melodii ale sale noi înscenări. Din această masă de piese stereotipe se remarcă doar opera bufă "La Périchole", reprezentată în 1868. Anul 1868 a fost marcat de reformele liberale ale lui Napoleon, prin care au fost permise libertatea presei și demonstrațiile. Cu acest prilej a devenit manifestă fervența mișcării republicane, care s-a descărcat prin numeroase
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
și condamnă pericolele care pândesc în persoana unui rege roșu o monarhie prea indulgentă. Acest prim proiect inspirat de Hoffmann nu a mai fost finalizat în 1870, deoarece Offenbach și-a dedicat pe atunci timpul mai ales compozițiilor pentru opera bufă "Les Brigands", pe care însuși Halévy, care colaborase la ea ca libretist, a caracterizat-o ulterior drept lipsită de originalitate. Prins de nenumărate obligații, trebuind de pildă să dirijeze reprezentarea operei "La Grande-Duchesse de Gérolstein" la Nisa și să facă
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
nu era prea îndreptățit de realitate. Expoziția Universală s-a desfășurat în 1878 fără ca artistul să aibă posibilitatea să-și reprezinte vreo operetă nouă. Teatrul "Gaîté" s-a hotărât de-abia în timpul Expoziției să pregătească o nouă înscenare a operei bufe "Orfeu în infern". Nu, acesta nu mai este "Orfeul" meu!” ar fi declarat compozitorul, dezamăgit de rezultatul dedicat publicului larg. Acest public larg a redescoperit însă cu plăcere offenbachiadele, astfel încât Charles Comte (1827-1884), ginerele lui Offenbach și proprietarul actual al
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
fotograme, s-a putut reconstitui creația lui Aurel Petrescu. Aceste reconstituiri au fost prezentate în studiul „Documente inedite Aurel Petrescu” publicat de Aurora Pancaldi și Bujor T. Râpeanu în revista „Cinema” nr. 10/1967. Filmul "Păcală în lună", o „comedie bufă cu desene animate”, se concentra mai mult pe aspectele științifico-fantastice ale aparatelor de zbor și pe peisajele lunare închipuite de desenator decât pe personajul Păcală. Câteva fotograme din "Păcală amorezat" au fost publicate în revista „Cinema”, care anunța, în 1925
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
prințesei Diana), o șleahtă decorativă care și-a pierdut popularitatea. Cele câteva mii de lorzi și cavaleri, unii înnobilați astăzi pe criterii aleatorii, din rândul vippurilor artistice și sportive, sunt, cel puțin în parte, personaje hilare, ca într-o operă bufă. Cele câteva vizite pe care le-am întreprins în Marea Britanie, mi-au întărit această convingere. Și totuși Londra, ca și restul țării, atrag în mod deosebit, cu fastul ceremoniilor regale, austeritatea palatelor, catedralelor, vechilor cartiere, a teatrelor, galeriilor de artă
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Petrescu a realizat filmul de animație "Păcală în lună“ (la casa de producție "Soarele" a germanului Erich Pommer), care a fost prezentat în aprilie 1920, la Cinematograful militar din București. Filmul a fost prezentat de către autor ca fiind o "comedie bufă cu desene animate". Succesul acestui film l-a determinat să continuie, realizând noi filme despre Păcală: "Păcală amorezat“ (1925) și apoi "Păcală și Tândală la București" (1926). Apoi între anii 1923 și 1927, realizează un ciclu de desene animate umoristice
Aurel Petrescu () [Corola-website/Science/306232_a_307561]
-
s-a retras de la "Timpul". A fost numit, prin decret regal, revizor școlar pentru județele Suceava și Neamț. În 1882, a fost mutat, la cerere, în circumscripția Argeș - Vâlcea. La 1 martie 1884, a avut loc prima reprezentație a operei bufe "", scrisă în colaborare cu Iacob Negruzzi, iar la 17 martie a participat la ședința "Junimii", în prezența lui V. Alecsandri. În 6 octombrie, însoțit de Titu Maiorescu, a citit la aniversarea "Junimii", la Iași, "", iar la 13 noiembrie, în prezența
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
oamenii nu erau pregătiți. El a fost ucis pe 04 mai 1903 în apropierea satului Banitza (astăzi în Grecia). Revolta din regiunea Bitola a fost planificată în satul Smilevo în mai 1903. Luptele s-au purtat în satele Bistrica, Rakovo, Buf, Skocivir, Paralovo, Brod, Novaci, Smilevo, Gjavato, Capari și altele. Smilevo a fost apărat cu 600 de rebeli, conduși de Dame Gruev și Sugarev Georgi, dar când au fost învinși, satele au fost arse. În 1912, Muntenegru, Serbia, Bulgaria și Grecia
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]