733 matches
-
înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, dar își întrerupe studiile fiind mobilizat. Sublocotenentul B. este rănit grav la cap și luat prizonier la 30 august 1916. Timp de doi ani peregrinează prin spitalele de campanie și lagărele bulgărești. În țară, unde fusese declarat mort pe câmpul de luptă, se întoarce în vara anului 1918. Deși e „mare mutilat de război”, B. își ia licență în 1919 și va fi profesor la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, apoi la
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
în cazalele: Kustendge, Mangalia, Hârșova 63. După războiul ruso-turc din anii 1828-1829 o parte a bulgarilor din Dobrogea au trecut în Bugeac urmând trupele ruse în retragerea peste Dunăre 64. Totuși, în 1850 erau în Dobrogea 1 194 de familii bulgărești, cele mai multe în cazaua Babadag 65. Integrată timp de peste patru secole statului otoman, Dobrogea a fost permanent în contact cu spațiul românesc nord-dunărean, o bună parte a locuitorilor ei fiind români 66. Aceștia locuiau în special pe malul Dunării și în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de la Brad întocmea o statistică pentru sangeacul Tulcea și cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra însumând 15 764 de familii din care: 4 800 familii turcești, 3 656 familii românești, 2 225 familii tătărești, 2 214 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 300 grecești, 212 țigănești, 145 arabe, 126 armenești, 119 evreiești și 59 germane 86. Într-o statistică din anul 1849 ce redă componența etnică a 53 de sate situate pe Dunăre, dar care cuprinde și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În privința populației Dobrogei, o statistică întocmită de către Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța: 3 656 familii românești, 2 268 turcești, 2 225 tătărești, 1 194 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 250 grecești, 172 țigănești, 119 evreiești, 76 armenești și 59 germane 144. De altfel, Ion Ionescu de la Brad afirma, referindu-se la locuitorii Dobrogei, că: "Turcii și românii sunt cei mai numeroși, cei mai vechi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1878154. Astfel, conform acestei statistici, în sangeacul Tulcea, cuprinzând cazalele: Tulcea, Chilia, Mahmudia, Isaccea, Măcin, Hârșova, Babadag, Constanța, Medgidia și Sulina, dar excluzând cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, locuiau 15 701 familii. Dintre acestea: 5 542 erau românești, 4 750 bulgărești, 1 670 lipovenești, 1 579 rusești, 544 grecești, 416 germane, 222 evreiești, 131 tătărești, 111 armenești și 736 de alte etnii 155. Constatăm, în concluzie, conform rezultatelor statisticii guvernatorului rus al Dobrogei, că după mai mult de patru secole și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe teritoriul României de către Hristo Botev, s-au îmbarcat la: Giurgiu, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet pe vasul austriac Radetzki. Când vasul a ajuns în apropierea satului Kozlodui, voluntarii bulgari l-au forțat pe căpitan să se apropie de malul bulgăresc al Dunării și au debarcat 180. Imperiul Otoman și alte puteri garante au adresat proteste violente României, acuzând-o că a favorizat înarmarea și trecerea peste Dunăre a voluntarilor bulgari. După câteva ciocniri cu otomanii, voluntarii bulgari au ajuns, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruse din portul orașului Tulcea 428. În privința populației Dobrogei, conform statisticii realizate de către guvernatorul rus Beloțercovici în perioada ocupației rusești, dintr-un total de 15 719 de familii, 5 542 erau familii românești (35 %) și doar 4 750 erau familii bulgărești, reprezentând 30% din totalul populației. Astfel, statistica rusă realizată în anii 1877-1878 în districtele: Tulcea, Măcin, Hârșova, Babadag, Kustendge, Medgidia și Sulina, dar care nu include districtele: Mangalia, Cernavodă și Silistra 429, menționează că românii erau cei mai numeroși locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prezintă situația demografică din cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, ea relevă faptul că românii erau mai numeroși decât bulgarii chiar și în cazalele din nordul Dobrogei, unde sunt menționate 3 973 de familii românești (32 %) față de 3 691 de familii bulgărești (29,7 %)431. La puțin timp după unirea Dobrogei cu România și instalarea administrației românești în provincie au fost realizate statistici privind populația județelor Constanța și Tulcea. Necesitatea realizării acestor recensăminte era enunțată astfel de către prefectul județului Tulcea, George Mihail
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prefectul județului Constanța, Remus Opreanu, menționa 14 884 familii de români și 8 429 familii de bulgari, în timp ce, statistica pentru județul Tulcea, realizată de către prefectul George Mihail Ghica, menționa 4 082 de familii românești și doar 3 347 de familii bulgărești 433. În concluzie, la 14 noiembrie 1878, momentul unirii cu România, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, avea o suprafață de 15 776 km2 și o populație menționată de către o serie de statistici ca variind între 80-100 000 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se mai întârzie"525, fapt care l-a determinat pe prefectul Remus Opreanu să ceară sprijin guvernului român "pentru ca obstacule în administrație să nu mai fie la deplina nostră instalare"526. Autoritățile române au întâmpinat dificultăți în raporturile cu populația bulgărească din Dobrogea. În acest sens, într-un raport din 30 mai 1879, prefectul județului Constanța, Remus Opreanu menționa că atitudinea ostilă a populației bulgărești era amplificată "prin nesiguranța liniei de frontieră"527. În condițiile în care, după instalarea autorităților române
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai fie la deplina nostră instalare"526. Autoritățile române au întâmpinat dificultăți în raporturile cu populația bulgărească din Dobrogea. În acest sens, într-un raport din 30 mai 1879, prefectul județului Constanța, Remus Opreanu menționa că atitudinea ostilă a populației bulgărești era amplificată "prin nesiguranța liniei de frontieră"527. În condițiile în care, după instalarea autorităților române în Dobrogea, o parte a refugiaților musulmani ce părăsiseră provincia din cauza violențelor declanșate de către bulgari, s-au reîntors, conflictul dintre cele două comunități s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
circa 5 500 de case și 80 de străzi, cele mai importante fiind: Carol I, Elisabeta, Portului, Babadag, Isaccea, Mahmudia și Ștefan cel Mare600. În orașul Tulcea a fost înființat în anul 1889 un gimnaziu românesc. Exista și un gimnaziu bulgăresc întreținut de către comunitatea bulgară 601. De asemenea, la Tulcea existau: 7 școli primare de băieți, 5 școli primare de fete, o școală mixtă, 4 școli evreiești, două școli bulgare și câte o școală a comunităților rusă, greacă și turcă 602
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
gerul iernii în Moldova de Sus sau în Oltenia, pe când altuia i se dădea ordin oficial a înceta o inofensivă revistă economică numai pentru că și-a permis a prezice ceea ce se întâmplă astăzi cu pământurile și vânzarea lor la satele bulgărești"2235. În încheierea articolului, autorii acestuia adresau "un nou călduros apel la toți oamenii de bine pătrunși de necesitatea ziarului, rugându-i să sprijine unicul ziar "Constanța" ce apare în acest județ, care se va sili a răspunde, pe viitor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nr. 1(15), Editura Arves, Craiova, 2012. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, "Dezvoltarea urbanistică a orașului Constanța în perioada 1900-1913", în Analele Universității din Craiova, an XVII, nr. 1 (21), Editura Universitaria, Craiova, 2012. Roman, N., Ioan, "Propaganda pentru "Bulgaria Mare" și "Dobrogea bulgărească"", în Arhiva Dobrogei, nr. 4/ianuarie-aprilie 1919, București, 1919. Sarafidi, M., "Istoricul medico-farmaceutic al orașului Constanța", în Analele Dobrogei, Cernăuți, 1928. Scurtu, Costin, "Începutul organizării forțelor terestre în Dobrogea (1878-1879)", în volumul Studii istorice dobrogene, coord. Valentin Ciorbea, Editura "Ovidius
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
norocoase ne făceam rost de săpun Lux și de spray-uri ungurești. Celelalte, mai prost situate într-un nod de relații (capital social redus, cum se zice acum), își făceau săpun de casă din slănină râncedă, sodă și eventual parfum bulgăresc sau rusesc. Probabil că tot ele erau cele care își purtau plasele cu tacâmuri, în seara de Ajun, mândre că le aveau și pe acelea. Multe dintre ele sunt acum femei care se uită cu groază în anunțurile de slujbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ceea ce nu e mereu bine). E doar un loc unde nu este familia mea și casa mea. Cred însă că vârsta contează. Îmi fac tabieturi. Marțea merg la Sahara Mart, magazinul cu produse „orientale” al unor iranieni, de unde iau telemea bulgărească, roșii organics, iar azi am luat zacuscă de ardei capia, foarte bună. Căci, mărturisesc, mâncarea este multiculturală, diversă și anostă. Iar eu mănânc în compensație pentru puținătatea plăcerilor și mai ales a țigărilor. Doar dulapul e mai lat ca mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-mi în palmă și șase mii de lei, ca să nu mă supăr. Să nu spui nu, că-ți rămâne muierea văduvă. Asta s-a întâmplat în jumătate de ceas. Gata. Miercuri seara, au trecut în cealaltă parte, la Ichimov, sat bulgăresc. Au intrat la preot. Ședea la cină, cu patru copii și preoteasa. —Sus! Să n-aud o vorbă; mie nu-mi place bulgărește. Să vie patru oameni. Luați pe presviteră și copiii și-i încuiați în cămara asta. Dacă țipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
chiar să mi le răsucesc singur, fir-ar să fie. Abia dacă mai beau ceva: doar un Barley Stout, două Particular Brew, un Whisky Tak și câteva Ginger Perry. Ori asta, ori o sticlă de Cyprus sherry ori de Porto bulgăresc pentru a mă cufunda în noapte. Asta-i tot ce-mi pot permite. Fac economie și la pornografie. S-a terminat cu revistele sexy și cu dușurile cu companie. Sunt prea scumpe. Totuși, din când în când, mi-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am căutat În dicționar să văd ce origine au cuvintele repetate de domnul „Star“ În românește. Mă așteptam ca măcar unul din ele să fie de origine greacă sau latină. Asta ar mai fi explicat câte ceva. Dar nu. Firidă e bulgăresc, fluier se pare că vine din albaneză (!), fotă e turcesc, iar etimologia lui fuior este necunoscută. Ciudat, nu! Într-un fel, teoriile „istorice“ ale tipului de care-ți spun se confirmă și prin asta. Atâtea obiecte circulă Însoțite de numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mare, să facă negoț cu cafea În Brazilia, de unde nu dăduse nici măcar un semn de viață, și a unei slujnice unguroaice pe la casele celor avuți din marele oraș. Așa se face că În sângele lui Ectoraș se amestecaseră - pe lângă neamurile bulgărești și sârbești din partea tatălui - și cele maghiare și evreiești din partea mamei, nimeni nefiind În stare să calculeze care era procentul de sânge neaoș din venele celui ce avea să dispară și el În aceeași perioadă cu profesorul și omul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
saturat peste poate, până când însuși tiribomba Tolea a uitat cu totul serialul. Dar nu, când nimeni nu se mai așteaptă, fleoșc!,docentul Vancea ține să ofere o încheiere. Într-o dimineață, când colectivul era acaparat de fericita temă nouă: papucii bulgărești. Tot orașul stătuse la coadă ore întregi, cu gândul la iarna viitoare. Gina apucase să ia cinci perechi, pentru soră și mamă și cumnat și nepoțel. Foarte buni, îmblăniți, călduroși, vor prinde de minune în genocidul iernii viitoare. Nicidecum, susținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prin calendarul creștin - nu prin vine, cu sângele... Am citit eu undeva că se ceartă Bulgarii cu Grecii pe Chiril și Metodie: Bulgarii pretind că cei doi erau bulgari-bulgari, abia descălecați de la Volga - altfel, de unde ar fi știut ei limba... bulgărească? ; Grecii o țin că erau greci-greci, de la Salonic... - Și tu ce zici? Nu se poate să n-ai și tu o teorie... - Am citit undeva că Chiril și Metodie erau Vlahi curați, de laPella! Adică macedoneni - dar aromâni! - de unde concluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din cameră. Aduceam Panasonicul Sabinei și puneam Abba sau Adriano Celentano. Istoria noastră culinară era lipsită de glorie. Făceam rapid o salată, o presăram cu brânză, ulei, oțet, eventual și ceva ton. Ca să nu se poată spună că mâncam salată bulgărească, uneori adăugam un pahar de Pepsi. Dar asta foarte rar. Primele trei zile au fost destul de liniștite: ne trezeam cu noaptea-n cap, pe la 5, să fim primii la baie. Înainte de asta îmi făceam programul de gimnastică în fața oglinzii: stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și ecumenică. În acest peisaj gastro-identitar, apariția recentă și dezvoltarea vertiginoasă a pieței de „produse tradiționale” (și/sau locale) spun o poveste simptomatică. Mai întîi, aceste produse tradiționale nu mai sînt autentic românești prin opoziție cu cele autentic ungurești sau bulgărești, de pildă, ci în opoziție cu o identitate ubicuă, mondialistă, care, ca atare, este aproape o non-identitate : produsele din supermarketuri, care sînt ale tuturor, deci ale nimănui. O primă veste interesantă : Celălalt nu mai este deci (doar) național, nu mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acum vreo zece ani, pentru că mi aprinsesem o țigară. Good old times, acum plinuța ar fi probabil în pușcărie, pentru port ilegal de bomboane ! Dar și eu sînt în pericol, îmi dau seama. În cămară, în spatele unui borcan cu murături bulgărești, am mereu ascuns un pachet de ciocolată, din care mai iau cîte o bucățică o dată la cîteva zile : un doctor binevoitor mi-a spus, mai demult, că s-ar putea ca, la bătrînețe, să fac diabet, așa că m-am speriat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]