416,912 matches
-
chipul» ei, oare nu în această deplinătate va consta asemănarea sa cu Arhetipul sau modelul său? Așadar, în noi sunt ascunse tot soiul de bunătăți, orice virtute, toată înțelepciunea și tot ce se poate concepe mai bun. Unul din aceste bunuri constă pentru om în a fi liber de orice constrângere și de a nu fi supus nici unei forțe din afară, ci să aibă o voință de sine stătătoare, care hotărăște după cum crede ce-i mai bine. De fapt, virtutea constă
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
footnote>. Modul în care o ființă umană poate „deveni dumnezeu” prin imitarea și urmarea caracteristicilor naturii divine este urmărit în lucrarea exegetică De oratione dominica. Pentru a te adresa lui Dumnezeu, a-L ruga pe Dumnezeu în rolul de Binefăcător, bunul creștin trebuie să devină un binefăcător el însuși; pentru a-L ruga în calitatea Lui de Bine desăvârșit și Izvorul oricărui bine, credinciosul trebuie să devină bun, pentru a i se adresa Celui drept, Celui mărinimos ș. a. m. d., creștinul
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
atribuite lui Solomon (Proverbele, Ecclesiastul) Și am putea observa Și diferența față de perspectiva lui Origen. Fiecare carte exprimă o etapă a procesului de desăvârșire, fiecăreia corespunzându-i o formă a acestui avânt, care determină dezvoltarea capacității sufletului de participare la bunurile dumnezeiești<footnote Această împărțire a diverselor etape ale vieții spirituale nu este singura la Sf. Grigorie; foarte apropiată de viziunea asupra cărților lui Solomon este ideea că, de asemenea, Psaltirea are un skopos unic: ascensiunea în virtute spre desăvârșire. Astfel
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
o teologie a dorinței -, disponibil on line la: http://www.romanialibera.com/articole/images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este de a trezi această dorință de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul iluminării, principiu al vieții spirituale, Și pe care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
poezia se străduiește să exprime ceea ce nu poate fi deplin exprimat”<footnote Nota explicativă nr. 24, PSB 29, p. 124. footnote>. Astfel, dacă Proverbele, „își îndreaptă cuvintele spre cel ce e încă prunc”, este pentru a deștepta dorința, prin descoperirea bunurilor spirituale pe care le poate dobândi credinciosul: „(Învățătura Proverbelor) începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω) Și din dorință (ἐπιθυμία
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
credinciosul: „(Învățătura Proverbelor) începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω) Și din dorință (ἐπιθυμία) să urce spre împărtășirea (μετουσία) de bunuri. Căci descrierea frumuseții atrage oarecum pofta tinerilor spre ceea ce se arată, mișcând pornirea spre împărtășirea de strălucirea ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768 B; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 594. footnote>. Proverbele reprezintă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
nu o remarcă, dar, Încă odată, aceste teorii provin din doctrina Sfântului Grigorie, iar la Sinodul de la Niceea (787) doctrina Sfântului Ioan Damaschinul a devenit doctrina Bisericii răsăritene”<footnote Ibidem, p. 247. footnote>. Însă, Sfântul Grigorie vorbește și de pregătirea bunului creștin Înainte de primirea Sfintei Împărtășanii, precizând următoarele: „... Împărtășirea cu o asemenea mâncare Și băutură nu trebuie să se facă fără o adâncă cercetare Și fără o Înțelegătoare deosebire, deoarece Sfântul Apostol Pavel a zis: «Mai Întâi să se cerceteze fiecare
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
epistole Între comunitățile creștine, la persecuție, la mituirea străjerilor pentru a putea obține eliberarea sau a-i putea vizita pe cei Întemnițați, la disprețuirea morții pentru afirmarea credinței, la Învățătura despre nemurire, la simțul fraternității, la punerea În comun a bunurilor, la excomunicare etc. (Moartea Pelegrinului). Aceeași cunoaștere o vădește și Celsus care scrie o lucrare Împotriva lor și nu Împotriva iudeilor, În cea dea doua jumătate a secolului al II-lea. Lucrarea, probabil scrisă la Roma, trebuie că era destul de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
nimicită de iubirea duhovnicească de toți și de toate. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind înșiruite în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care dă naștere desfrânării; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Sfântul Paisie Velicikovski, referindu-se la multele și feluritele păcate și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau atacați de ispite puternice
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și recomandările lor, să le transpunem în practică și să începem lucrarea despătimirii, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să gustăm împreună din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. Asist.drd. Liviu Petcu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
umbră” la reușita manifestării. Mai întâi, distinsei doamne Dr. Ana Maria Orban-Șchiopu, care a fost inițiatoarea „morală” a întregii acțiuni, asistentei șefe a Secției de Pediatrie, Angelica Bodolan și infirmierei Elena Rădulescu, al căror sprijin a fost de neprețuit, și bunului meu prieten Manole Ionică, director al firmei... pe care l-am solicitat în ultimul moment. Mulțumim, de asemenea, membrilor conducerii din acea perioadă a Spitalului Universitar de Urgență Elias, care ne-au susținut: regretatul profesor Șerban Marinescu - pe atunci manager
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
un mesaj, pe care să ni-l relevăm singuri; un altfel de chip al frumosului operei, precum, bunăoară, un raționament de construcție sonoră; inducerea unei stări care să ne oblige la reflecție interogativă, chiar și sub resortul nedumeririi de la ce bun? și multe altele. Mai este ceva. Școala de tip european îi formează pe muzicieni în referința unui model clasic de performare, atât în plan compozițional cât și de execuție. Ca atare, legitimarea se face pe baza unei tehnici dobândite pe
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
divină care aparține Bisericii, viața pe care doar Biserica ne-o poate comunica prin Sfintele Taine, altfel spus, de viața sacramentală a Bisericii; 2. Viața spirituală este absolut liberă, în sensul că depinde doar de om să se orienteze către bunurile divine pe care Biserica i le poate oferi<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 282. footnote>. În drumul omului spre îndumnezeire, omul nu este singur, neputând și nerealizând
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
reiese din credință și apă, atât de prețios și de bun încât îi putem acorda atribute dumnezeiești!”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 36, PSB, vol. 30, p. 337-338. footnote>. Arătând importanța Botezului, bunurile duhovnicești primite de cel botezat, dar mai ales faptul că omul este botezat în apă și în Duh Sfânt, Acesta sălășluindu-Se în cei ce au primit darul Lui, Sfântul Grigorie exclamă: „Căci mare este, fraților, mare este sfântul botez
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
din Duhul cel bogat și îmbelșugat curge pururea harul în cei ce-l primesc<footnote Tâlcuind acest scurt pasaj, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae precizează că Duhul Sfânt ni se dă la Botez și la Mirungere „nu ca să rămână ca un bun care face totul în acel moment, ci din El curge harul mereu. Dar sfântul Grigorie nu nesocotește nici colaborarea voinței omului prin împlinirea poruncilor. Curgerea continuă a harului și colaborarea mereu sporită a omului sunt ca dialogul unei iubiri mereu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
εἰχών - este izvorul bogățiilor dumnezeiești, dăruite omului de Creator încă din momentul creației și ansamblul tuturor elementelor care caracterizează dumnezeirea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, col. 156A. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă în prezența tuturor bunurilor, tuturor bunătăților din ființa omului, în natura omenească „înnăscută tendința după bine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De Beatitudinibus, PG XLIV, col. 1249. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă „în puterile lui spirituale, în rațiune, în liberul arbitru, în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
372CB. footnote>. Dumnezeu Care ne-a dat puterea să devenim asemenea cu El, ne-a lăsat ca să fim lucrătorii asemănării noastre cu El. Chipul ajunge la desăvârșire, când firea omenească devine asemenea firii lui Dumnezeu, când dobândește participarea întreagă la bunurile necreate. „Fiți desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel din ceruri desăvârșit este” (Mt. 5, 48). Asemănarea cu Dumnezeu, desăvârșirea sau îndumnezeirea nu înseamnă identificarea cu Dumnezeu, ci un act de participare la atributele lui Dumnezeu pe măsura firii noastre create. În
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
l-a creat și care este Iubire și să rămână mereu unit cu El prin legătura dragostei; aducerea-aminte de Dumnezeu i-a fost dăruită omului, ca amintindu-și porunca s-o împlinească și aducându-și aminte de binefacerile dăruite de Bunul Creator, să-L slăvească neîncetat; imaginația, ca prin reprezentarea celor ce-l înconjurau să ajungă la contemplarea Lui. Înainte de căderea în păcat, omul își reprezenta lucrurile sensibile așa cum sunt ele. Imaginația nu reprezenta un obstacol în relația omului cu Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea se afla într-o stare curată, luminată, dreaptă și liberă de rătăcire, cunoaștere dreaptă și mai ales în cunoașterea adevărului suprem, care e Bunul Creator. Aceasta reiese din faptul că a pus nume potrivite tuturor animalelor, a înțeles drept poruncile lui Dumnezeu, cu care sta în cea mai strânsă legătură și că a cunoscut atât pe Dumnezeu, pe cât îi era de trebuință, cât și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de acesta ofereau posibilitatea nemuririi...Trebuie să te hrănești din Dumnezeu pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
stăruind în sine și în Dumnezeu, precum se cuvine. Ea se afla, adică, într-o stare unificată și asemănătoare cu Dumnezeu și cu adevărat îndumnezeită. Și aceasta cu tot dreptul, odată ce era făcută după chipul lui Dumnezeu. Iată pe scurt bunurile ce le avem de la Dumnezeu <footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând învățătura patristică referitoare la starea primordială, Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și numeroase binefaceri, încât nu trebuia nici o clipă să șovăiască. De împlinirea acestei porunci atârna apoi întreaga soartă viitoare a omului: împlinirea avea să-i aducă perfecțiunea îngerească de a nu mai putea păcătui și să-i păstreze pentru totdeauna bunurile cu care fusese hărăzit, iar neîmplinirea avea să-i atragă pierderea tuturor bunurilor în posesia cărora se afla<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 130. footnote>, ceea ce sa și întâmplat de fapt. III. Pomii Raiului Cartea Facerii vorbește despre cei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
porunci atârna apoi întreaga soartă viitoare a omului: împlinirea avea să-i aducă perfecțiunea îngerească de a nu mai putea păcătui și să-i păstreze pentru totdeauna bunurile cu care fusese hărăzit, iar neîmplinirea avea să-i atragă pierderea tuturor bunurilor în posesia cărora se afla<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 130. footnote>, ceea ce sa și întâmplat de fapt. III. Pomii Raiului Cartea Facerii vorbește despre cei doi pomi din rai ca despre niște pomi adevărați și nu doar simple
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de nimic de la noi ci Își este de-ajuns; ne-a adus din neființă la ființă, ne-a dat suflet, cum nu are nimeni pe pământ, a sădit raiul, a întins cerul (...) și dac-ai încerca să vorbești despre toate bunurile și frumusețile date de Dumnezeu omului, ar trebui să povestești nespus de mult, fără însă a ajunge vreodată să le spui pe toate.<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre căință, în vol. Despre mărginita putere a diavolul traducere Pr.Prof.Dr.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]