370 matches
-
vocea din telefon continua să înșire și alte amănunte. Colonelul tăie brusc firul conversației, vădit enervat : Și mai cine? El n-a fost convocat! După numai câteva clipe însă, abordând un ton conciliant, zise: fie... să vină cu ei și bulibașa și continuă: nimeni altcineva să nu mai intre în sediul Miliției, ați înțeles!? Colonelul puse receptorul telefonului în furcă, apoi încercă o justificare: - Am vrut să fie o surpriză, știu și eu! Bănuim că suntem pe calea cea bună, o să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
puse receptorul telefonului în furcă, apoi încercă o justificare: - Am vrut să fie o surpriză, știu și eu! Bănuim că suntem pe calea cea bună, o să vedem împreună. Între timp, își făcură apariția în birou componenții familiei Carabăț, însoțiți de bulibașa Iorgu Stănescu. Colonelul îi numără din ochi, apoi ordonă lucrătorului ce-i însoțise să aducă mai multe scaune. Biroul se umplu de scaune și de musafirii convocați pentru lămurirea unor lucruri ce cu siguranță nu puteau fi clarificate în întregime
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Este un prim indiciu. Ar fi mai mult decât bizar să asistăm la o simplă coincidență! Este imposibil! În acea zi s-a produs și schimbarea copiilor. De fapt, în seara zilei de 25 aprilie, ținu el să completeze. Mărturia bulibașei ne este de mare folos, vreau să spun că aceasta constituie un punct de sprijin în lămurirea situației. Discuțiile, deși se prelungiseră peste așteptări, nu aduseră nici un element care să lămurească paternitatea celor doi copii. De altfel, era și de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
avea de unde să le ia, cel puțin deocamdată. * Ina mai încercă să aducă vorba că s-ar cuveni să mai chibzuiască cu toții, să mai discute, să găsească o soluție prin care s-ar putea rezolva acest caz pe cale amiabilă, dar bulibașa răspunse fără a lăsa loc de comentarii : nu și nu! Și, voind să curme orice incertitudine, acesta vorbi în numele alor săi: - Mergem la lege! Era de presupus că drumul spre soluționarea acestui caz, deloc simplu, avea să fie foarte anevoios
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
încotro. Rafira nu se dădea urnită locului. Soțul ei o întrebă: - Ce faci, nu mergem? - Lisandre, vreau să-l mai văd o dată pe băiatul acela... - De ce? Negăsind alt răspuns ea îi spuse: - Așa! - Tu nu ai auzit ce-a spus bulibașa: mergem la lege și... Nu mai continuă, oricâte vorbe ar fi spus, ar fi fost de prisos. Când ieșiră Ina, Alex și Mihăiță, țiganii se reîntoarseră din drum, umplând strada cu vocile lor revoltate, bulgărind amenințări și cuvinte pline de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu știu câta oară: Acesta să fie copilul meu!? Oare acesta să fie copilul nostru!? Nu departe de marginea orașului, pe malul unui pârâiaș ce alerga zglobiu ca un mânz slobozit, în lunca plină de sălcii plângătoare, era instalată tabăra bulibașei Iorgu Stănescu. Noaptea cuprinsese întinderile. În depărtări, se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră. Vântul se cumințise, nu mai lătra a pustiu. Luna, cu fărașul ei de aramă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de scântei din spuza focurilor mocnite, pentru a aprinde și în alte seri stelele de pe catifeaua nopții. Prin mohor, un greiere își torcea nostalgicul său cântec. Câinii tolăniți sub căruțe visau la bucata de mămăligă de a doua zi. Numai bulibașa era treaz. Fuma în fața cortului său și medita. La un moment dat, avu impresia că gândurile lui luaseră chipul unor păsări ale întunericului. Le urmări mental zborul, trimițându-le spre ținuturi pustiite pentru a se pierde în neant. Nu voia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu rareori își plângeau rugăciunile când pleoapele dimineții despicau zările în așteptarea ivirii soarelui, mai ales că Marele astru nu-și arăta zi de zi aceeași față pentru nația sa. Prezența legiuitorilor în șatră îl tulburase nespus de mult pe bulibașă. Nu știa cum de se ajunsese aici. Avusese strania impresie că aceștia îi vorbiseră într-o limbă necunoscută; erau cuvinte înciudate, pline de spinii unor acuzări despre fapte pe care starostele nu bănuise că le purtase prin lume cu șatra
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
preconiza un proces cu avocați, cu martori, un lung șir de termene, cu un final care cine știe când și cum își va arăta zorii limpeziți, de vreme ce pe apele timpului plutea un noian de incertitudini. Aflat sub povara acestor cugetări, bulibașa nu și găsea tihna căutată îndelung. Se ridică în picioare și o porni domol, fără zor, spre un loc unde să-și așeze gândurile. Acestea mergeau în același timp cu el prin iarba deasă a luncii purtate de pașii săi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
iarbă mai grasă. Mâhnirea înfiptă în sufletul lui de oamenii legii, că un copil din șatra sa ar aparține unei familii de români, revenea la suprafață cu incandescența unui fier înroșit aflat pe ilău. * La acest ceas târziu de noapte bulibașa Iorgu Stănescu își amintea cu obidă că alergase cu ai săi, săptămâni și zile multe la număr, fiindcă fusese și el învălmășit de zvonul că oamenii legii umblă din șatră în șatră în căutarea unui lucru, a ceva nerostit pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cincilea, dată fiind conjunctura, președintele judecătoriei hotărî ca acesta să se deruleze primul, în dimineața aceea. Era procesul prin care familia inginerului Alexandru Georgescu voia să-și redobândească fiul, pe Vișinel, care trăise timp de aproape 12 ani în șatra bulibașei Iorgu Stănescu, bine cunoscut pe aceste meleaguri. Judecătorului îi trebuiră câteva minute pentru a stabili ordinea necesară bunei desfășurări a procesului, avertizându-i pe turbulenți cu evacuarea din sala de ședință. În cele din urmă mulțimea se liniști. Începu procesul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
neiertat. - Ce argumente poate aduce partea adversă, întrebă el retoric, în sprijinul afirmației pentru care face atâta caz, că acest copil, pe numele său Vișinel Carabăț, nu este fiul legitim al acestor oameni, așa cum reiese din actele aflate în posesia bulibașei Iorgu Stănescu? S-a văzut, nu o dată, că tagma rromilor a fost năpăstuită de legi și legiuitori fiindcă nu s-a ajuns niciodată la înțelegerea că și ei trebuie tratați și respectați ca oameni, fiind și ei trăitori pe pământul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că sunt și mai pot fi aduse suficiente dovezi în sprijinul susținerii, că acest copil, pe nume Vișinel, aparține familiei Georgescu și copilul Mihăiță este fiul Rafirei și al lui Lisandru Carabăț, rromi din șatra amintită aici, sub oblăduirea respectabilului bulibașă Iorgu Stănescu. Onorată instanță, continuă avocatul, e îndeajuns să vedem cât albastru se degajă din ochii doamnei Georgescu și să privim în același timp chipul acestui copil, ca să știm cui îi aparține Vișinel. Nu credeți că există în aceste afirmații
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ore acasă... apoi căută să nuanțeze cererea, acasă la noi? Vișinel stătu câteva clipe pe gânduri: - Știu eu, doamnă... Dar după câteva minute, zise: merg, dar diseară mă întorc la șatră. S-ar putea ca mâine, cum ne-a spus bulibașa, să părăsim locul unde ne-am așezat tabăra. Ina nu-i aminti nimic de proces. Socoti că acest copil nu trebuia să poarte greutatea unui război, și continuă: - Să plecați? Unde să plecați? spuse ea alarmată. De ce să plecați? - Avem
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
acum încolo din familia inginerului Alexandru Georgescu? Fără nici un fel de ezitare, Vișinel răspunse: - Nićvar! - Ce a zis? Trimițând un zâmbet mirat spre țiganii aflați în sală, judecătorul se văzu nevoit să repete: ce a zis? Avocatul se apropie de bulibașă cerând să i se traducă cuvântul spus de Vișinel. Aflând traducerea termenului, avocatul de parcă ar fi fluturat un steag al biruinței, rosti: - A zis că niciodată!, domnule judecător. Pe fața avocatului Diaconescu se profilă un zâmbet mefistofelic. în traducere liberă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aparențele, ajunseseră la trista convingere că legiuitorii aveau să-i urgisească și de această dată, și că pătimirile lor vor fi viscolite de nedreptate. Era ca și cum adevărul se afla dincolo de un zid înalt pe care ei nu-l puteau escalada. Bulibașa aflase de la avocatul Diaconescu, pe care îl contactase în mod special, că șansele familiei Carabăț de a-și păstra copilul, pe Vișinel, erau minime. Odată ce fu în posesia acestei hotărâri, chiar neoficiale, bulibașa stabili că era de datoria lui să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe care ei nu-l puteau escalada. Bulibașa aflase de la avocatul Diaconescu, pe care îl contactase în mod special, că șansele familiei Carabăț de a-și păstra copilul, pe Vișinel, erau minime. Odată ce fu în posesia acestei hotărâri, chiar neoficiale, bulibașa stabili că era de datoria lui să-i cheme la cortul său pe Lisandru, Rafira și pe băiat și să încerce a le da un sfat liniștitor și trebuitor în asemenea circumstanțe. Se putea intui că în spusele sale meșteșugite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să viețuiască o vreme sub acoperișul casei inginerului, nu numai fiindcă așa va stabili legea, ci și pentru faptul că unul de-al nostru va fi școlit și acest lucru nu e deloc rău. Poate să devină peste ani un bulibașă cu știință de carte, mai deștept, și etnia noastră nu are decât de câștigat. Eu cred, cum spune și un sfat al bătrânilor noștri, că și în necaz e o poveste bună! Etnia noastră moștenește credința că atunci când avem bucuria
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
am aflat acum că toate cele trei ursitoare și-au pus încă din scutecele copilului nostru, toate menirile. Lisandru se răscolea în muțenia sa, negăsindu și locul, și privea într-o parte de parcă ar fi vrut ca vorbele spuse de bulibașă să le ia vântul și să le ducă în cele pustiuri. Se trezi țintuit de ochii stăpânului care îi aruncă furios mustrări pline de obidă: - Lisandre, eu cu tine vorbesc, să fii cuminte! Nu e bine să te năzdrăvănești. Și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
noi suntem ai lui și că el va rămâne mereu al nostru. Sunt convins că Vișinel va deprinde un spor de înțelesuri care îi vor purta pașii spre împlinirile care le așteptăm de la el în viitor. Trebuie să știți, adăugă bulibașa, eu îmi pun acum în spate o piatră de moară mai mare ca a voastră pe care am s-o duc, mai greu ca voi la anii mei, dar nu este altă cale. Voi ați înțeles, mo! După cum li se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai mare ca a voastră pe care am s-o duc, mai greu ca voi la anii mei, dar nu este altă cale. Voi ați înțeles, mo! După cum li se întipărise pe față întreaga suferință strânsă în câteva cuvinte de bulibașă, se vedea limpede că n-au înțeles, dar trebuia să accepte cele spuse de staroste. Rafira, încercată de îndoielile care-i frângeau sufletul, slobozi câteva cuvinte încărcate de o durere sfâșietoare: - Cum să-mi las eu băiatul, bulibașă!? Cum să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cuvinte de bulibașă, se vedea limpede că n-au înțeles, dar trebuia să accepte cele spuse de staroste. Rafira, încercată de îndoielile care-i frângeau sufletul, slobozi câteva cuvinte încărcate de o durere sfâșietoare: - Cum să-mi las eu băiatul, bulibașă!? Cum să mi-l dau de lângă mine? Uite, simt în aceste clipe cum îmi sângerează inima. Mai bine îmi pun capăt zilelor, decât să mi-l înstrăinez, spuse ea. - Te sfătuiesc să-ți aduni mințile acasă... Te înțeleg! Tu crezi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe amândoi? Nu vedeți mai departe de lungul nasului. Vișinel va intra într-o viață nouă, deosebită de a noastră, dar el va ști întotdeauna să păstreze și să prețuiască înzestrările ce i le-au dat șatra și ai lui. - Bulibașă mo, dacă îmi cereai să-mi rup inima în două, nu m-ar fi durut mai mult. - Știu, Lisandre, știu, spuse de această dată cu blândețe bulibașa, dar trebuie să ascultăm și glasul legii, nu numai pe cel al inimii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și să prețuiască înzestrările ce i le-au dat șatra și ai lui. - Bulibașă mo, dacă îmi cereai să-mi rup inima în două, nu m-ar fi durut mai mult. - Știu, Lisandre, știu, spuse de această dată cu blândețe bulibașa, dar trebuie să ascultăm și glasul legii, nu numai pe cel al inimii. E și bine și rău. E bine că băiatul va fi școlit, se va bucura de ocrotire și dragoste, dar e și rău că va fi nevoit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
E și bine și rău. E bine că băiatul va fi școlit, se va bucura de ocrotire și dragoste, dar e și rău că va fi nevoit să părăsească cortul părinților lui. Nu te mâhni, fecioraș mo, i se adresă bulibașa lui Vișinel. Ca să răzbești prin viață, trebuie să rămâi mereu bengalo 1. Tu ești tot al nostru și noi suntem ai tăi cât vom trăi. Vom pleca pentru un timp departe de aici. Chiar dacă nu vom fi cu tine zi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]