370 matches
-
atras atenția să nu pierdem vremea jucându-ne și în plus eu trebuia să am grijă de cârlani. Iar când băiatul nu avea chef să învețe eu să vin acasă căci aveam și alte treburi de făcut. Adevărul că fiul bulibașei era foarte conștiincios și interesat să învețe, având si bunăvoință dar și ambiție să știe carte. Înaintam zi de zi cu scrierea, dar și cu citirea. Ajunsesem cam pe la jumătatea abecedarului, când într-o dimineață, după ce m-am trezit, în jurul
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
continuau simfonia veșnică. Lumea vorbea că noaptea veniseră mulți milițieni care în cea mai mare liniște evacuaseră șatra din sat. De atunci pe valea Ciofului nu s-a mai instalat altă șatră cât am mai stat eu prin sat. Despre bulibașa Stănescu am mai auzit doar întâmplător, însă nu i-am mai văzut niciodată. Am scris această schiță auzind la buletinele de știri ca a murit un rege sau bulibașă Stănescu. Referință Bibliografică: Șatra din valea Ciofului / Mihai Leonte : Confluențe Literare
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
instalat altă șatră cât am mai stat eu prin sat. Despre bulibașa Stănescu am mai auzit doar întâmplător, însă nu i-am mai văzut niciodată. Am scris această schiță auzind la buletinele de știri ca a murit un rege sau bulibașă Stănescu. Referință Bibliografică: Șatra din valea Ciofului / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 225, Anul I, 13 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
început de cu seară. * În timp ce-și fumau țigările, își sorbeau cafeaua din ceșcuțele translucide de porțelan extrafin, aduse din Cehoslovacia, când au fost în concediu în schimb de experiență. Cafeaua era făcută în ibricul de aramă, oferit de bulibașa țiganilor, când au participat la sărbătoarea lor de la Mănăstirea Bistrița. George își aduse aminte de rana ei de la picior și degajat, ca despre un lucru banal, o întrebă cum s-a întâmplat. - Cum să se întâmple!... Așa, ca la țară
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
hâtru decăt mine.Iar la sfârșit.... capul familionului. C-o pălărie mare de sub care țâșnesc două mustăți răsucite peste două buze mari, umflate și cărnoase.Două picioare scurte duc cu greu o burtă revărsată puternic, în afară.Un soi de bulibașă ,dar cu autoritate limitată.Plătește la șofer și-apoi înaintează cu tupeu împingâdu-i pe ceilalți de la spate.Un miros greu și profund dizgrațios pune stăpânire pe mașină și implicit pe călători .Scrutează din priviri mulțimea și-i distribuie apoi din
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
aveugle! Privesc la călători ,dar nu zăresc decât indiferență.Destul de multă indiferență față de indignarea care simt că mă cuprinde . - Bă,ia stați cuminti și nu-mi mai deranjați călătorii că vă dau jos! Se-aude? se oțărăște în sfârșit șoferul. Bulibașa se ridică și el de pe scaun: - Jagardele,Marafete,stați dracului mă ! Nu e momentu’ aicea! Cei doi revin la locurile lor și pentru un moment se face liniște.Nu pentru mult timp însă, căci femeia încearcă din nou să îmi
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
în interiorul societății, grupuri închise, cu lideri proprii ce vor decide ce este rău și ce este bine. Comunități de acest tip pot fi regăsite în literatura dedicată sudului Italiei (Banfield, 1958; Putnam, 1993), precum și în exemple privind instituția paralelă a bulibașei, în societatea românească (Șerban, 1999). Într-o astfel de societate sau comunitate, în care indivizii nu au încredere în instituții și dezvoltă reguli proprii fiecărui grup de apartenență primară, paralele cu cele declarate formal, cooperarea între grupuri va fi extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sub prag. Asta e averea lor. Fierb mămăliga la dou- trei case într-un ceaun și, când se găurește ceaunul, îl tocmesc cu coajă de mămăligă pe care o freacă cu mujdei. Odată l-am întrebat pe tartorul lor, pe bulibașă: „Bre, Balahur, zic, ce mai ospătezi tu cu chiranda ?” „Greu, zice, că-i iarnă. Da’ a trece el iarna ș-a veni vara când avem trei vaci în pădure : Murana, Hribana și Fragana.” Se mai hrănesc cu gruhă și cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
profesorilor toate sporurile și 25% din salariu, deci peste 40% din câștigurile bănești și așa destul de firave. Știind foarte bine că profesorul acesta nu e un „terchea- berchea” oarecare ci un tip inteligent, instruit și „doxat” cum ar zice onor bulibașa, finul fratelui președintelui Băsescu, am stat un pic în cumpănă, gândindu-mă că poate greșesc eu, că poate țara trece prin foc și trebuie salvată iar eu mai torn la modul criminal benzină pe foc. Uneori am o bănuială vagă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
stalinist în variantă naționalistă peste 20 de ani față de tovarăscii vecini și pretini și să ratăm perestroika începută în 1985. Acu’, dacă nu vom fi o gubernie a UE, riscăm să trăim sub „Pohta ce-am poftit-o” a fiecărui Bulibașă, local, indiferent de etnia lui, care face instituiri normative prin „Așa vrea mușchii mei!”. Îl ascut pe Hrușcă: „Linu-i lin și flori de mălin”. Îi aștept pe Maria, Dan, copiii și pe Adi. Nodul din gât nu îmi trece. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani nomazi și dăruit unor strămoși de-ai mei În chip de mulțumire că, În mărinimia lor, Îngăduiseră Înălțarea cortului și așezarea taberei În larga curte ce și azi există - a fost făcut țăndări de roțile cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cotă parte în regulă, la vânzarea flotei României, însă actele de vânzare sunt secrete și azi, dacă nu chiar trimise alături de dosarul său de la securitate pe valurile înspumate ale mărilor lumii. La alegerile locale din 2000, câștigă titlul de mare bulibașă al Capitalei în turul doi, la 18 iunie, întrunind 50,69% din voturi, la foarte mică distanță de Sorin Oprescu, candidatul PDSR, care a obținut doar 49,31%, în principal datorită faptului că nu avea chelie și nu cunoștea tehnica
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
foarte mică distanță de Sorin Oprescu, candidatul PDSR, care a obținut doar 49,31%, în principal datorită faptului că nu avea chelie și nu cunoștea tehnica hăhăielii eficiente cu mare priză la proștii și țiganii capitalei. În această calitate de bulibașă general al Bucureștilor, Traian Băsescu, se remarcă ca un iscusit jucător de „albaneagra”, reușind într-o scurtă perioadă de timp, sub sloganul “ Aici sunt banii dumneavoastră”, să îngroape sume mari de bani în diferite locații din București, rămase necunoscute poate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în când își exprimă voința politică. Și o face așa de des că ne cocoșează. Oare cât de deștepți pot fi cei de la Antena 3 când concep titlurile acelea de pe „burtieră” în așa fel încât marele golan al țării, cumătrul bulibașilor cu pretenții regale, marele hăhăitor în orice ocazie, fie nuntă, fie înmormântare, cel mai ordinar mincinos pe care l-a putut produce politica românească, sugativa de whiskey numită Traian Băsescu să fie alintat cu numele de Zeus? De ce Zeus și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
la psihologia lejer miștocărească a românului obișnuit se lipește de respectivul în conștiința mulțimii ca marca de scrisoare. Oare nu are nimeni curajul în țara aceasta de mămăligi secular-inexplodabile, să-i spună pe post acestei hahalere, Pinochio sau Whiskey, Marele Bulibașă, sau mai știe eu cum în locul acelui gudurător Zeus? Și la o emisiune de o ținută impecabilă cum este aceea a Danei Grecu să nu mai apară scris că Zeus a făcut asta, sau aia, ci un nume mai apropiat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
e altul: a uitat totul, e galant, politicos, parcă a înnebunit de-a binelea. Sare de pe trambulină, proaspăt, drept în fața ghicitoarei Gina. Frumoasa ascunde ghiocul între sâni, să-l încălzească, cum a învățat-o șatra pribeagă. — Scumpo, stai pe la Piața Bulibașa, nu? Odalisca nu se supără de glumă. Străvechiul trib a învățat-o să nu se supere niciodată, reginele nu pot fi ofensate. Ridică pletele negre din registru, oferă colegului de la recepția TRANZIT un zâmbet mic, arhaic. Buze roșii, claviatura email
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
reclame, trecu de șirul lung de blocuri și pătrunse în zona caselor. Aici ședeau mai toți prietenii lui. Apoi, când să cotească pe strada care ducea la intrarea în cimitir, alaiul se intersectă cu uriașul convoi care-l conducea pe bulibașa Soliman Ciocănaru. Un car cu patru boi căra trupul bulibașei; lângă sicriu stăteau drepți șase țigani cu prosoape la umăr. Fanfara cartierului Socaram scotea din acordeoane-țambale-trompete-tromboane sunete când sfâșietoare, când repezite, nărăvașe. Cinci țigănci grase în fuste largi roșii-verzi-albastre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
zona caselor. Aici ședeau mai toți prietenii lui. Apoi, când să cotească pe strada care ducea la intrarea în cimitir, alaiul se intersectă cu uriașul convoi care-l conducea pe bulibașa Soliman Ciocănaru. Un car cu patru boi căra trupul bulibașei; lângă sicriu stăteau drepți șase țigani cu prosoape la umăr. Fanfara cartierului Socaram scotea din acordeoane-țambale-trompete-tromboane sunete când sfâșietoare, când repezite, nărăvașe. Cinci țigănci grase în fuste largi roșii-verzi-albastre și gri boceau trăgându-se de chica despletită. Soliman sfârșise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fel pe bulevard încât mașinile fură nevoite s-o ia pe șoseaua de centură. Înainte de a intra pe sub poarta monumentală de la Pielea și Osu’, unul din verii lui Soliman veni în mare viteză și înfipse marele Mercedes alb decapotabil al bulibașei în trupul unui stejar. Ăi din clanul Jugănaru îl traseră afară din mormanul de fiare, îi șterseră sângele de pe față, îi mulțumiră că avusese curajul să ucidă armăsarul Șefului, așa cum era obiceiul. Imediat dădură buzna chiuind puradeii și aprinseră armăsarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să mai aștepte vreo răsplată, spălară putina și ei. Știau o scurtătură. Cerul se plumbuise de tot. Mai lumina doar stejarul în care își frânsese gâtul Bizonul Alb. Nu se auzea nimic, nu era o țipenie. Ciorile fâlfâiseră către îngropăciunea bulibașei. Rămăseseră doar castanii negri, despuiați. Cristina strivi țigara lângă mormânt. Spuse cu o voce hârâită: - Am de ridicat niște CD-uri cu Whitehorse. Vii și tu? Bem o cafea...ceva ca un fel de pomană. - Bine, și-așa nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fac parte din etnia romă. Cu aceste ocazii știu să-și pună în valoare frumusețea costumelor, a cântecului și a dansului lor. Asemănător vechilor sfaturi ale bătrânilor din unele sate românești sunt organizați respectând o anumită ierarhie. Își aleg un bulibașă, rege sau împărat de care trebuie să asculte cei din etnie. Se pare însă în legătură cu acest obicei opinia să li se schimbe, datorită gradului ridicat de cultură al unora dintre ei. Acest fapt îi face ca să aibă vederi mai largi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ăștia acasă. Acolo, mă-ncuie ăștia într-o cameră, mă ține acolo fo câteva ore și s-a-mbătat ei. Că țiganii, la băutură, e cei mai periculoși nație. Și a sărit să mă omoare acolo, cu săbiile. M-a scos un bulibașă de al lor. M-a scos și m-a dus la locul faptei, acolo-șa, unde s-a găsit mortul. Acolo se strânsese peste cinzeci și ceva de inși. M-a legat de mâini cu sârme și-a-nceput să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
că matale părinte l-ai sfătuit să nu intre în colectivă, că venea acușilea americanii și rezolva situația. Mai e și chestia aia cu stejarul de la răscrucea dinspre Obancea, cu băiatu’ ăla, Sifon, Sirop, cum i-o fi spus, băiatu’ bulibașei. Că s-ar fi spovedit Rela la matale și... P-ormă l-au prins pă băiat. Goncea oftă abătut. - În fine, dacă e să-ți povestesc de istorie cum ziceam și mai adineauri, părinte, nici n-o să-ți vină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care nimeni nu-l mai văzuse dar despre care toți vorbeau, vroiau să facă acolo un Muzeu al Rezistenței Anticomuniste din Baltă și din pădurea de la Obancea. Erau interesați și ai lui Brandaburlea, de când aproape se adeverise că Limonadă, băiatul Bulibașei din Șoptireanca, îl omorse pe activistul acela de la raion sau regiune, de pe unde venise să facă colectivizarea. Înainte de a intra în sala de lectură și de a-și ocupa locul la masa sa, a treia pe rândul de la fereastră, Burtăncureanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
rău. Privi și ea iarăși în spate. Acel Polileu îi zâmbi larg, cu gura larg desfăcută. Dinții deși, puzderie, cărbuni încinși, sclipeau jucăuș în înserare. Întoarse speriată capul. - Nu-i ăla de zici, șopti ea. E Limonadă, băiatul lui Brandaburlea, bulibașa din Șoptireanca. Ăl de-a ucis activistul. Că nu ți-am mai spus, s-a făcut anchetă și au găsit că băiatul bulibașei îl gâtuise și-l spânzurase. L-au împușcat și pe băiat, chiar acolo, în inima satului. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]