889 matches
-
a obligat guvernul rus să ia în calcul necesitatea încheierii păcii cu Franța. Prin aceasta, rușii urmăreau să obțină de la francezi, în schimbul evacuării armatelor ruse din Principate, toate drepturile și privilegiile ce le-au fost acordate după pacea de la Kuciuk-Kainargi, Bugeacul fiind restituit Împărăției Otomane. Rușii propuneau Împăratului Napoleon I posibilitatea încheierii imediate a războiului cu turcii, dacă Rusia obținea „posesiunea” Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, astfel încât hotarul dintre Rusia și Poarta Otomană să se fixeze pe Dunăre. În problema
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și Țara Românească, astfel încât hotarul dintre Rusia și Poarta Otomană să se fixeze pe Dunăre. În problema despăgubirilor de război, pe care rușii le percepeau de la Imperiul Otoman, se aveau în vedere „cedări teritoriale” către Rusia, dar nu numai a Bugeacului, pe care rușii îl numeau până atunci „Basarabia”, ci a întregii Basarabii, până sus, cu tot cu Cetatea Hotinului, până la hotarul Țării Moldovei cu Polonia. În cele din urmă, țarul s-a arătat dispus a încheia pacea cu turcii, dacă Înalta Poartă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Basarabia”, ci a întregii Basarabii, până sus, cu tot cu Cetatea Hotinului, până la hotarul Țării Moldovei cu Polonia. În cele din urmă, țarul s-a arătat dispus a încheia pacea cu turcii, dacă Înalta Poartă îi ceda Țara Moldovei, Țara Românească și Bugeacul. Dorința Rusiei de a lua sub control întregul litoral nord-vestic al Mării Negre, pe care voiau să-l extindă și asupra Dunării, cu gurile ei de vărsare în mare, a determinat diplomația rusă să introducă conceptul de „Basarabia” în toate demersurile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ziua întâlnirii dintre cei doi împărați, Alexandru I și Napoleon I, care a avut loc la Erfurt, la 12 noiembrie 1808. Până atunci Rusia a făcut eforturi diplomatice susținute pentru a imprima „ideea sa testamentară”, adică anexarea Țării Moldovei, a Bugeacului și a Țării Românești, pe care nu le considera ca o achiziție în urma împărțirii Imperiului Otoman, ci ca unele ce i aparțineau „de drept”, anexiuni la care trebuia adăugată și Bulgaria. Falsitatea pretenției rusești, prin care aceasta considera „Basarabia” o
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
o dată, că diplomația rusă cunoștea foarte bine conținutul teritorial al conceptului de „Basarabia”, probând deci apartenența acestui teritoriu la Țara Moldovei, ca parte integrantă a acesteia, solicitând în una dintre ședințele de negocieri de la Giurgiu ca Țara Moldovei, precum și întreg Bugeacul, care se numește „Basarabia”și care se află înlăuntrul Țării Moldovei, să fie anexată de Rusia. Constrânși de împrejurări, rușii au trebuit să accepte în cele din urmă numai anexarea Basarabiei la Rusia țaristă, stabilindu-și hotarul pe Prut, până la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Basarabiei de către Rusia țaristă, a rămas închisă și pe plan internațional, până la războiul Crimeii. După ce-au anexat-o la Rusia, țarul a păstrat în noua provincie a imperiului, aceeași organizare moștenită de la voievozii Țării Moldovei, extinsă acum și asupra Bugeacului, împărțirea acesteia în cele 12 ținuturi; Greceni, Codru, Hotărniceni, Orhei, Soroca, Hotin, Tighina, Cetatea Albă, Chilia, Căușani, Reni și Ismail, în cuprinsul cărora se aflau 17 orașe și 693 de așezări rurale, cu o populație de 43160 de familii, adică
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
făcut asupra Rusiei, în cele din urmă aceasta a fost nevoită să accepte condițiile păcii stabilite prin Tratatul de la Paris și să retrocedeze Țării Moldovei, în anul 1856 numai cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahulul, Bolgradul și Ismailul, adică, Bugeacul sau Basarabia propriu-zisă. În anul 1871, nemairespectându-se tradițiile și obiceiurile locale, drepturile și privilegiile unor stări sociale, Basarabia a fost transformată din oblastie în gubernie și asimilată celorlalte provincii ale imperiului. Procesul de integrare a provinciei basarabene în structurile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
care Încercau să scuture suzeranitatea Porții cum se poate considera răscoala lui Dimitrie Cantemir (1711), sau unirea Țărilor Române de către Mihai Viteazul (1600). Tratatul din 1634 dintre domnitorul Gheorghe Ștefan și Moscova, obligă recucerirea ținutului Cetății Albe, Tighina, Chilia și Bugeacul. Că mai târziu toate aceste localități și teritorii au fost ocupate de Moscova este relevant pentru relațiile care au urmat și până În zilele noastre, cu tot tratatul de la Luțk dintr Dimitrie Cantemir și Petru cel Mare care hotărea frontiera de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
la Ucraina: nordul jud. Hotin și județele din sudul Basarabiei: Ismail, Chilia, Cetatea Albă. Societatea basarabeană Dunarea Marea Neagră sustinea revendicările populației românești din județele sudice. De la Chișinău se trimit cărți puținelor școli naționale care mai funcționează În zonă, iar emigrația Bugeacului menține legături Încurajatoare cu baștina. Statalitatea Ucraineană nu a schimbat starea discriminatorie din timpul U.R.S.S. Deznaționalizarea românilor continuă. Toponimia tradițională a fost schimbată cu denumiri ucraeniene - după cum se poate vedea din lista comparativă de nume de localități. - Raionul Artiz
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
diasporă și instituțiile din România va da coeziune și unitate În aspirații a celor din țară și diaspora, afirmă academicianul Grebenicov. Opiniile exprimate de ilustrul savant basarabean sunt o afirmare mai recentă a profețiilor preotului Al. Mateevici, venerat fiu al Bugeacului, adresat basarabenilor. Istoria poprului român dezvăluie numeroase și Îndelungate etape de ingerințe străine și generații dearândul au avut de suferit năvăliri, dominații, amenințări, răpiri teritoriale. Raportarea românilor la o vecinătate inducea Îngrijorare, nesiguranță, fiorii cotropirilor. Dreptul celui mai tare s-
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și mai mari dacă se Încadrează În structurile și concepțiile statului În care locuiesc - Republica Moldova. Găgăuzii trebuie să se Întoarcă cu fața spre România și Europa dacă vor să ajungă la nivelul civilizației țărilor europene”(Miscellania, vol III). BULGARII din Bugeac sunt veniți din N. Bulgariei În sec XVIII-XIX-parte ca refugiați din cauza represiunilor turcești iar parte au fost colonizați. Cum ineficiența grandiosului proiect de deznaționalizare a populației românești din Basarabia Îngrijora autoritățile țariste, În 1890, expertul Botiușcov este Însărcinat să studieze
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Regina, cu domiciliul actual în Germania, 90762 Furth, Konigstr. 50. 322. Brandl Maria Magdalena, născută la 22 noiembrie 1969 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Ciucur Nicolae și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 74336 Brackenheim, Schulstr. 6. 323. Bugeac Viorel, născut la 22 aprilie 1960 în localitatea 23 August, județul Tulcea, România, fiul lui Bugeac Valentin și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 69412 Eberbach, Neckarhalde 2. 324. Csulik Rita, născută la 2 martie 1970 în Brașov, județul Brașov
HOTĂRÂRE nr. 206 din 27 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114901_a_116230]
-
22 noiembrie 1969 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Ciucur Nicolae și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 74336 Brackenheim, Schulstr. 6. 323. Bugeac Viorel, născut la 22 aprilie 1960 în localitatea 23 August, județul Tulcea, România, fiul lui Bugeac Valentin și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 69412 Eberbach, Neckarhalde 2. 324. Csulik Rita, născută la 2 martie 1970 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Csulik Joszef și Eva Imola, cu domiciliul actual în Germania, 65929 Frankfurt/Main
HOTĂRÂRE nr. 206 din 27 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114901_a_116230]
-
orientări de la nord la sud, create prin acțiunea comună a Dunării și a mării (de exemplu, Letea, având 12,4 m altitudine, Caraorman, Sărăturile, Ivancea, Dranov); - grinduri continentale care reprezintă resturi dintr-un uscat mai vechi (predeltaic), din zona Câmpiei Bugeacului, situate la nord de brațul Chilia (de exemplu, Grindul Chilia, alcătuit din loess, care are o altitudine de 6,4 m). Clima Deltei Dunării este temperat continentală, cu vânturi din est și nord-est (care vara aduc din Europa de Est aer uscat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
manifestat la Andrei Ciurunga Încă de la debutul său literar, la liceul “Ioan Vodă” din Cahul, cu articolul care i-a dezvaluit orientarea chiar la primii pași - articol intitutulat “24 Ianuarie”. În același spirit s-a plămădit o Întreagă pleiadă a Bugeacului pe care am avut fericitul prilej de a o fi cunoscut: Vladimir Cavarnali, Teodor Nencev, George Meniuc, Irina Stavschi, Leonid Septițchi (Luican), C. Aldea Cutarov s. a. Andrie Ciurunga s-a născut În anul 1920 ĭn orasul Cahul. În anul 1950
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cizme și sub norme”. Ostracizatul speră că va veni “Desprimăvărarea” când “din Înfrațirea șoimului cu zarea\vom ști să bem paharul de azur.” Oriunde este mânat de biciul cuceritorului poetul poartă imaginea țării sale “ce a crescut cu mine pe Bugeac, trupul să mi-l sature de viu”. Prietenia i-a adus poetului alinare “ ți-ai rupt cămașa toată de pe tine și rănile trupești mi le-ai legat”. În ultimele ceasuri de osânda balaurul, În sfarșit, Învins, “ Își suge veninurile toate
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma "Mangalia" apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Conțești. Eu îmi iau lăutarii cu mine pe unde merg și-mi cântă ca pe vremuri, cu strigături, pe stânga, pe dreapta, înainte, înapoi... La noi se dansează din bătrâni: hore sărite, hore strigate, cu bătăi, cum este Cârligul sau Bugeacul, Balta, Mocăncuța care-i adusă de ciobanii din zona Sibiului. Conțești este la interferența cu Oltenia. Dansurile noastre se asimilează cu ustemele oltenești iuți. Am studiat doi ani la Școala Populară de Artă, am fost și instructor coregraf...” “Primul hectar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „Mangalia” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Cronică literară: Perpessicius: dictando divers a lui Marin Sârbulescu. De cronica dramatică se va ocupa, începând cu nr. 3-4, Felix Anadam. În cel de-al doilea număr, cronica literară e și ea semnată chiar de Geo Dumitrescu, Ion Velicu: Lucreția Bugeac (poeme). Se apreciază realismul volumului ca fiind calitatea și defectul lui principal. Geo Dumitrescu încheie punând în lumină tocmai aspectele care fac din cartea amintită una ce merită remarcată: "Expresia cu totul spontană, sinceritatea ospitalieră a acestei cetăți cu porțile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
volumului ca fiind calitatea și defectul lui principal. Geo Dumitrescu încheie punând în lumină tocmai aspectele care fac din cartea amintită una ce merită remarcată: "Expresia cu totul spontană, sinceritatea ospitalieră a acestei cetăți cu porțile deschise care este "Lucreția Bugeac", iată tot atâtea calități ce rânduesc pe d. Velicu pe un plan hotărât diferit de câmpul poetic comun al actualității anchilozată într'un lirism exterior și mânuind cu disperare un vers antipatic-protocolar"128. Marin Sârbulescu prezintă două cărți în numărul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vreme mai îndelungată în Moldova, unde ocupase funcția de secretar al domnului, într-un memoriu adresat lui Vergennes, vorbește de „succesele ușoare repurtate de ruși asupra turcilor” și atrage atenția ministrului asupra putinței ca, mai curând sau mai târziu, Basarabia (Bugeacul) să treacă sub stăpânirea Rusiei. Împărăteasa Rusiei, care stipulase în tratatul de la Kuciuk-Kainargi independența tătarilor, anexă țara lor către statele ei prin manifestul de la 8 aprilie 1783. La 25 iunie următor, solul francez la Constantinopol, St. Priest, își termina raportul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
operă, începe prin a se asigura de Crimeea și de Kuban ca de o cucerire, de domnii Țării Românești și ai Moldovei ca acei ai unor țări care vor trebui odată alipite stăpânirii sale, apoi de Oczacov, pe urmă de Bugeacul întreg, apoi de Basarabia și, în sfârșit, fiind stăpână desăvârșită a Mării Negre și a gurilor Dunării, ea va fi pe de o parte în stare să trimită escadre la Constantinopol, iar pe de alta să pornească trupele sale de uscat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
succes strălucit. Ipsilanti era cunoscut demult ca un bărbat cu totul devotat Rusiei, de la care aștepta împlinirea visurilor lui ambițioase: alcătuirea, sub suzeranitatea Rusiei, a unui regat sau cel puțin a unei domnii ereditare, cuprinzând, pe lângă Țara Românească, Moldova și Bugeacul. El, în calitate de dragoman al Porții, mijlocise tratatul de alianță de la 1798, dintre Anglia, Rusia și Poartă împotriva Franței. Tot el, fiind domn al Moldovei, declară unui călător, care trecea prin Iași, că: „văzând starea în care se găsește împărăția turcească
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
greutăți prea mari întru îndeplinirea acestei dorințe, Tolstoi avea să ceară ca, la pace, pentru a despăgubi pe împăratul Rusiei de cheltuielile făcute cu războiul, Turcia să-i cedeze pe lângă alte teritorii „toată țara cuprinsă sub denumirea de Basarabia (adică Bugeacul) cu cetățile Bender, Akerman, Chilia și Ismail, plus cetatea Hotinului”. La cererile lui Tolstoi, Napoleon răspunse că, dacă Rusia nu deșartă Principatele, el își va menține trupele în Silezia și că nu este caz de a proceda la împărțirea Turciei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]