354 matches
-
de ani. Nu i-ai fi dat. Înaltă, fără păr alb, suplă în mișcări. Ca Audrey Hepburn. Uite că nu m-am gândit la asemănarea asta până acum. Păcat. Amândoi pe stradă. Ea purta o rochie cu buline. Maro, cu buline. Părul prins la spate într-un coc sever de balerină. Nasul fin, urechile fine, buzele fine, zâmbetul fin, atât de fin, până când, undeva vizavi de Biserica Armenească, zâmbetul se strepezește într-o linie frântă, mâna cu degete lungi (da, și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și definitiv, În istoria acelui loc și moment, devenite, de atunci Încoace, pentru ei, doi, dintr-un anume punct de vedere, sfinte. Ospățul de adio Atâta mașinăret, ca acum, nu a fost, niciodată, adunat, la poarta Bulailor; la poarta medicului Bulin Bulai și a profesoarei de chimie Bulina Bulai. Era o zi, mare, ziua de azi. O zi, cum nu mai fusese nici una, Într-o Întreagă viață, a acestei vestite familii din Zvorâștea. Și, la drept vorbind, nu fără temei, i
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu pastă de dinți și cremă Nivea. Nu lipsise din tot acest meniu fantastic nici muștarul regal dulce, produs de SC. EUROPEAN FOOD. S.U., nici „Disney SUPER SHAMPOO/ SHAMPOOING”, având desenat un Mickey Mouse În pantaloni scurți, roșii, cu buline albe, scăldându-se În cadă, lângă un Pluto lung cât toate zilele, nici „CRABTREE / EVELYN. Rosewater. Talcum Powder. net wt 100 g e. 3.5 oz”, nici „A * C * E PfannerChoco drink 660 g cacaco”, nici Indosept, nici „UNIVERSAL SUPER
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mașini de cusut a fost Întotdeauna proverbială, iar persoana sa, apreciată de toți cei ce-l cunoaștem și Îi frecventăm stabilimentul, inclusiv de cei care nu vedeau cu ochi buni ocazionalele lui escapade nocturne etalînd perucă, zulufi și rochie cu buline. — Vorbiți de parcă ar fi răposat, spuse cu teamă Fermín, consternat. — Răposat nu, slavă Domnului. Am oftat, ușurat. Don Federico locuia cu mama lui, octogenară și complet surdă, cunoscută În cartier drept Pepita și faimoasă Întrucît slobozea niște vîntozități de uragan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
dar vena agresivității pulsa puternic înlăuntrul ei, că în loc de asta îl mușcă. Îl mușcă atât de tare de ureche, că băiatul de la Hungry Hop urlă și vocea sa străbătu orașul ca un bumerang. Era rănit. Era asasinat. — Au, vai, vai. Bulinele albe și negre de pe sariul ei pluteau alarmant în fața ochilor săi. Oamenii soseau în fugă din toate direcțiile. — Ce s-a-ntâmplat? Ce s-a-ntâmplat? O bucată din urechea sa zăcea pe jos. Femeile care pregăteau cutiile cu masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Pinky i se învârtea prin cap lui Hungry Hop ca un pește într-un acvariu; nu putea să și-o scoată din minte. Își amintea de ochii aceia negri, de gura aceea roșie, hotărâtă, plutind în mijlocul unor valuri amețitoare de buline... hotărârea de pe fața aceea! Ce îngrozitoare! În mod clar, nu făcuse față cu prea mult entuziasm acestei prime lovituri a lumii de afară. Și, după cum se părea, din păcate, instinctele sale în această privință erau demne de încredere, căci, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
zâmbit și am aprobat politicos. El înclină din cap și, în timp ce Hildegard ieșea pe ușă în fața mea, l-am prins uitându-se în jos la picioarele ei. Nu-l puteai învinovăți. În boleroul din lână bej, bluza din mătase cu buline și fusta din lână de un roșu-închis, ea arăta precum valoarea despăgubirilor de război pe un an întreg. Era plăcut și doar să pretinzi a fi căsătorit cu ea. Am dat mâna cu Vogelmann și am urmat-o afară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu subînțeles pe deasupra ochelarilor. Ridicând privirea, Leigh a simțit imediat un val de ușurare. În fața ei, scoțând un catalog QVC din cutia poștală pe care tocmai o descuiase, se afla o femeie supraponderală îmbrăcată într-o rochie de casă, cu buline. N-are mai puțin de optzeci de ani, s-a gândit Leigh și a răsuflat ușurată; nu se va auzi țăcănit de tocuri înalte pe podeaua din lemn, nu vor fi nici petreceri până noaptea târziu, nici tropăieli de musafiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
întors și am pornit pe cărarea prăfuită spre castel. Poate o să dau nas în nas cu Micuțul Conte, mă gândeam. Nu-mi mai păsa. Probabil chelea și purta pantaloni din aceia îngrozitori, reiați, de-un roz țipător, și ciorapi cu buline din aceia atât de îndrăgiți de filfizoni. Peste puțin timp, cărarea a dat într-o alee cu pietriș. Am înaintat cu pietrișul scârțâindu-mi sub tălpi, am pășit pe-un grătar special, care împiedică vitele să intre pe domeniu (très
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
șters, de fapt pentru muștele moarte, fluturi, cărăbuși, coropișnițe și greieri. Se mai știe ceva de clasica pereche? El, soldat în permisie, îmbrăcat în soldat, ea, fată bucălată, cu picioarele roșii de epilat cu penseta, cu rochie cloș, întotdeauna cu buline, rareori cu albăstrele, înfricoșător de strânsă la mijloc, el gesticulând cu dreapta, ea ținând la piept cu ambele mâini o garoafă ofilită de culoare incertă, asemenea gândurilor zburând spre viitorul lipsit de lăudărosul ăsta transpirat, care-și îngroașă vocea special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care strigă „Emma !“, Îl pun Înapoi. Mă Întorc și tresar, surprinsă. În fața mea se află Connor, În costum și cu un pahar de vin În mână, cu părul blond strălucind În lumina reflectoarelor. Are o cravată nouă, remarc imediat. Cu buline mari galbene, pe fond albastru. Nu-mi place. — Connor ! Ce-i cu tine aici ? spun uluită. — Am primit o foaie volantă de la Lissy, Îmi răspunde, ușor agresiv. Întotdeauna mi-a plăcut de Lissy, așa că m-am gândit să vin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cursurile de vară din Dijon, și acolo, printre alți români, se găsea și Arabella. Apăruse zglobie, vorbăreață, ironică, amuzantă, având corpul bine împlinit, ochii șireți, obrazul roz, nasul în vânt, ciripind tot timpul franțuzește, cu rochie de voal rose cu buline negre. Prea de aproape n-am cunoscut-o, dar am păstrat o impresie de primăvară și o revedeam acum galbenă, ofilită, pământie, neglijentă în îmbrăcăminte, cu carnea ce nu mai păstrase nici o urmă de prospețime. Iar în vorbe, exagerând acum
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ceilalți erau veniți mai pe urmă și ne complicaseră existențele începute așa de suav, eu urmărind cu atenție, ca ceva extrem de important pentru mine, pe profesorul de la Dijon explicând tablourile din Colmar și Arabella râzând inepuizabil, în rochița roză cu buline negre. Soarta creează uneori astfel de situații, încît oricât de serioși am fi, trebuie să procedăm superficial. Viky s-a îmbolnăvit pe neașteptate și doctorul, chemat grabnic, nu poate da nici o părere. Domnul și doamna Axente au sosit și ei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
zburătăcea deja pe tot întinsul scenei. Sala nu-i vedea, dar Lucian, ridicându-și privirea către pasarela înaltă de metal de sub tavanul scenei, zări doi lucrători în salopete cenușii, pe care nu-i văzuse niciodată până atunci, aruncând pumni de buline de hârtie albă. Fulgi de zăpadă care se așterneau pe scândura scenei, albind-o. De acum și până către sfârșitul piesei, pentru tot ce avea să se întâmple pe scenă, Lucian avea să fie ca și spectator. Avea timp destul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
doamnă, spuse Delia încercând să-și ascundă stânjeneala. Nu mă deranjează. Dar, Delia, o să-ți păteze sarafanul! Nu-i nimic... Vreau să spun că nu, nu cred că mi-l pătează. Săreau zglobii peste șotroane fetele în fustițe bleumarin cu buline albe. Fustițele li se umflau de aer în timp ce aterizau în pătratele trase cu creta pe asfalt, iar de sub fustițe licăreau alb, pentru o clipă, chiloții. Heinz! râdea unchiul Artemie în capul mesei. Și când râdea, râdea cu poftă. Wo bist
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe Juniper era diferența dintre imaginea de scenă a lui Razza Rob - agresivitatea lui de om slab, obscenitatea de doi bani, dorințele periculoase, izvorâte din frustrare - și cea a omului liniștit, aproape rafinat, care o primise. Lipsit de suspensorul cu buline și îmbrăcat în marouri și bejuri autumnale, Razza Rob arăta serios și atent. Pe când reportofonul înregistra conștiincios, își împleti degetele și îi dădu niște replici profunde, grave. Aș zice că, dat fiind că noțiuni precum „revoltă“ sau „repulsie“ există doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
încerce cu „parola“. Capitolul 25 Mona îmi trage șoseta de pe picior. Interiorul șosetei elastice, firele, îmi jupoaie cojile. Sângele închegat cade pe jos ca o ninsoare. Piciorul e umflat și neted; toate zbârciturile sunt întinse. Piciorul meu, un balon cu buline galbene și roșii. Ținând dedesubt un prosop împăturit, Mona toarnă spirtul. Durerea e atât de fulgerătoare, că nici nu poți spune dacă spirtul e opărit sau rece ca gheața. Întins pe patul de motel, cu cracul pantalonului suflecat, cu Mona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
epocă cu maieuri decoltate peste pantalonii largi ce atârnau până la jumătatea femurului, femeile aveau capetele acoperite cu cele mai ciudate pălării. Umbrele cu striațiuni alb-negru parcelau toată felia de plajă; sub ele, șezlonguri de lemn îmbrăcate în rafie, mingi cu buline mari zburau în toate direcțiile. Nisipul avea aici un aspect mâlos, cerul aparent senin era cenușiu și posomorât, fără urmă de soare sau de nor după care să se ascundă. Acea parte superioară, monocromă, a peisajului era scăldată într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în noapte Perseide Punându-ne dorințe-n gând ... Dar tatăl tău, un om bolând, Veni cu vorbele-i acide Și-un par în mână fluturând, De m-au trecut duhori fetide, Privind în noapte Perseide ... Rondelul rochiței Rochița albă cu buline, Ce o purtai provocator, Avea efect, știai tu bine, Eram încins ca un cuptor. Ai scos-o-n cameră la tine Și-ai aruncat-o pe covor, Rochița albă cu buline Ce o purtai provocator. Prin anii duși ca un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Privind în noapte Perseide ... Rondelul rochiței Rochița albă cu buline, Ce o purtai provocator, Avea efect, știai tu bine, Eram încins ca un cuptor. Ai scos-o-n cameră la tine Și-ai aruncat-o pe covor, Rochița albă cu buline Ce o purtai provocator. Prin anii duși ca un fuior Cu mii de întâmplări meschine, Când oasele cumplit mă dor îmi amintesc mereu de tine Rochiță albă cu buline ... Rondelul țăranului bătrân Muncește în grădină tata, Nepoții îl privesc de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
la tine Și-ai aruncat-o pe covor, Rochița albă cu buline Ce o purtai provocator. Prin anii duși ca un fuior Cu mii de întâmplări meschine, Când oasele cumplit mă dor îmi amintesc mereu de tine Rochiță albă cu buline ... Rondelul țăranului bătrân Muncește în grădină tata, Nepoții îl privesc de zor, Iar eu, șomer, ca și cumnata Fumăm alene în pridvor. Prin lupte l-a purtat armata Și-o rană are la picior, Muncește în grădină tata Nepoții îl
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Încins. Nemții de la Saturn așteptau cuminți să primească ceștile de porțelan alb În care domnul Leu avea grijă să pună mai Întâi o linguriță de caimac. Domnul Leu purta o cămașă bleu cu mâneci scurte și un papion roșu cu buline albe. Un cuplu tânăr s-a așezat la masa lui Petru. Și-au zâmbit Întruna Încurcați. Nemții au plecat râzând, ținându-se de mână, iar Petru s-a trezit cu un gust de alge pe limbă. A hotărât să Învețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo își citea ziarele, acolo ăștia de la noi din cartier își halea bulinele, încălzea ventuze și-și cufundau labele grisinelor în niște ligheane cu pământ clocotind de râme, cum fac ăi de vor să-și obișnuiască țurloaiele cu apa fierbinte. Într-un cuvânt, Omoroaica ne schimbase cartierul în iadul și raiul de pe pământ
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pătimași, pe aici, în Balcani, să-i sărute piciorul ori să-l pupe în fund, până când, e drept, se cam întinseseră. Dar și alălalt, hodorogul, Șeful Statului, Ceaușescu, mai plin de pete de ficat pe față decât o gărgăriță de buline, pe spinare, simțise ceva și-l chemase, la ordin, pe Spiridon, să verifice cu ochii lui ce-i cu hărmălaia aia și să-i frece ridichia. Spiridon, umilit, uitase să închidă bine, în urma sa, toate ușile Palatului, să nu răzbată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sale?... Ha, ha, ha, ce speculații caraghioase, lipsite de fond face uneori și Valeriu ăsta! Mi s-a părut că madam Gușă nu mi-a răspuns la salut când ne-am Întâlnit pe alee. Era Într-un capot vișiniu cu buline roșii, În papuci de casă, prefăcându-se că se uită pe jos, după ceva anume, ignorându-mă complet. Și ieri am avut aceeași impresie, dar mi-am zis că poate nu am auzit (era zarvă mare, de copii gălăgioși În jurul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]